EXAMEN

DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 4

DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE
FRANARE A AUTOVEHICULUI
 CUPRINS

ARGUMENT

Lucrarea de față are drept scop analiza modului de încărcare, descărcare și

transport a mărfurilor. Pentru aceasta proiectul este structurat în capitole și
subcapitole ce cuprind aspecte teoretice cu privire la subiectul abordat.
Primul capitol are rolul de a ne familiariza cu noțiuni legate de încărcarea și
descărcarea mărfurilor, noțiuni precum timpii acordați pentru operațiunile de
încărcare, ritmul de lucru, ritmul de mers al autovehiculelor etc.
Cel de-al doilea capitol prezintă atât teoretic cât și practic modul în care se
realizează manipularea la încărcare și descărcare a mărfii. Astfel manipularea
poate fi realizată manual, mecanizat sau automatizat așa cum este descris în acest
capitol.
Capitolul trei arată modul în care sunt transportate mărfurile după ce acestea
au fost încărcate specificând sistemul de asigurare a mărfurilor în funcție de natura
lor, modul de ambalare a acestora și nu în ultimul rând autovehiculele care sunt
destinate transportului de mărfuri.
Ultimul capitol al lucrării prezintă normele de securitate și sănătate în muncă,
norme fără de care nu se poate realiza nici o activitate în condițiile legii.

CAPITOLUL I - Generalitai

Sistemul de franare are rolul de a dezvolta o deceleratie maxima a autovehiculului in

conditii de mentinere a stabilitatii acestuia, astfel incat sa se realizeze reducerea vitezei
de deplasare a autovehiculului sau oprirea acestuia, in conditii de maxima siguranta.

In mod normal, din punct de vedere tehnic, franarea unui autovehicul trebuie sa se
realizeze eficace si progresiv, putand fi evaluata prin urmatorii parametri:

- spatiul de franare,
 - forta de franare la roata,

- efortul de apasare la pedala,

- valoarea deceleratiei rezultate in urma franarii.

Componentele sistemului de franare sunt organe de siguranta ale autovehiculului, astfel

ca acestea sunt supravegheate, controlate si intretinute si cand este cazul se restabileste
starea tehnica a acestora. În figurile de mai jos se prezintă succint elementele principale
ale sistemului de frânare

4 – piulite de fixare pe servofrana, 6 – fixare rezervor compensator,

7 - garnitura pompa centrala de frana, X1 – reglarea cursei totale a pedalei de frana

(145.8 mm +/- 0.5, pentru autoturismul Dacia LOGAN)

etrier, disc de frana (segment in rotatie)

Fig. 3. Limitator de franare

1 – racorduri de conducte rigide,

2 – tija limitatorului, 4 – piulita de reglaj

Fig. 4. Conducta rigida de frana stanga si dreapta spate

(1,3 – la nivelul puntii spate, 2,4 – la nivelul cilindrului receptor)

Un sistem ABS este alcatuit din urmatoarele componente: ansamblu amplificator de

franare (30), un grup electropompa compus din: pompa hidraulica (27), unitate de
modulare a presiunii, calculator (28) si patru senzori de roata (29).

Fig. 5. Sistem ABS – Bosch 8.0

Sistemul ABS contribuie in mod esential la marirea sigurantei in deplasare in momentul

franarii autovehiculului. Avantajul determinant fata de sistemele obisnuite este ca la o
franare puternica pe un carosabil alunecos se va mentine cea mai buna directie pentru
ca rotile nu se vor bloca. Insa nici sistemul ABS nu poate invinge anumite legi fizice. La
atingerea unei viteze de aproximativ 20 km/h se va declansa un procedeu automat de
control, distingandu-se un zgomot de pompare pentru circa 1 secunda. Daca viteza de
rotatie a unei roti este prea mica pentru viteza autovehiculului si roata tinde sa se
blocheze, presiunea de franare pentru aceasta roata este diminuata. Pentru rotile din
fata presiunea de franare este reglata separat, in timp ce presiunile de franare pentru
rotile din spate sunt reglate impreuna. Astfel efectul franarii este egal pentru ambele
roti din fata, contribuind la mentinerea stabilitatii in mers.
 Procesul de reglare se poate distinge printr-o miscare pulsatorie a pedalei de frana,
insotita de zgomot, conducatorul auto fiind avertizat ca o roata, sau rotile se afla in zona
de blocare.

Sarcina lichidului de frana consta in transmisia energiei sistemului din pompa centrala
de frana sub forma de presiune a lichidului la cilindrul de franare al rotii. Aceasta
functie de transmisie pare usor de realizat, insa pentru a fi mentinuta mai mult timp
lichidul de frana trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

- punctul de fierbere trebuie sa fie cat mai mare posibil si sa ramana constant pe toata
durata de viata printr-o mare toleranta la apa,

- vascozitatea – la temperatura mare lichidul de frana nu trebuie sa fi eprea fluid,

existand riscul pierderii prin scurgere; la temperaturi foarte joase acesta nu trebuie sa
fie prea vascos pentru a nu influenta negativ functia de transmisie,

- compresibilitatea trebuie sa fie cat mai mica posibil si pe cat posibil sa nu depinda de
presiune si temperatura,

- protectia la coroziune – componentele metalice ale sistemului de franare trebuie sa fie

protejate la coroziune,
 BIBLIOGRAFIE

• Apostolescu,N.,Sfinteanu,D.,Combustibilineconvenționalifolosițilaautovehicule,Ed.
TehnicaBucurești, 1989.
• Aramă, C., Apostolescu, N., Grumwald, B., Poluarea aerului de către motoarele cu
ardereinternă,Ed.TehnicăBucureşti, 1975.
• Cristea,D.,Ivan,F., Serban,F.,Economicitatesidepoluare,Pitesti,1995.
• Gheorgisor,M.,Carburanți,lubrifiantisimaterialeautospeciale,ed.Paralela45,Pitesti,20
03.
• Ionescu, I., Soluţii constructive şi măsuri generale pentru reducerea emisiilor
poluante. Ed.MatrixBucureşti, 2002.
• Gheorghe Fraţilă, Mariana Fraţilă, Sterian Samoilă – Automobile. Cunoaştere,
întreţinereşi reparare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2023.
• Mihai Stratulat, Cristian Andrescu, – Diagnosticarea automobilului, Editura
Ştiinţă&Tehnică, Bucureşti, 2007.
• Mihail Ionescu ş.a, – Tehnologia de întreţinere, exploatare şi reparare a
autovehiculelor rutiere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2021.
• V. Otătş.a. – Echipamente si tehnici de diagnosticare a autovehiculelor, Editura
Universitaria,Craiova, 2015.
• [Corneliu Modiruş.a. – Autoturisme Dacia, diagnosticare, întreţinere, reparare,
Editura Tehnică, Bucureşti, 2008.
• E. Rakoşi – Diagnosticarea autovehiculelor. Tehnici şi echipamente, Editura
„Gh.Asachi” Iaşi, 2009.
[9] *** – Cărţi tehnice ale automobilelor, manuale de înteeţinereşireparaţii.
[10] Alina Melnic s.a. – Auxiliar curricular „Testarea automobilului”, 2008,
• http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Electric/
• Alina Melnic s.a. – Auxiliar curricular „Diagnosticarea automobilului”, 2009.
• ] Simona Pavelescu s.a. – Auxiliar curricular „Întreţinereaşi repararea
automobilului”, 2009.