Internationalizarea afacerilor, principala

premiza a globalizarii economice

Afacerile internationale, vazute ca ansamblul activitatilor desfasurate in afara

frontierelor nationale, incluzand comertul international, productia din strainatate, serviciile
industriale din transporturi, turism, domeniul financiar-bancar, publicitate si comunicatii,
constructii, desfaceri cu amanuntul si in partide mari, s-au dezvoltat semnificativ dupa al doilea
razboi mondial, in mai multe etape.

Desigur, intreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism, ea integrandu-se in tendinta

generala de internationalizare prin depasirea limitelor locale, nationale si regionale, precum si
prin abordarea mediului in mod global. Din acest punct de vedere, internationalizarea
reprezinta ansamblul de metode, tehnici si instrumente puse in slujba demersului strategic al
intreprinderii de a activa in strainatate.

FACTORI AI DEZVOLTARII AFACERILOR INTERNATIONALE

Procesul de internationalizare si consecintele sale asupra activitatii intreprinderilor poate fi

caracterizat drept extrem de complex, fiind influentat de o serie de factori. Asa cum am
mentionat, existenta elementele controlabile sau necontrolabile de catre intreprindere
reprezinta elemente care favorizeaza sau nu decizia de internationalizare. Actiunea acestor
factori determina ca motivele internationalizarii, studiate dintr-o perspectiva microeconomica,
sa fie grupate in doua categorii importante:

 motive reactive, ca raspuns al intreprinderii la presiunile care vin din exteriorul sau,
incluzand: presiunea concurentei, scaderea vanzarilor pe piata interna, excesul de
capacitate, supraproductia, apropierea de clienti;
 motive proactive, care determina intreprinderea sa valorifice avantaje comparative,
strategice sau competitive.

La nivel macroeconomic actioneaza o serie de factori de durata, rezultat cumulat al mai multor
elemente, care pot fi considerati relevanti pentru actuala perioada:

1. Procesul de destindere politica consemnat la nivel mondial, caracterizat in principal

de impunerea liberalismului in fata economiei de comanda si de democratizarea mediului de
afaceri.
Reintegrarea la mecanismul economiei de piata a unor grupe de tari (intreaga Europa
Centrala si de Est), avantul pe care l-au luat o serie de tari considerate pana nu demult drept
tari slab dezvoltate ca urmare a atragere investitiilor straine stimulate tocmai de "deschiderea
granitelor" dar mai ales actiunea continua a Organizatiei Mondiale a Comertului (creata in anul
1994 prin transformarea Acordului General pentru Tarife si Comert - G.A.T.T.) au creat
premisele dezvoltarii afacerilor internationale.
2. Impactul tehnologiei asupra activitatii intreprinderilor
Doua obstacole naturale majore au fost depasite ca urmare a evolutiei deosebite a
tehnologiei, indeosebi in domeniul comunicatiilor si a informaticii: timpul si spatiul. Ca urmare,
profitandu-se de celelalte componente ale evolutiei tehnologice din domeniul productiei
efective, bunurile au inceput sa fie disponibile practic in intreaga lume. Influenta tehnologiei
asupra dezvoltarii trebuie perceputa insa ca un cumul de subtehnologii, care actioneaza asupra
impreuna in vederea creerii avantajului concurential sub forma lantului valoric. Este important
de mentionat faptul ca simpla imbunatatire a tehnologiei nu echivaleaza cu obtinerea
profitabilitatii, daca aceasta modificare nu determina obtinerea avantajelor concurentiale.
Pentru afacerile internationale efectele noilor tehnologii se refera la crearea de noi bariere de
intrare pe pietele externe, tendinta aflata in stransa legatura cu durabilitatea avansului
tehnologic, exprimat in perioada de timp in care concurenta poate reactiona la modificarea
tehnologica.

3. Cresterea nivelului concurentei internationale

Mileniul al treilea se caracterizeaza prin intensificarea climatului concurential, care in
legatura directa cu primii doi factori enumerati determina o reducere semnificativa a sigurantei
oferite de granitele nationale pentru intreprinderile care actioneaza in spatiu national. Deja
negocierile comerciale multilaterale implica perimetre si valori ale angajamentelor ce depasesc
cu mult sfera granitelor nationale, strategiile intreprinderilor fiind orientate mai mult catre o
abordare de cooperare concurentiala, in scopul pastrarii unei pozitii de echilibru intr-o
economie puternic influentata de factori extrem de diferiti. Din acest punct de vedere,
strategiile intreprinderilor deja au avut in vedere realizarea fuziunilor, a parteneriatelor
strategice sau chiar a aliantelor strategice De exemplu, in anul 1997 valoarea fuziunilor realizate
in Europa a fost de circa 500 miliarde de dolari si in Statele Unite ale Americii de circa 900
miliarde de dolari, pentru ca in anul 1998 valoarea acestora sa ajunga la 700 de miliarde de
dolari in Europa si la peste 1.500 de miliarde de dolari in Statele Unite ale Americii. Aceasta
problema va fi analizata pe larg in capitolul referitor la strategiile de intrare pe pietele straine.
Rezultatul acestor proceduri este o concentrare puternica a activitatilor, astfel ca, la nivel
mondial exista un numar limitat de intreprinderi care poseda un avantaj concurential, marea
majoritate fiind concentrate in Statele Unite (125 de societati), Uniunea Europeana (61) si Asia
de Sud Est (31).

4. Cresterea gradului de integrare a economiilor nationale

Integrarea economica nu reprezinta o noutate pentru inceputul mileniului al treilea,
deoarece forme de integrare au fost consemnate inca din perioada clasica. Actualul moment se
caracterizeaza printr-o dinamica fara precedent, care a reusit sa includa practic toate tarile
lumii intr-o forma sau alta de integrare economica. Cele doua efecte majore pe care le
genereaza integrarea economica, crearea de comert, respectiv deturnarea de comert, au
determinat modificari majore ale fluxurilor economice internationale traditionale. Cele mai
importante forme de integrare economica, privite sub aspectul volumului de exporturi-
importuri realizate sunt: Uniunea Europeana (E.U), Asociatia Americana a Liberului Schimb
(N.A.F.T.A.), Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (A.S.E.A.N.), Piata Comuna Sud-Americana
(MERCOSUR).
5. Globalizarea pietelor lumii in conditiile reducerii diferentelor dintre acestea
Accesibilitatea produselor provenite de la intreprinderile cu activitate globala a
determinat modificari radicale in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor chiar si in
cele mai izolate si conservatoare tari. Desi exista inca diferente semnificative intre cumparatori
de pe diferite meridiane, fenomenele standardizarii adoptate de intreprinderile multinationale
sau transnationale determina ca piata produsului sa fie considerata mai importanta decat piata
nationala. Astfel, obiectivul strategic al unei intreprinderi cu orientare globala este cel al
satisfacerii cu un produs cat mai putin diferit, intr-un spatiu geografic sau altul, a unui numar
cat mai mare de consumatori internationali. Acest fapt este real intrucat in lumea intreaga
oamenii poarta blue-jeans sau se imbraca cu haine produse de designerii vestimentari
europeni, mananca la McDonald's, si asculta muzica la walkman-urile Sony, sau utilizeaza
sisteme de management si marketing identice in afacerile lor, deoarece peste tot se manifesta
aceleasi nevoi ale consumatorilor.

LIMITELE PROCESULUI DE INTERNATIONALIZARE

Internationalizarea afacerilor este un proces complex, care genereaza de serie de efecte
pozitive asupra societatii umane in ansamblul sau, dar care are si o serie de limite, considerate
chiar efecte negative ale acestui proces. Principala problema pe care o genereaza evolutia
acestui fenomen o reprezinta de fapt perpetuarea unei situatii care a aparut odata cu relatiile
comerciale internationale si anume dezvoltarea diferentiata a tarilor lumii, cu toate eforturile
care au fost facute de organizatiile internationale in acest sens.

In acelasi timp, asupra dezvoltarii afacerilor la nivel international si global actioneaza, in mod
restrictiv, si urmatorii factori:

o Relatiile ambigue dintre puterea publica locala si conducerea intreprinderilor

multinationale si transnationale manifestate prin aparitia unor tensiuni generate de
riscurile politice referitoare la posibila pierdere asupra controlului afacerii, sau chiar a
proprietatii de catre investitorul strain prin confiscare, nationalizare, expropriere sau
internizare. Efectele unor astfel de actiuni din partea guvernului local se manifesta cu
deosebita violenta si urmarile se resimt dupa perioade lungi sau chiar foarte lungi,
afectand totalitatea relatiilor economice ale tarii respective cu strainatatea;
o Probleme legate de standardizarea produselor si a serviciilor. Desigur ca nu toate
produsele pot fi standardizate: daca bunurile care incorporeaza tehnologie ridicata sunt
mult mai pretabile catre o astfel de strategie, nu acelasi lucru se poate spune despre
produsele alimentare. De exemplu, McDonald's, cel mai cunoscut lant de restaurante de
tip fast-food, are conceputa o strategie de adaptare a celui mai cunoscut produs al sau,
Big Mac-ul, la unele dintre pietele locale. In plus, supozitia conform careia oamenii de pe
glob sunt dispusi sa-si sacrifice preferintele in ceea ce priveste caracteristicile, functiile si
designul in schimbul unor preturi mai mici si a unei calitati mai bune este pusa sub
semnul intrebarii. Exista o serie de piete sensibile la pret, dar pentru care strategia de
diferentiere ramane o alternativa valabila, realizabila pe baza fidelitatii fata de marca,
 definita ca grad de atasament al cumparatorului fata de marca, reflectand probabilitatea
ca un cumparator sa aleaga o alta marca in functie de modificarea pretului sau a altor
caracteristici tangibile ale produsului. Dintre functiile pe care le indeplineste fidelitatea
fata de marca, in marketingul international, mai ales ca urmare a dezvoltarii
nationalismului economic, se detaseaza functia de autoaparare;
o Cresterea manifestarilor nationaliste si de regionalism, care se manifesta chiar si in tari
dezvoltate, in ciuda faptului ca se considera ca reprezinta o problema a tarilor sarace.
Aparitia unor zone locuite preponderent de anumite categorii de persoane, genereaza
un fenomen de izolare care determina o reducere considerabila a dezvoltarii afacerilor
internationale. Separarea si eforturile pentru definirea unei identitati proprii pot lua
forme violente ce se soldeaza cu iesirea zonei respective din sfera de interes a
investitorilor, majoritatea manifestarilor de ostilitate fiind indreptate impotriva
grupurilor multinationale ori transnationale;
o Dezvoltarea puternica a tensiunilor provocate de actiunea factorului cultural-religios,
care poate determina ca tari intregi sa devina riscante pentru afacerile internationale;
cazul Afganistanului sau a Iranului ce reprezinta exemple de tari, care, pe fondul acestor
tensiuni, au inregistrat scaderi semnificative in cadrul ponderii detinute in afacerile
internationale;
o Terorismul international a devenit o reala problema in calea afacerilor internationale.
Momentul dramatic petrecut in septembrie 2001 in Statele Unite ale Americii
marcheaza practic inceputul unei perioade marcata de escaladarea riscurilor in afacerile
internationale. Cu toate masurile se siguranta luate, o intreaga afacere globala a intrat
intr-o criza extrem de puternica: transporturile aeriene, care au angrenat toate
componentele interconectate, urmata rapid de afacerea asigurarilor internationale.
Daca la inceputul anului 2000, in cadrul elementelor care franau dezvoltarea afacerilor
internationale se numara si capacitatea limitata a transporturilor aeriene, in numai
cateva luni (si din nefericire efectele sunt de durata) toti operatorii din acest domeniu
au avut serioase probleme;
o Riscul declansarii unor confruntari militare reprezinta cea mai serioasa problema pentru
afacerile internationale care poate apare la un moment dat. Trecerea in mileniul al III-
lea nu a insemnat si eliminarea riscului de razboi, ba dimpotriva. La nivel mondial
tensiunile acumulate in diferite puncte ale lumii au crescut, iar numarul punctelor
vulnerabile a crescut, de asemenea.
o O posibila recesiune a economiei mondiale, subiect care se afla de mai mult timp in
atentia specialistilor, este la ora actuala sustinuta de evolutia economiei Statelor Unite
ale Americii, de problemele aparute in cadrul Uniunii Europene (mai ales in cadrul
functionarii "locomotivei" germane), de situatia de criza din China si imprejurimi din
cauze extraeconomice (virusul S.A.R.S.), de tensiunile din America de Sud, manifestate
sub forma crizei inflationiste din Brazilia sau din Argentina si Venezuela.