Universitatea Națională de Știință și Tehnologie
Politehnica București
Facultatea de INGINERIE MEDICALĂ
BIOCOMPATIBILITATEA POLIMERILOR SI
METODE DE ANALIZA
- CURS 2 -
Conf. Dr. ing. Adriana Lungu
Introducere in mediul biologic - Matricea extracelulara (ECM)
Matricea extracelulara (ECM)
celule
Tesut substante intercelulare (interstitiale) in special matrice extracelulara (ECM)
fluide biologice
Roluri ECM
[Link]
➢ stabilizează structura fizica a ţesuturilor
➢ lubrefiază şi amortizează şocurile mecanice
➢ organizeaza celulele in spatiu si asigura adezivitatea intercelulară
➢ diferenţierea celulară
➢ influenţează forma celulei
➢ intervine in procesele imune
Matricea extracelulara - continuare
Compusi macroleculari ce intra in alcatuirea ECM:
❖ Proteine structurale: colagen, elastina
❖ Proteine (glicoproteine) de adeziune: fibronectina, vitronectina, laminina
❖ Polizaharide de tip proteoglicani (GAG + proteina) – care asigura o consistenta de gel
(ex. condrotin sulfat, heparan sulfat, keratan sulfat, heparina, acid hialuronic)
+ APA (~65% din greutatea tesutului)
Matricea extracelulara - continuare
Imagini SEM reprezentative:
Fibre de colagen din ECM
din cartilaj hialin
Fibre de colagen din ECM
muschi cardiac
Matricea extracelulara - continuare
Imagini de histologie aorta toracica:
Coloratie H&E
(Hematoxilin-Eozina)
Colorație tricromă Masson
Matricea extracelulara - continuare
Compozitia moleculara exacta a ECM pentru fiecare tip de tesut nu este pe deplin cunoscuta
Cantitatea (a) si componenta (b) ECM difera pentru fiecare tip de tesut in parte
(a)
Tesut conjunctiv ECM din abundenta
Tesut epitelial ECM in cantitate mica
Tesut muscular ECM in cantitate moderata
Tesut nervos ECM – practic inexistenta
(b)
Tendonul – bogat in proteine fibroase
Cartilajul – bogat in polizaharide
Osul – cristale de fosfat de calciu
Matricea extracelulara. Peptide de aderenta celulara
Importanta ECM
Matricea extracelulara. Peptide de aderenta celulara
La suprafata celulelor exista 4 mari familii de molecule de adeziune celulara
(cell adhesion molecules -CAMs) care mediaza interactiunile celule / ECM sau celule / celule
✓ caderine
✓ selectine adeziune celule/ celule
✓ imunoglobuline (ex. ICAM)
✓ integrine adeziune celule/ ECM
A.l. Rojas, A.R. Ahmed, Critical Reviews in
Oral Biology & Medicine, 1999
Matricea extracelulara. Peptide de aderenta celulara
Adeziunea celulara reprezinta principiul biologic de baza pentru crearea tesuturilor.
In vivo, adeziunea celulara este asigurata in principal de moleculele din ECM.
Fibronectina contine numeroase arii
de conexiune cu diverse structuri
Conexiunea FIBRONECTINA (din ECM) – INTEGRINA (de la suprafata celulelor)
Matricea extracelulara. Peptide de aderenta celulara
Conexiunea FIBRONECTINA (ECM) – INTEGRINA (celula) se realizeaza printr-o
secventa peptidica (oligopeptida < 10 aa).
Prima secventa identificata a fost tripeptida RGD (1984)
AVTGRGDSPASSK
R G D
arginina glicina acid aspartic
Arg Gly Asp
J Clin Invest. 2000;105(11):1507-1509. [Link]
Daca adeziunea celulelor la ECM este perturbata ›› apoptoza
Procese biologice în raport cu implantul
Influenta biomaterialului asupra mediului biologic
1. Interactii sange / ECM si biomaterial.
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor
Adsorbtia competitiva a proteinelor
Modificari biologice ale proteinelor adsorbite. Denaturare
Evaluarea adsorbtiei proteinelor. Metode de analiza
Mecanismul adeziunii celulare
PROCESE BIOLOGICE ÎN RAPORT CU IMPLANTUL
BIOMATERIAL MEDIU BIOLOGIC
Caracteristici ale interactiilor BIOMATERIAL – MEDIU BIOLOGIC:
➢ Orice material care intra in contact cu tesuturile sau fluidele organismului uman genereaza
o reactie specifica
➢ La plasarea unui biomaterial in interiorul unui tesut, raspunsul organismului va fi influentat de:
- caracteristici generale: varsta pacient, starea generala de sanatate
- particularitati ale materialului sau ale tesuturilor in care acesta este implantat
➢ Mecanismul legãrii biomaterial - ţesut este direct dependent de tipul de rãspuns al ţesutului la
interfaţa implantului.
PROCESE BIOLOGICE ÎN RAPORT CU IMPLANTUL - continuare
3 tipuri de biomateriale:
1. Materiale BIOINERTE - material biologic inactiv
Nici un material implantat într-un ţesut viu nu este total inert; toate materialele primesc un rãspuns
de la un ţesut viu - se formeaza in jurul implantului un tesut fibros de grosime variabila
Ex. titan; tantal; polietilena; alumina
2. Materiale BIOACTIVE
- se formeaza o legatura interfaciala implant – tesut
Ex. ceramice; sticle/ceramice; hidroxiapatita
3. Materiale BIORESORBABILE
- tesutul inconjurator inlocuieste treptat biomaterialul
Ex. fosfat tricalcic, copolimer acid polilactic-poliglicolic
PROCESE BIOLOGICE ÎN RAPORT CU IMPLANTUL - continuare
Interactiile intre biomaterial si mediul biologic, cu relevanţă în
aprecierea biocompatibilităţii, pot produce:
1. EFECTE LOCALE : la interfata biomaterial - tesut
2. EFECTE SISTEMICE: embolizare (eliberare de particule in sange);
toxicitate etc.
PROCESE BIOLOGICE ÎN RAPORT CU IMPLANTUL - continuare
1. EFECTE LOCALE : la interfata biomaterial - tesut
a) Influenta biomaterialului asupra mediului biologic. Raspunsul gazdei
▪ interactii sange / ECM si biomaterial
▪ raspuns inflamator
▪ infectii
▪ tumorigeneza BIOMATERIAL MEDIU BIOLOGIC
b) Influenta mediului biologic asupra biomaterialului. Raspunsul biomaterialului
BIOMATERIAL MEDIU BIOLOGIC
Efecte fizico-mecanice: uzura; oboseala/fractura; coroziune; degradare
Efecte biologice: absorbtie de substante din tesuturi; degradare enzimatica; calcifiere
PROCESE BIOLOGICE ÎN RAPORT CU IMPLANTUL - continuare
Interactii sange / ECM si biomaterial
=
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor
Proteinele din ECM/sange adsorb la suprafata biomaterialului,
acoperindu-l relativ rapid (cateva secunde) cu un strat proteic.
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor
[Link]
[Link] img/00/00/51/[Link]
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor
!! Primele evenimente biomecanice care au loc la suprafaţa unui implant imediat după
implantare, influenţeaza toate interacţiunile fizico-chimice ulterioare.
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor - continuare
Proteinele adsorbite pe material:
❖ pot initia raspuns fiziologic
mecanisme de coagulare - sunt implicate ~ 12 proteine
activarea sistemului complement - set > 20 de proteine şi
glicoproteine plasmatice, cu rol esenţial în apãrarea
organismului [Link]
events/newsroom/improving-hemodialysis-
unexpected-link-between-biomaterials-
!! cascada biochimica care ajuta (complementeaza) inflammation-and-blood-clotting
capacitatea anticorpilor de a curata de patogeni un organism
❖ pot interactiona cu receptorii de tip integrina din celule si astfel sa medieze interactiile
intre celule si biomaterial »» adeziune celule la substratul polimeric
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor - continuare
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor - continuare
!! multitudine de proteine globulare in fluidele organismului: fibronectina, albumina, fibrinogen, hemoglobina
Adsorbtie COMPETITIVA a proteinelor la suprafata unui biomaterial
Interfata proteine / celule la suprafata unui biomaterial
Schmidt D.R., Waldeck H., Kao W.J. (2009) Protein Adsorption to Biomaterials. In: Mater. Express, Vol. 2, No. 1, 2012
Puleo D., Bizios R. (eds) Biological Interactions on Materials Surfaces. Springer, New
York, NY. [Link]
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor - continuare
Adsorbtia competitiva este un proces foarte complex.
t=0
o suprafata este plasata intr-o solutie multicomponent de 3 proteine
t = 1 (primele secunde)
initial proteinele rosii si verzi sunt preferential adsorbite
t=2
proteina albastra inlocuieste treptat proteinele rosii si verzi
t = 3 (minute/ore)
proteina albastra a inlocuit total proteinele rosii si verzi
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor - continuare
EFECT VROMAN:
fenomen de indepartare a proteinei adsorbite (ex. fibrinogen) de pe suprafata
unui biomaterial din cauza procesului de inlocuire a acestor proteine adsorbite
cu alte proteine aflate in plasma, care au o afinitate mai mare
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor - continuare
Adsorbtia proteinelor poate fi:
1) reversibila - caracter dinamic: fenomene adsorbtie /desorbtie
proteine au loc in mod continuu
2) ireversibila
in vivo & in vitro, dupa o expunere prelungita a
biomaterialelor la solutiile de proteine (fluidul tisular)
proteinele nu se mai desorb
modificari biologice ale proteinelor adsorbite
Adsorbtia proteinelor la suprafata biomaterialelor - continuare
Modificari biologice ale proteinelor adsorbite:
Deoarece structurile proteice sunt relativ instabile, adsorbţia proteinelor pe
suprafaţa unui biomaterial implica:
✓Modificari conformationale
şi/sau
✓Modificari de orientare in cadrul stratului adsorbit
!!! Conformatia si orientarea proteinelor adsorbite depind de:
- conditiile de adsorbtie
- proprietatile suprafetei biomaterialului
Evaluarea adsorbtiei proteinelor. Metode de analiza - continuare
MULTUMESC!