Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2010
PROIECT TEMATIC
1. EVENIMENT DE DESCRIERE In luna iulie 2009, copiii din Gradinita Voinicelul au participat la programul de vara. In cadrul acestui program a fost si vizita la expozitia de dinozauri din Parcul Bazilescu, Bucuresti. Copiii au putut observa exponatele, mulaje si materiale informationale legate de dinozauri: carti, enciclopedii, mulaje, cd-uri educationale, dvd-uri, puzzle, etc. Am putut conversa cu ei despre aceste animale disparute si m-a uimit cunostintele lor din acest domeniu. Am promis ca voi reprograma activitati interesante in cadrul unui proiect tematic in timpul anului scolar 20092010. A sosit acest proiect mult asteptat si dorit de copiii din grupa mare. Am amenajat in sala de grupa: a)coltul tematic Era dinozaurilor Pe parcursul saptamanii de vacanta 1-5.02. 2010, copiii au adus carti, albume, enciclopedii, postere, dvd-uri, cd-uri educationale, cd-uri cu jocuri, peste 70 de mulaje de dinozauri, oua de dinozauri, copaci si le-am clasificat, identificat dupa criteriul: epoca, forma, mediu de viata,etc. Coltul tematic a fost impartit in 3 parti numit epoca dinozaurilor sau Era diozaurilor in care au trait dinozaurii pe Pamant: triasic, jurasic, cretacic. b)calendarul naturii A ramas neschimbat, deoarece este sfarsit de iarna si am hotarat impreuna cu copiii sa observam fenomenele naturale specifice care au facut sa dispara acesta specie a dinozaurilor racirea foarte brusca a climei datorita conditiilor meteorologice specifice iernii dupa caderea satelitului si eruptii vulcanice.
2. ALEGEREA TEMEI PROIECTULUI
Obiective de referinta
1. LIMB I COMUNICARE S participe la activitile de grup, inclusiv la cele de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de auditor. S audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c l-a neles. S-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza celor acumulate i s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. S gseasc ideea unui text, urmrind indiciile oferite de imagini. Sa a socieze sunetul initial, median, final literei corespunzatoare oral si scris sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate cu cuvantul dat 2. TIINE S recunoasc i s descrie verbal i/sau grafic anumite schimbri i transformri din mediul nconjurtor inaite de aparitia omului, pe baza unor experiente proprii. S cunoasc elemente componente ale dinozaurilor precum ale mediului natural in care au trait/au disparut pe/de pe Pamant , poziionnd elementul uman ca parte integrant a mediului. S comunice idei, impresii pe baza celor observate. S efectueze operaii cu grupele de obiecte constituite n funcie de diferite criterii date cantitate, numar si asocierea cifrei 8. S compare dou sau mai multe mulimi de obiecte n funcie de anumite criterii sesiznd diferene cantitative sau echivalente prin punerea n coresponden a elementelor mulimilor limitele 1-8. S utilizeze corect numeralul ordinal corespunztor respectnd acordul ntre acesta i substantivul pe care-l nsoete. S compuna, descompuna in lim 1-8, identificand poziia unui obiect ntr-un ir utiliznd numeralul ordinal. 3.OM I SOCIETATE S descrie i s identifice elemente specifice Erei dinozaurilor (aezare geografic, mediu de viata, alcatuire, inmultire, cauza disparitiei speciei). S triasc n relaiile cu cei din jur stri afective, s manifeste prietenie, toleran, armonie. S exprime propriile opinii si sentimente despre Era dinozaurilor. S realizeze lucrri practice inspirate din natur i viaa cotidian valorificnd deprinderile de lucru nsuite. S se raporteze la mediul nconjurtor contribuind la mbogirea acestuia prin lucrrile personale. 4. ESTETIC I CREATIV S redea teme plastice specifice desenului, picturii i modelajului, utiliznd diferite tehnici cunoscute. S compun n mod original i personal spaiul plastic. 4
S interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice. S intoneze cntece pentru copii. S asculte i s recunoasc fragmente din creaii muzicale corespunztoare vrstei precolare. S asocieze micrile i paii de dans specifice cntecului audiat. 5. PSIHOMOTRIC S-i formeze o inut corporal corect. S perceap comportamentele spaio-temporale, ritm, durat, distan. S se foloseasc de aciuni motrice nvate (pai de dans) pentru a exprima sentimente i a rspunde la diferii stimuli (serbri, programe artistice, eztori).
Promisiunea pe care am facut-o copiilor la inceput de an, de a avea o tema Dinozaurii se va finaliza printr-un proiect tematic. Stiu ca, au multe cunostinte si materiale individuale despre acest subiect deoarece este foarte mult mediatizat si la noi. Aceasta tema o vom aborda prin metode cooperare pentru a sistematiza informatiile tuturor intr-un sens unitar si cat mai specific varstei si posibilitatilor de intelegere: invatare prin cooperare si joc, observari spontane si dirijate, conversatii euristice, experimente, povestiri (poezii,cantece si jocuri muzicale) astfel incat copiii sa-si imbogateasca calitativ si cantitativ cunostinte despre acest subiect. In acest sens, va rog sa discutati cu copiii despre acest subiect, sa le dati informatii corecte, pe care sa le impartaseasca si celorlalti copii din grupa, cat si materialele care sa fie aduse de copiii dumnavoastra la gradinita. Toate aceste informatii si materiale de studiu individual/perechi/grup constituie baza pentru alcatuire si definitivare a unei harti pe aceasta tema, a cutiei cu intrebari ce vor fi dezbatute si cercetate ulterior. Va anunt, de asemenea, ca prezentarea si concluzionarea muncii de proiect cu acesta tema se va face de catre copii, VINERI 12.02.2010 ORA 10.00 ne puteti urmari on-line . Va multumesc pentru intelegere si ajutor, Educatore: Simona Murgoci
DINOZAURII.
5. POSTER Am realizat un afis prin care am informat parintii despre intentia copiilor si a mea despre proiectul tematic pe care il vom desfasurat
6. HARTA PROIECTULUI Harta am realizat-o cu imagini si siluete reprezentative pe baza unor intrebari. Am afisat-o intr-un loc unde copiii au acces pentru a putea fu urmarita si chiar imbunatatita. Harta proiectului Dinozaurii va cuprinde urmatoarele aspecte:
Ce sunt dinozaurii?
Cum vanau dinozaurii carnivori? Curiozitati despre dinozauri! Cel mai... dinozaur! ( mic/mare, lung, batran, rau, etc) Cum au disparut dinozaurii? De unde stim atatea despre dinozauri? Cum ajung dinozaurii in muzee?
6. CUTIA CU INTREBARI: -
Cum se numeste cel mai batran dinozaur? Dar cel mai mic dinozaur? Microraptor (avea aripi cu pene si gheare) Dar cel mai inalt dinozaur? (Brachinozaurus) - Care era mediul de viata al dinozaurilor?
-
Cum sunt clasificati dinozauriii dupa modul de hrana? Care sunt caracteristicile dinozaurii carnivori? (mersul pe 2
picioare, brate scurte cu gheare,colti sfasietori, atacau in haita cei mici Velociraptor, Triceraptops iar cei mari in pereche)
- Dar cei ierbivori? - Cum sunt clasificati dinozaurii dupa marime? - Dar dupa modul de deplasare/ atac? - Cum se numeste cel mai periculos dinozaur carnivor? (Tyrannozaurus) - De ce erau vesnic in miscare? - Cum se numeste cel mai lung dinozaur? (ierbivor Diplodocus, Gigantozaurus sau
Argentinozaurus carnivor)
De ce erau periculosi ? Cum se apara Triceraptorus (Stegozaurus)? Cum se numeste dinozaurul coada cea mai lunga? (Diplodocus) Cum isi ingrijeste Maiazaura puii? Cum isi construiau familia de dinozauri cuibul? De ce au disparut dinozaurii? De unde stim atatea despre dinozauri? Cum ajung ei in muzee? Cum s-au realizat mulajele, cartile si enciclopediile despre dinozauri?
7. INVENTARUL DE RESURSE a) materiale-obtinerea de materiale necesare: -existente: enciclopedia pentru copii, glob pamantesc, mulaje cu dinozauri, imagini si informatii de pe net, fotografii -de care avem nevoie: enciclopedii, mulaje, postere, jocuri, despre dinozauri,dvd cu filmulete umane: 15 copii, educatoare -ANEXE: informatii necesare proiectului dinozaurii b) metode didactice: metode de invatare prin cooperare (invatarea prin descoperire si cooperare, brainstorming-ul de grup si individual) observatia, conversatia euristica, explicatia, demonstratia, execitiul, jocul.
8. EVALUAREA PROIECTULUI:
-Album foto; -Expoziie cu lucrrile realizate; - Prezentarea portofoliilor individuale/ de grup 9. CREAREA CENTRULUI TEMATIC Centrul tematic va include zilnic: a) Coltul tematic copiii aduc materiale si le vor oserva, vor discuta despre ele si le vor aseza in una din cele trei ere a dinozaurilor triasic, jurasic, cretacic. b) Calendarul naturii, prin asezarea ursuletului voinicelul va avea si un dinozaur mascota care va marca zilele proiectului si a norului specific fenomenului din zi in cele 7 patrate (luni-rosu, martiportocaliu,miercuri-galben,joi-verde, vineri-albastru, sambata-indigo,duminica-violet). c )Programul zilnic (activitatile zilnice) d) Cutia cu noutati: materiale aduse de copii si de educatoare pe parcursul derularii proiectului
Jocuri de masa: -Vreau sa stiu! Micul explorator ( joc ed. Teora) -raspunde corect (asociaza corect) -Joc cu stampile, sabloane pentru copiere in contur si pe contur dinozauri -puzzle -incastre,combino cu dinozauri - jetoane Micii cercetatori
10
Inventar de activiti:
PLANIFICAREA SAPTAMANALA A ACTIVITATILOR IN PERIOADA DERULARII PROIECTULUI TEMATIC TURA I
ALA: ADE:
ACTIVITATE INTEGRATA
1. DOMENIUL
ADP:
JOC DE MICARE doi, patru, sase, opt, nu ma misc din loc
ALA:
ADE:
1.
DOMENIULTIINE MATEMATIC
11
2. DOMENIUL PSIHOMOTRIC
invatarea aruncarii cu o mana de la umar la tinta mobila joc loveste tinta!
ADP:
MIERCURI 10.02.2010
ACTIVITATE INTEGRATA DE 1 ZI
ADP:
ntlnirea de diminea Atac si aparare in lumea dinozaurilor prezena Calendarul zilei: Tema i subtema sptmnii/ noutatea zilei(cutia cu nouti) dinozaurii Gimnastica de nviorare, dinozauri ART modelaj dinozauri TIIN rasfoim enciclopedii pentru a afla curiozitati despre
ALA:
ADE:
1. DOMENIUL LIMB I COMUNICARE
povestire Povestea lui Dino http://www.zapacita.ro/?p=542 2. DOMENIUL ESTETIC I CREATIV (MUZICAL) predare cantec cantecul dinozaurilor http://www.youtube.com/watch? v=rsCQ1PIGcm0&feature=related repetare cantece de iarna
ADP:
JOC DISTRACTIV Atentie vine Dino!
prezena Calendarul zilei: Tema i subtema sptmnii/ noutatea zilei (cutia cu nouti) dinozaurii Gimnastica de nviorare,
ALA: ADE:
CONSTRUCII dinozauri din lego ART Maiazaura si puii ei desen
ACTIVITATE INTEGRATA
1. DOMENIUL OM I SOCIETATE lectura educatoarei Povestea Dragonului Dino
(MORAL-CIVIC)
ADP:
JOC SPORTIV cursa dinozaurilor ierbivori
ALA:
13
anexe:
- Asta este o fabric de jucrii - Serioooos? - Da, Dino! Hai s le artm oamenilor jocul pe care l-ai fcut tu i dac ai noroc poate o s te angajeze aici la atelierul de jucrii. Zis i fcut. Cei trei au intrat optimiti n atelierul de jucrii. Oamenii au nceput s ipe i s alerge de colo-colo la vederea dinozaurului verde. Un btrn cu ochelari pe nas s-a apropiat de Dino i l-a privit curios. - Ce fel de jucrie mai e i asta? - Un puzzle! i-a rspuns dinozaurul - Haha! Eu credeam c tu eti o jucrie mi biete! Stranic costum ai - Dar nu e un costumAa art eu. Sunt un dinozaur i am creat o jucrie cu fluturi i flori. Btrnelul era gata-gata s leine de spaim dar bufniele l-au apucat de umeri i l-au aezat pe un scaun. - V rugm s nu v speriai. El este Dino prietenul nostru i se pricepe foarte bine la creat jucrii. Ne gndeam c v-ar putea ajuta aici la atelier - Dino zicei? Bineeee, hai s vedem ce tie s fac, a aprobat btrnul blbindu-se. Nu credea nimic din ce vedea i spera ca totul s fie un vis ciudat. De fric l-a lsat totui pe Dino s se apropie de mainriile de lucru i s creeze o jucrie. n cteva minute dinozaurul construise un castel din piese minuscule de lemn i se pregtea s l vopseasc n culori vii. - Ei! Bat-te s te bat de dinozaur iste Eti senzaional! - V mulumesc domnule - i mai eti i politicos, rse btrnul care deja nu se mai temea de dinozaurul cel verde. Bufniele zburtceau fericite prin atelier. Se prea c Dino reuise s-l conving pe ppuarul ef c este un dinozaur foarte talentat. - Dino, vrei s-mi faci plcerea de a deveni partenerul meu de fcut jucrii? - Bineneles domnule - Atunci d-mi voie s i strng laba asta verde i hai s confecionm mpreun o nou firm pentru atelierul nostru de jucrii: DinoLand i uite aa ultimul dinozaur de pe pmnt a reuit s se angajeze la o fabric de jucrii cu ajutorul prietenelor sale bufnie. i lucreaz i astzi la tot felul de jucrii minunate pe care putei s le vedei i voi chiar aici i-am nclecat pe o baghet fermecat i v-am spus o poveste adevrat. Povestea dragonului Dino Stiti copii, nu toate povestile incep cu a fost odata pentru ca unele se intimplachiar acum. Asa e si cu povestea Dragonului Dino. Rataceam aseara prin Tara povestilor nepovestite si cine apare gifiind de pe dupa un pinten de munte. Dino! Dragonul! Numai ca, vezi tu, de fioros nu mai era deloc fioros. Ba arata chiar cit se poate de jalnic cum isi tira asa aripile dupa el. In intreb ce a patit. - Ce am patit? Tu ma intrebi ce am patit? se ratoieste el la mine. Halal povestitoare! N-am ce sa zic! M-ai uitat cu totul in povestile tale si acum iaca pozna! Nu mai pot zbura, nu mai pot scoate flacari pe nari iar eu groaza copiiloram ajuns sa ma tem si de umbra mea. Si spre uimirea mea se porni sarmanul sa plinga in hohote. - Dar tot nu inteleg care e vina mea? ii spun nedumerita.
15
- Cum care e? ma intreaba el otarit. Pai daca nici un copil nu mai citeste povesti despre dragoni si zine? Daca nici un copil nu mai crede in mine? Cum sa mai pot zbura? Visele lor imi dadeau aripi, gindurile lor imi dadeau puteri. Acumnu mai am nimiiic! - Hai, lasa! incerc sa-l imbunez intinzindu-i o batista pe care de data asta sunt sigura ca n-o sa o mai pirjoleasca. - Gasim noi o solutie. - Cum? incepe Dino sa se agite si sa gesticuleze. Ca sa poti scrie o poveste despre mine, trebuie sa fac ceva, nu? Iar eu nu mai pot face nimiiiic! - Hai sa dam o raita pe aici! ii zic si poate ne vine vreo idee Dar avea dreptate sarmanul Dragon. Plictiseala mare in Tara povestilor nepovestite. Vezi tu, daca el nu mai putea zbura, nu o mai putea rapi nici pe Zina cea frumoasa iar Fat-frumos nu mai avea asadar nici un motiv sa o salveze. Asa ca mai putea acum doar visa unul la altul, ea impletindu-si si despletindu-si la infinit cositele, el dind lustru la saua calului. - Vezi ce se intimpla? se smiorcaia din nou dragonul. Toti se plictisesc de moarte. Nimeni nu mai face nimic. Eu sint condamnat sa fac basici in talpa de la atita umblat pe jos iar Fatfumos si Zina cea frumoasa o sa traiasca singuri si nenorociti in loc de impreuna si fericiti pina la adinci batrineti. - Bine. Fie! ma hotarasc intr-un tirziu. Dar daca am sa scriu povestea ta promiti sa nu-i mai speri pe copii? - Promit! Promit! se invoi dragonul, fericit nevoie mare. - Atunci asa facem! Eu am sa incerc sa spun tuturor povestea ta dar nu garantez nimic. Copii nu prea mai citesc povesti acum, intelegi tu? Au jocuri pe calculator, pe play-station, invata la scoala despre dinozauri ( ii stiu chiar pe nume, Tiranosaurus Rex, etc.)si nu prea mai au timp saviseze Il las totusi pe Dragon plin de speranta, hotarita sa fac ce pot in privinta lui. Ce ziceti copii? Merita sa il salvam pe Dino? Haideti sa spunem povestea lui tuturor si sa incepem sacredem! Karina
Cantecul Dinozaurilor http://www.youtube.com/watch? v=6_zgxOk_D_o cantec : Balada unui dinozaur http://www.youtube.com/watch?v=6_6ygTz63hY&feature=related dinosaur song http://www.youtube.com/watch?v=7xGS_NiIuQE&feature=related Ce bine ca nu mai exista dinozauri, Nu am fi avut loc de ei prin oras la cat de mari sunt. Cum ar fi ca in drum spre gradinita sau spre scoala sa te intalnesti cu un dinozaur? Tu ai vazut vreunul?
16
Clasificarea dinozaurilor
Clasificarea Dinozaurilor a fost ntocmit dup surse din anii 1999 respectiv 2001. Dinozaurii sunt din punct de vedere taxonomic Archosaurieri din cadrul Reptilelor (Reptilia) din care face parte grupa Dinozauri cu bazin de pasre (Ornithischia), (Pterosauria) i grupa Dinozauri cu bazin de reptil (Saurischia). [modific] Dinozauri cu bazin de pasre (Ornithischia)
Lesothosaurus
Huayangosaurus
Edmontonia
17
Prenocephale
Pachycephalosaurus
Leptoceratops
Chasmosaurus
Pentaceratops
Verschiedene Ornithopoden
18
Abrictosaurus
Camptosaurus
Iguanodon
Parasaurolophus
Corytosaurus
Massospondylus
19
Sellosaurus
Plateosaurus
Mamenchisaurus
Apatosaurus
Brachiosaurus
20
Alamosaurus
Dilophosaurus
Coelophysis
Suchomimus
Afrovenator
Acrocanthosaurus
21
Albertosaurus
Struthiomimus
Archaeopteryx
Velociraptor
22
Troodon
Mononykus
Metasequoia Arborele preistoric metasequoia a fost pentru prima oara descris in 1941, de catre biologul chinez Shigeru Miki, fiind prezentat drept una dintre plantele fosile din era mezozoica. Cu atat mai mare a fost mirarea oamenilor de stiinta cu cat, numai 3 ani mai tarziu, in 1944, un alt om de stiinta chinez, Zhang Wang, semnala prezenta unor arbori ale caror conuri erau identice cu cele de metasequoia. Din pricina celui de al doilea razboi mondial, cercetarile au fost sistate pana in 1946, ele fiind reluate de catre botanistii Wan Chung Chen si Hu Hsen Hsu, cei care in 1948 uimeau o lume intreaga confirmand banuielile lui Zhang Wang : pomi din specia metasequoia existau inca in stare salbatica in
23
regiunea Modaoxi din China. Desi, in urma cu circa 90 de milioane de ani, metasequoia era un copac comun in emisfera nordica, schimbarile dramatice ale climei i-au rastrans drastic habitatul. In prezent, doar cateva mii de exemplare mai traiesc in zona salbatice, cei mai multi dintre ei fiind crescuti in parcuri si gradini botanice din toata lumea. Inruditi indeaproape cu sequoia sempervirens, uriasii pomi din California, metasequoia par niste rude pitice ale acestora, dimensiunile lor ajungand la numai 40 de metri inaltime si circa 2 metri grosime. Fapt nemaintalnit la alte specii de conifere, metasequoia pare a fi pastrat reminiscentele trecului, schimbandu-si anual acele. In 1948, Universitatea Harvard trimitea in China o echipa de cercetatori care avea sa recolteze seminte si mostre de la trei copaci metasequoia pe care, ulterior, le-a trimis mai multor centre de cercetare din lume. Cu toate aceste, in 1980 s-a observat ca toti copacii rezultati din cele trei mostre sufereau de o maladie nestiuta, fapt datorat variabilitatii genetice scazute. Incepand cu 1990, China a lansat un program vast de repopulare a padurilor cu metasequoia, distribuind mai multor tari mostre care sa restabileasca diversitatea genetica. Pinul Wollemi Unul dintre cele mai neobisnuite cazuri de descoperire a unei plante preistorice este cel din 10 septembrie 1994, atunci cand un tanar alpinist australian, David Noble, a remarcat intr-una dintre expeditiile sale un pom neobisnuit, care parea sa nu se incadreze in nici una dintre categoriile cunoscute. Descoperirea avea sa faca senzatie, cu atat mai mult cu cat noua specie era considerata disparuta de mai multe milioane de ani. inca o data ceea ce este de-a dreptul uluitor, este faptul ca arborele se afla la numai 150 de kilometri de Sydney, in Parcul National Wollemi, fara ca nimeni sa fi remarcat vreodata prezenta sa. In Biblie apare ruda mai puternica a sarpelui. Spre deosebire de alte religii, miturile si legende la evreii cartile nu pomenesc de "dragon" sau de balaur. Cel mai apropiat animal de asta este Leviathan, pomenit in Cartea lui Iov. Dumnezeu il intreaba, ironic, pe Iov: "Poti tu sa prinzi Leviatanul cu undita? Sau sa-i legi limba cu o funie?" Din acest vers putem intelege ca el este un animal de apa. Descrierea lui continua la superlativ, (in cap. 41), culminand cu afirmatia "este Imparatul celor mai mandre animale". Traditia l-a transformat intr-un sarpe urias, traind in Ocean, dar afirmatia ca "Din gura lui tasnesc flacari, scapara scantei de foc din ea. Din narile lui iese fum ca dintr-o caldare care fierbe, ca dintr-o caldare fierbinte. Suflarea lui aprinde carbunii, si gura lui arunca flacari." (Iov 41, 19-21) seamana prea mult cu descrierea unui balaur-dragon ca sa fie intamplatoare. Un alt animal fabulos intalnit in Cartea lui Iov este Behemothul (cap. 40). Behemoth este pluralul cuvintului "behemah", care inseamna "fiara". Deci, numele animalului este Fiare implicand probabil ca are marimea si taria mai multor animale. El a intrat in traditii ca un animal urias, un fel de King Kong dar in versiunea romaneasca i se spune "ipopotamul", reflectand opinia cercetatorilor ca Dumnezeu in acele versuri se refera la al doilea cel mai mare animal terestru. In antichitate, hipopotamul era un animal intalnit des pe valea Nilului, deci evreii il cunoscusera. La descrierea lui apar dar doua elemente care ne fac sa credem ca "fiare" este un alt fel de animal: intr-un loc ni se spune ca isi gaseste alimente in munti (or, hipopotamul nu urca "in munti", preferand vaile mocirloase ale campiilor), si ca "cel ce l-a facut l-a inzestrat cu o sulita" fapt ce ne duce cu gandul mai curand spre rinocer, nu cu mult mai mic decat hipopotamul.
24
Pietrele Ica In 1562, conchistadorii spanioli aduceau in Europa, pe langa aurului civilizatiilor sudamericane si cateva artefacte misterioase, sub forma unor pietre de andezit, care fusesera gravate cu imagini ale unor animale neidentificate la acea vreme. De fapt, cele dintai mentiuni ale acestor pietre aveau sa apara in 1526, atunci cand parintele Simon, preotul iezuit care il insotise in expeditia sa pe Claudio Pizzaro, nota in propriul jurnal uimitoarea descoperire. Invatatii vremii aveau sa le considere reprezentari ale unor creaturi fantastice din miturile precolumbiene; asta pana in 1930, atunci cand in localitate Ica din Peru, arheologii descopereau in mormintele incase alte cateva zeci de astfel de pietre. Nu mica a fost mirarea cercetatorilor atunci cand au identificat in desenele inca de acum circa 500 1500 de ani, reprezentari adanci ale unor dinozauri considerati disparuti in urma cu milioane de ani. Ce este si mai surprinzator este faptul ca uriasele reptile (Triceratops, Stegozaur sau Pterozaur) sunt reprezentate in compania oamenilor, in scene domestice , cum ar fi cea in care un barbat calareste un triceratops, sau scene de lupta, in care razboinici inca infrunta reptile gigantice. Dr. Javier Cabrera, reprezentant al Centrului Cultural de Antropologie din Peru, sustine ca nu mai putin de 1100 de astfel de pietre au fost descoperite pana in prezent, desi numai cateva dintre ele prezinta imagini ale dinozaurilor, restul ilustrand scene din viata populatiei inca. Dinozaurul Anasazi Una dintre cele mai socante ilustrari ale unei reptile preistorice a fost descoperita in Statele Unite ale Americii, in statul Utah, zona populata pana in 1200 e.n de catre misterioasa populatiei amerindiana, anasazi. Pana si cei mai sceptici dintre oamenii de stiinta au fost nevoiti sa recunoasca faptul ca animalul gravat pe peretele unei stanci seamana izbitor cu ceea ce astazi am numi, un brontozaur. Desi s-a sugerat ca animalul ar fi o reprezentare a unei fiinte imaginare din folclorul local, asemanarea sa cu uriasul ierbivor de acum peste 65 de milioane de ani este evidenta si ridica inca multe semne de intrebare.
25