Sunteți pe pagina 1din 15

Contabilitatea stocurilor de mrfuri i materiale

1. Componena, caracteristica i clasificarea stocurilor de mrfuri i materiale. 2. Constatarea i evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale. 3. Contabilitatea intrrilor i ieirilor de materiale. 4. Contabilitatea obiectelor de mic valoare i scurt durat i a uzurii acestora. 5.Contabilitatea produciei n curs de execuie. 6. Contabilitatea produselor i mrfurilor 1. Componena, caracteristica i clasificarea stocurilor de mrfuri i materiale. Stocurile de materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispozitia intreprinderii si destinate : -pentru a fi consumate la prima lor utilizare ; -pentru a fi inregistrate ca productie in curs de executie ; -pentru a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie. Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate la intreprindere, stocurile se caracterizeza prin faptul ca se consuma la prima lor utilizare in procesul de productie si trebuie inlocuite cu exemplare noi. In cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului economic din intreprindere :aprovizionare-productie-desfacere,in care stocurile isi schimba atit forma cit si continutul lor material. In cadrul intreprinderilor de producie, N FAZA DE APROVIZIONARE activele circulante sub forma de disponibilitati banesti se transforma in active circulante sub forma de stocuri de materii prime si materiale consumabile ; IN FAZA DE PRODUCIE stocurile de materii prime si materiale consumabile se transforma in stocuri de semifabricate si produse finite ; IN FAZA DE DESFACERE stocurile de semifabricate si produse finite sunt vindute clientilor,iar in urma decontarilor cu clientii se transforma in active circulante sub forma de disponibilitati banesti. In cazul intreprindelor de comert,ciclul de exploatare consta numai din doua faze ale circuitului economic :In faza de APROVIZIONARE intreprinderea cumpara bunuri. Deci activele circulante banesti se transforma in active circulante sub forma de stocuri de marfuri. In faza de DESFACERE are loc revinzarea lor in aceeasi stare. Potrivit paragrafului 6 din S.N.C.2, Stocurile de mrfuri i materiale sunt reprezentate de : a)materiale ; b) animale la cretere i ngraat ; c) obiecte de mica valoare si scurta durata ; d) productie in curs de executie ; e) produse ; f) marfuri, inclusiv terenuri si alte active materiale curente si pe termen lung achizitionate si destinate revinzarii. MATERIALELE, la rindul lor,la ntreprindere, pot fi divizate in : MATERIILE PRIME sunt bunurile care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala,fie transformata. MATERIALELE CONSUMABILE sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente(materiale auxiliare,combustibil,ambalaje,piese de schimb,materiale de constructie,seminte,furaje,alte materiale consumabile)care participa direct la procesul de productie,fara a se regasi,de regula,in continutul material al produselor fabricate.(anexa 2) 2. Constatarea i evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale. Declanarea i derularea operaiunilor i tranzaciilor economico-financiare,procurarile de bunuri economice,consumul sau vinzarea lor,angajarea unor cheltuieli,obtinerea veniturilor,incasarea creantelelor,plata datoriilor s.a. necesita inregistrarea, oportuna si corecta a
-1-

acestora in contabilitate.In vederea realizarii acestui obiectiv contabilitatea trebuie sa constate si sa evalueze corect bunurile economice intrate sau iesite din intreprindere,precum si alte mijloace,surse sau procese economice generate de miscarea acestor bunuri. In conformite cu BAZELE CONCEPTUALE DE PREGATIRE SI PREZENTARE A RAPOARTELOR FINANCIARE, constatarea este un proces de includere in rapoartele financiare a postului care corespunde definitiei elementului din raportul financiar si urmatoarelor criterii de constatare: *avantajele economice viitoare aferente postului pot fi obtinute (pierdute)de intreprindere; *postul are o valoare care poate fi evaluata cu un grad inalt de exactitate. Pentru a determina corespunderea acestor criterii si ca urmare recunoasterea activelor sau altor posturi in rapoartele financiare,este necesar de tinut cont de notiunea de esentialitate. Legatura reciproca dintre posturile unui sau altui raport financiar face ca postul care corespunde definitiilor si criteriilor de constatare a unui anumit element sa impuna in mod automat constatarea altui element. De exemplu: procurarea materialelor de la furnizori genereza automat si datoria intreprinderii fata de acestea, iar livrarea produselor finite, catre clienti conduce la aparitia creantelor cumparatorilor fata de intreprindere. Stocurile achizitionate se constata in contabilitate,indiferent de achitarea contravalorii acestora, cu conditia existentei obligatorii a documentului primar insotitor: -factura de expeditie, -factura fiscala, -actul de achizitie, -bonul de intrare,etc. Potrivit prevederilor S.N.C. 2 Stocuri de mrfuri i de materiale ,-valoarea stocurilor vindute se constata drept cheltuiala a perioadei in care se determina veniturile din aceste vinzari,fapt care asigura concordanta dintre cheltuielile efectuate si veniturile obtinute. In cazul cind intreprinderea evalueaza stocurile la valoarea realizabila neta(V.R.N.),se inregistreza pierderi(apar ca diferenta dintre cost si V.R .N)care trebuie sa fie constatate drept cheltuieli in perioada in care s-a efectuat evaluarea si s-a utilizat V.R.N. In practica, la intreprinderi, pot fi cazuri cind in urmatoarea perioada de gestiune valoarea realizabila neta a stocurilor se majoreaza si,ca rezultat,diferenta din aceasta in limitele costului stocurilor se constata ca venit in perioada in care s-a produs majorarea V.R.N. In ceea ce priveste valoarea stocurilor utilizate pentru crearea mijloacelor fixe in regie sau finisarea si montajul acestora,este necesar de concretizat ca valoarea obiectelor de mijloace fixe se constata ca cheltuiala treptat,pe toata durata de exploatare utila a activelor create sau montate. Potrivit prevederilor actelor normative in vigoare,stocurile de materiale pot fi evaluate in urmatoarele momente reprezentative ale perioadei de gestiune : *La intrarea in patrimoniu(in intreprindere) ; *La iesirea(trecerea in consum) din patrimoniu ; *La inventariere ; *La data intocmirii rapoartelor financiare. Este de mentionat ca in literatura de specialitate Evaluarea la intrarea n patrimoniu este denumita evaluare initiala (istorica), evaluarea la iesire-evaluare curenta, iar la data intocmirii rapoartelor financiare-evaluare de bilant. Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor este evaluarea la valoarea de intrare (istorica) care poate fi: *pentru bunurile achizitionate de la terti-valoarea de cumparare plus cheltuielile privind achizitionarea ; *pentru bunurile obtinute din productia proprie-costul efectiv al consumurilor de productie care cuprinde consumurile materiale directe,consumurile directe privind retribuirea muncii,precum si consumurile indirecte de productie ; *in cazul schimbului stocurilor in procesul operatiunilor comerciale intre partile interdependente-valoarea venala a bunurilor primite sau predate in procesul schimbului;
-2-

*pentru stocurile aduse ca aport la capital obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie. La intrarea in patrimoniu stocurile se evalueaza si se inregistreza in contabilitate astfel : -Materiile prime si materialele -la valoarea de INTRARE, care consta din urmatoarele evenimente : a)valoarea (pretul) de cumparare a stocurilor ; b) taxe vamale aferente stocurilor importate; c) cheltuieli accesorii de achizitionare. Acestea sunt cheltuieli directe sau indirecte legate de aprovizionare pina la intrarea bunurilor in gestiune : comisioane, cheltuieli de tranzit, asigurare, transport extern, transport pe parcursul intern, cheltuieli de incarcare-descarcare, receptie,etc. Semifabricatele precum si alte bunuri fabricate de intreprindere sunt evaluate la COSTUL EFECTIV format din : a) consumuri materiale directe ; b) consumuri directe privind retribuirea muncii ; c) consumuri indirecte de productie. Stocurile primite n urma schimbului (barter) sunt evaluate n felul urmtor : 1) la valoarea venal a stocurilor primate n urma schimbului, corectat cu suma mijloacelor bneti pltite sau echivalentul acetora; 2) la valoarea venal a stocurilor eliberate n procesul schimbului, corectat cu suma mijloacelor baneti pltite sau chivalentul acestora; 3) la valoarea de bilan a stocurilor destinate schimbului, n cazul cnd nu exist valoarea venal confirmat; 4) la valoarea contractual. Conform modului de formare a costului de achiziie al stocurilor,este de menionat ca cheltuielile accesorii procesului de aprovizionare se includ direct sau indirect n costul de achiziie al stocurilor, conform prevederilor politicii de contabilitate a ntreprinderii. n cazul efecturii cheltuielilor proprii (transport, ncrcare, descrcare), de regul, nu este posibil determinarea imediat a acestora si, ca urmare, repartizarea lor. n cursul perioadei de gestiune se procedeaz la nregistrarea acestor cheltuieli n conturi separate, iar la sfritul ei sunt repartizate (incluse n costul stocurilor achiziionate), potrivit bazei de repartizare, care poate fi valoarea de cumprare sau cantitatea stocurilor achiziionate. n condiiile economiei de pia, influenate uneori i de fenomenul inflationist, bunurile economice se achiziioneaz la diferite preuri i acestea ntra n patrimoniu la diferite valori. Acest fapt face dificil identificarea cu exactitate a valorii de intare (costului) a bunurilor economice la ieirea din patrimoniu. n practica contabil international i national se folosesc mai multe metode de evaluare a bunurilor la ieirea din patrimoniu, toate avnd la baza valoarea de intrare (iniial sau costul istoric). n paragrafele 19-25 din S.N.C. 2 Stocarea de , cu modificrile i completrile din 3 martie 2000, se precizeaz c la evaluarea stocurilor de materiale n contabilitatea curent pot fi aplicate urmatoarele metode: *costul normativ ; *vnzrile cu amnuntul; *de identificare; *costul mediu ponderat (C.M.P.); *primei intrri-primei ieiri (FIFO); *ultimei intrri-primei ieiri (LIFO). n practic, cele mai frecvent utilizate metode de evaluare a stocurilor la ieire sunt : *FIFO- Primul-intrat, Primul-ieit ; *C.M.P.- Costul mediu ponderat ; *LIFO-ultimul-intrat, primul-ieit. Metoda PRIMA INTRARE-PRIMA IESIRE-FIFO :
-3-

METODA FIFO se bazeaz pe faptul ca primele bunuri cumprate sunt primele care sunt eliberate n producie (producator) sau vndute (comerciant). Este cea mai utilizat formul, ea putnd fi aplicat oricrei ntreprinderi care lucreaz cu consumabile. Alegerea acestei metode nu are legtur neaprat cu micrile elementelor de stoc. Ea opune primele preuri de intrare a stocurilor, de la furnizor, veniturilor i las soldul final al stocului la o valoare bazat pe preuri mai noi. Metoda se aplic, cu succes, n cadrul unitilor cu o gam sortimental diversificat i n perioade n care exist o relativ stabilitate a preurilor. AVANTAJELE Aplicarii metodei FIFO : -evaluarea stocului final se face la cele mai recente preturi(mai realiste),stocul putind fi mai usor conectat la valorile actuale ; -este usor de calculat ; -este metoda recomandata de IAS 2. DEZAVANTAJELE Aplicarii metodei FIFO : -in perioada de schimbari rapide de preturi,profiturile pot fi supraevaluate fata de costurile curente,din cauza faptului ca iesirile sunt evaluate la cost istoric,iar veniturile din vinzari sunt evaluate la costuri curente. -tendinta intreprinderilor de a majora preturile de vinzare o data cu cresterea costurilor de achizitie,indiferent de faptul ca unele stocuri s-ar putea sa fie achizitionate inainte de cresterea preturilor. Metoda COSTULUI MEDIU PONDERAT Utiliznd aceast metoda, informaiile referitoare la valoarea stocului,cit si cele referitoare la costurile stocurilor consumate in procesul de productie sunt mai relevante pentru managerul financiar,valorile calculate fiind situate intre valorile obtinute prin aplicarea metodei FIFO si a metodei LIFO. Aceasta metoda determina costul fiecarui element,in functie de media ponderata a costurilor elementelor similare existente in stoc la inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau produse in cursul perioadei.Stocului final i se atribuie costul mediu ponderat calculat. Costul mediu ponderat poate fi determinat periodic sau cu ocazia receptiei fiecarei noi livrari la depozit. Momentul cind se calculeaza costul mediu ponderat este determinat de situatia particulara a intreprinderii. Costul Mediului Ponderat poate fi determinat : 1) stabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculat ca raportul dintre valoarea stocului si cantitate, dup fiecare intrare ; 2) determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar (sau in alte perioade care,in principiu,nu trebuie sa depaseasca durata medie de pastrare) calculat ca raportul dintre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor in cursul lunii (perioadei) si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate in cursul lunii(perioadei). C.M.P.=(Valoarea stocului initial+Valoarea intrarilor (Cantitatea in stocul initial+Cantitatea intrata) Metoda este cel mai frecvent utilizata in cazul stocurilor cumparate la preturi diferite,iar in contabilitatea stocurilor nu sunt individualizate in functie de costul de achizitie sau de productie al fiecarui lot. EVALUAREA STOCURILOR folosind formula costului mediu ponderat : Intrarile de stocuri sunt diferentiate la costul de achizitie sau de productie al fiecarei aprovizionari ; Iesirile de stocuri se evidentiaza la costul mediu ponderat,determinat fie dupa fiecare lot intrat sau iesit ,fie lunar,trimestrial sau anual ; Stocul final este evaluat la costul mediu ponderat. Evaluarea iesirilor pe baza costului mediu ponderat,calculat la sfirsitul lunii,presupune usurinta in aplicare,dar nu permite evaluarea exacta a iesirilor in cursul perioadei. In schimb,atunci cind evaluarea se face dupa fiecare iesire,calculele sunt mult mai exacte.
-4-

Prevazuta de standarde,ca tratament de baza,metoda costului mediu ponderat este un compromis intre metoda FIFO si metoda LIFO. Pentru a determina profitul,intreprinderea trebuie sa calculeze costul mediu ponderat pe unitatea de stoc si sa multiplice rezultatul cu numarul de unitati vindute.Soldul final se evalueaza luind numarul de unitati ramase in inventar si multiplicate cu pretul mediu pe unitate. Aceasta va conduce la obtinerea unui profit si a unei valori a stocului care se situeaza intre valorile obtinute prin utilizarea metodelor FIFO si LIFO. AVANTAJELE aplicarii metodei costului mediu ponderat : -niveleaza profiturile,utilizind o medie a valorilor stocurilor,initial si final ; -tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor,deoarece costul stocului final calculat conform acestei metode este influentat de de toate preturile platite pe parcursul anului si de costul stocului initial; -relativ usor de calculat ; -metoda recomandata de IAS 2. DEZAVANTAJELE Aplicarii metodei costului mediu ponderat : -fiind o medie ponderata,exista riscul ca valoarea stocurilor sa fie deformata prin ponderare,putind afecta profitabilitatea si valorile din situatiile financiare ; -costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel mentionat in facturile furnizorilor; -calculele sunt usoare,dar necesita timp si trebuie facute avindu-se in vedere acuratetea rezultatului(utilizind mai multe zecimale); -pentru determinarea venitului si luarea unor decizii sunt mai relevante preturile reale. Metoda ULTIMA INTRARE-PRIMA IESIRE(LIFO) Metoda ultimul intrat-primul iesit presupune evaluarea stocurilor iesite in cursul perioadei la costul de achizitie sau de productie a ultimului lot intrat.La epuizarea fiecarui lot,se va lua in considerare costul urmatorului lot,in ordinea cronologica inversa.Astfel,stocurile iesite din gestiune sunt considerate ca apartinind ultimul lot intrat si evaluate la costul acestuia. Aceasra metoda este preferata de intreprinderi in perioadele de crestere a preturilor, deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorilor consumurilor/iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale.In acest context,este evident ca formula ultimul intrat-primul iesit conduce la cresterea valorii iesirilor-deci,la reducerea profitului,ca rezultat al corelatiei dintre : -costurile elementelor de stoc iesite si veniturile obtinute din valorificarea acestora si -reducerea valorii stocului final. Utilizarea metodei LIFO este preferata de agentii economici in conditiile unei economii inflationiste. AVANTAJELE aplicarii metodei LIFO : -sunt folosite costurile actuale la data la care elementele de stoc sunt eliberate in productie sau vindute ; -este usor de calculat ; -sunt folosite preturile actuale mentionate pe facturile de achizitie ; -in perioadele inflationiste,metoda LIFO,tinde sa stabilesca o valoare mai mica a venitului,in comparatie cu celelalte metode de evaluare,reducindu-se riscul impzitarii cresterii venitului ca urmare a inflatiei. DEZAVANTAJELE aplicarii metodei LIFO : -valoarea stocurilor declarata in situatiile financiare poate fi subevaluata,deoarece reflecta valoarea unor stocuri evaluate la preturi vechi,valoarea care este ireala comparativ cu valoarea stocului la preturi curente ; -este permisa de catre IAS 2 ca un tratament alternativ,dar nu ca un tratament de baza ; -nu urmareste distributia normala a elementelor fizice de stoc ; -in periodele cu deflatie,metoda LIFO tinde sa stabilesca o valoare mai mare a venitului,in comparatie cu celelalte metode de evaluare ; -reflectarea stocurilor in situatiile financiare la valori subevaluate denatureaza informatiile redate de anumiti indicatori bilantieri(lichiditatea,solvabilitatea,fondul de rulment,etc.).
-5-

Cu toate inconvenientele prezentate,intr-o perioada caracterizata prin cresterea preturilor,metoda realizeaza o mai buna corespondenta intre veniturile si cheltuielile curente,cu atit mai mult cind atit costurile cit si veniturile din valorificare sunt valori curente. 3. Contabilitatea intrrilor i ieirilor de materiale. Materialele pot fi aprovizionate prin cumprare de la furnizori pe bani, schimb pe alte valori materiale, depuneri n capitalul statutar, primirea gratuit ceea ce este prezentat n figura 1. Sursa de intrare a materialelor

Furnizori Intreprinderi juridice), (persoane

Producia proprie

Transfer intern

Din alte surse

Returnarea depozit subdiviziuni, transfer subdiviziuni Stocurile de valori materiale

la din ntre

Transfer gratuit, depuneri n capital statutar, schimb etc.

Titularii de avans, Persoane fizice

Figura 1 Schema aprovizionrii cu materiale Principala surs de aprovizionare cu materiale o constituie furnizorii. Pe msura primirii materialelor de la furnizor la depozit se ntocmete bonul de primire. n cazul recepiei valorilor materiale de la furnizori care se efectuiaz de magazioner i se consemneaz: cea cantitativ n bonul de primire, iar cea calitativ n bonul de analiz, pot fi stabilite surplusuri i neajunsuri a cantitii efectiv primite n comparaie cu documentele furnizorului care se nregistreaz n actul de recepie. Surplusurile se trec la intrri conform actului i se evalueaz la pre de eviden a ntreprinderii sau contractual (pre de livrare). Decontrile cu furnizorii se pot efectua: 1. Prin achitarea lor n baza facturilor i altor documente de plat n corespundere cu formele utilizate de decontri; 2. Prin acordarea de ctre furnizor a unui credit comercial pentru care pltitorul elibereaz furnizorului o cambie spre plat sau accept cambia (trata) eliberat de furnizor. Achitarea cu furnizorii se poate efectua: a) n momentul primirii sau dup primirea materialelor. b) n form de pli prealabile pn la primirea efectiv a materialelor Intrarea materialelor la depozitul ntreprinderii n cazul achitrii ulterioare cu furnizorii se reflect prin urmtoarele formule contabile Exemplu: n luna decembrie 2006 .M. Glass Container Company a cumprat de la furnizorul S.R.L. Emichem materiale (piese de schimb) n baza facturii de expediie DM 444935 din 01.12.2006 n sum de 3696,00 lei.
-6-

Debit contul 211 Materiale" subcontul 2115 Piese de schimb - la valoarea materialelor intrate 3696,00 lei Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - la valoarea datoriei fa de furnizor-3696,00 lei. Exemplu : n luna decembrie 2006 .M. Glass Container Company a cumprat de la furnizorul S.R.L. Moas materiale n baza facturii fiscale SZ 0247729 din 01.12.2006 n sum de 3975,00 lei, inclusiv T.V.A.: Debit contul 211 Materiale" subcontul 2115 Piese de schimb - la valoarea materialelor intrate 3312,50 lei Debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul 662,50 lei Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - la valoarea datoriei fa de furnizor-3975,00 lei. n cazul achitrii prealabile cu furnizorii apar unele probleme legate de contabilizarea lipsurilor de materiale stabilite la recepie. Modul de soluionare pe care l propunem va fi explicat n urmtorul exemplu convenional. Exemplu convenional: Presupunem c .M. Glass Container Company conform contractului ncheiat ntre .M. Glass Container Company i un furnizor achit prealabil de la contul curent n valut naional 22087,2 lei pentru materialele ce urmeaz a-i fi livrate. Factura furnizorului primit odat cu materialele include: -valoarea materialelor 36812 lei ; -T.V.A. 7362,4 lei -total ctre plat 44174,4 lei. La primirea materialelor la depozit s-a stabilit lips de materiale n sum de 1360,4 lei, inclusiv T.V.A. Conform hotrrii comisiei de recepie lipsurile sunt din vina furnizorului, cruia i se nainteaz reclamaie la suma lipsurilor stabilite. La acordarea avansurilor pe termen scurt furnizorilor se nregistreaz: Debit contul 224 Avansuri pe termen scurt acordate-22087,2 lei Credit contul 242 Conturi curente n valut naional-22087,2 lei Reflectarea materialelor primite de la furnizor: Debit contul 211 Materiale 35678,3 lei, Debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetulsubcontul 5342 Datorii privind T.V.A. 7135,7 lei; Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale-42814,0 lei . Trecerea n cont a sumelor avansurilor acordate anterior pentru achitarea datoriilor fa de furnizori pentru materialele primite: Debit contul 521Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale-22087,2 lei, Credit contul 224 Avansuri pe termen scurt acordate-22087,2 lei. naintarea reclamaiei furnizorului pentru lipsa stabilit la recepie, inclusiv T.V.A.: Debit contul 229 Alte creane pe termen scurt subcontul 2293 Creane pe termen scurt privind preteniile naintate i recunoscute-1360,4 lei, Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale-1360,4 lei. Lipsurile stabilite la recepie ce sunt n limita normelor de perisabilitate natural se reflect astfel: Debit contul 714 Alte cheltuieli operaionale subcontul 7147 Lipsuri i pierderi din detiorarea valorilor Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale La contabilizarea operaiei privind lipsurile stabilite la recepie ce se ncadreaz n limita normelor de perisabilitate natural n contabilitate apare ntrebarea de a include sau nu T.V.A. n valoarea lipsurilor n limita normelor de perisabilitate natural stabilit la recepie:
-7-

Debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul subcontul 5342 Datorii privind T.V.A. Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale n cazul stabilirii surplusurilor de materiale la recepie - Admise: Debit contul 211 Materiale Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale - Respinse: Debit contul 921 Valori n mrfuri i materiale primite n custodie n cazul depirii sumei avansurilor acordate fa de suma materialelor primite, restituirea sumei avansului se nregistreaz: Debit contul 242 Conturi curente n valut naional Credit contul 224 Avansuri pe termen scurt acordate, n cazul achitrii directe a materialelor aprovizionate: Debit contul 211 Materiale Credit contul 241 Casa. n afar de aceste operaii mai pot fi nregistrate i urmtoarele: 1. nregistrarea materialelor achiziionate prin intermediul titularilor de avans: Debit contul 211 Materiale Credit contul 227 Creane pe termen scurt ale personalului 2. nregistrarea materialelor (la valoarea prevzut n actele de constituire) primite de la fondatori ca aport la capitalul statutar al ntreprinderii la fondarea acesteia: Debit contul 211 Materiale Credit contul 313 Capital nevrsat, subcontul 3131 Capital nevrsat privind cotele neachitate de fondatori 3. Reflectarea valorii plusurilor de materiale constatate n urma inventarierii: Debit contul 211 Materiale Credit contul 612 Alte venituri operaionale 4. nregistrarea materialelor (la valoarea realizabil net) obinute n urma casrii mijloacelor fixe, n cazul depirii sau lipsei valorii probabile rmase: Debit contul 211 Materiale Credit contul 621 Venituri din activitatea de investiii 5. nregistrarea materialelor (la valoarea venal) primite cu titlu gratuit de la alte ntreprinderi i persoane: Debit contul 211 Materiale Credit contul 622 Venituri din activitatea financiar 6. nregistrarea materialelor (la valoarea realizabil net) obinute la demontarea bunurilor deteriorate n urma accidentelor, calamitilor naturale i altor evenimente excepionale: Debit contul 211 Materiale Credit contul 623 Venituri excepionale 7. nregistrarea materialelor (la costul efectiv) fabricate n seciile activitii de baz: Debit contul 211 Materiale Credit contul 811 Activiti de baz 8. nregistrarea materialelor (la costul efectiv) fabricate n seciile activitii auxiliare: Debit contul 211 Materiale Credit contul 812 Activiti auxiliare 9. Includerea n valoarea materialelor a taxelor vamale i plii pentru procedurile vamale achitate la importul obiectelor de mic valoare i scurt durat: Debit contul 211 Materiale Credit contul 227 Creane pe termen scurt ale peronalului
-8-

10. Reflectarea consumurilor aferente intrrii materialelor (transportarea, ncrcarea, descrcarea, asigurarea, etc.): Debit contul 211 Materiale Credit contul 124 Uzura mijloacelor fixe la calcularea uzurii mijloacelor fixe utilizate la transportarea materialelor procurate (exemplu - automobilului) Credit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat la reflectarea valorii obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora nu deptete din limita stabilit, consumate n procesul de achiziionare a materialelor procurate Credit contul 214 Uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat la reflectarea valorii obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora deptete din limita stabilit, consumate n procesul de achiziionare a materialelor procurate Credit contul 251 Cheltuieli anticipate curente la reflectarea cheltuielilor anticipate curente Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, Credit contul 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate sau Credit contul 539 Alte datorii pe termen scurt la reflectarea valorii serviciilor prestate de ctre alte ntreprinderi i persoane tere n vederea achiziionrii materialelor procurate Credit contul 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii la reflectarea calculului salariului muncitorilor antrenai n ncrcarea descrcarea materialelor procurate Credit contul 533 Datorii privind asigurrile la reflectarea calculrii contribuiilor pentru asigurarea medical i social a muncitorilor antrenai n ncrcarea descrcarea materialelor procurate Credit contul 533 Datorii privind asigurrile la reflectarea calculrii primelor de asigurare necesare de a fi achitate aferente asigurrii materialelor procurate pn la depozit Eliberarea materialelor de la depozit se efectuiaz pentru urmtoarele scopuri: tehnologice; pentru necesiti gospodreti i deservirea procesului de producie; realizarea sau transferarea gratuit altor ntreprinderi. Consumurile directe de materiale se constat i se reflect n contabilitate n baza documentelor primare n care se indic direciile concrete de utilizare a materialelor: fia-limit de consum, bonul de consum. produciei. 1. Casarea materialelor utilizate n activitatea de baz a ntreprinderii (pentru fabricarea unor tipuri concrete de produse): Debit contul 811 Activiti de baz subcontul 8111 Credit contul 211 Materiale subcontul 2111 Materii prime i materiale de baz Decontarea valorii de bilan (costului) a materialelor la ieirea acestora: Prin vnzare Debit contul 714 Alte cheltuieli operaionale subcontul 7141 Cheltuieli privind realizarea altor active curente Credit contul 211 Materiale nregistrarea lipsurilor constatate la inventariere Debit contul 714 Alte cheltuieli operaionale subcontul 7147 Lipsuri i pierderi din deteriorarea Credit contul 211 Materiale Pentru remedierea produselor rebutate Debit contul 714 Alte cheltuieli operaionale subcontul 7141 Cheltuieli aferente produciei rebutate 4394 lei Credit contul 211 Materiale
-9-

n afar de aceste operaii mai pot fi nregistrate i urmtoarele: 1. Casarea materialelor utilizate n procesul de desfacere a produselor / mrfurilor (pentru ambalare, n scopuri publicitare, etc.): Debit contul 712 Cheltuieli comerciale Credit contul 211 Materiale 2. Casarea materialelor utilizate pentru necesitile generale i administrative ale ntreprinderii: Debit contul 713 Cheltuieli generale i administrative Credit contul 211 Materiale 3. Casarea materialelor utilizate la ieierea mijloacelor fixe i altor active pe termen lung: Debit contul 721 Cheltuieli ale activitii de investiii Credit contul 211 Materiale 4. Casarea materialelor utilizate la prevenirea i lichidarea consecinelor evenimentelor excepionale: Debit contul 723 Pierderi excepionale Credit contul 211 Materiale 5. Eliberarea materialelor n seciile activitii auxiliare: Debit contul 812 Activiti auxiliare Credit contul 211 Materiale 6. Eliberarea materialelor pentru necesitile generale ale seciei de producie: Debit contul 813 Consumuri indirecte de producie Credit contul 211 Materiale 4. Contabilitatea obiectelor de mic valoare i scurt durat i a uzurii acestora. Obiectele de mic valoare i scurt durat reprezint bunuri cu o valoare mai mic dect limita prevzut de lege (3000 lei) pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durat mai mic de un an, indiferent de valoarea lor, precum i bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecie, echipamentul de lucru, mbrcmintea special, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de msur i control, matriele folosite la executarea anumitor produse i alte obiecte similare). Intrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat poate avea loc n urma: - procurrii contra plat de la alte ntreprinderi i persoane; - primirii sub form de aport la capotalul statutar; - primirii cu titlu gratuit; - casrii obiectelor de mijloace fixe; - fabricrii n seciile activitii de baz i auxiliare ale ntreprinderii; - altor operaiuni (rambursarea mprumuturilor anterior acordate n natur, reflectarea surplusurilor constatate la invenatriere, etc.) Intrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat la depozitul ntreprinderii n cazul achitrii ulterioare cu furnizorii se reflect prin urmtoarele formule Exemplul 3: n luna decembrie 2008 .M. Glass Container Company a cumprat de la furnizorul S.R.L. Alfa-plast obiecte de mic valoare i scurt durat n baza facturii de fiscale XX 1427102 din 01.12.2006 n sum de 375,00 lei inclusiv T.V.A. Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat subcontul 2131 Obiecte de mic valoare i scurt durat n stoc - la valoarea obiectelor de mic valoare i scurt durat intrate 312,50 lei Debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul 62,50 lei Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - la valoarea datoriei fa de furnizor-375,00 lei. n afar de aceste operaii mai pot fi nregistrate i urmtoarele: 1. nregistrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat achiziionate prin intermediul titularilor de avans:
- 10 -

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 227 Creane pe termen scurt ale personalului nregistrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat (la valoarea prevzut n actele de constituire) primite de la fondatori ca aport la capitalul statutar al ntreprinderii la fondarea acesteia: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 313 Capital nevrsat, subcontul 3131 Capital nevrsat privind cotele neachitate de fondatori Reflectarea valorii plusurilor de obiecte de mic valoare i scurt durat constatate n urma inventarierii: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 612 Alte venituri operaionale nregistrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat (la valoarea realizabil net) obinute n urma casrii mijloacelor fixe, n cazul depirii sau lipsei valorii probabile rmase: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 621 Venituri din activitatea de investiii nregistrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat (la valoarea venal) primite cu titlu gratuit de la alte ntreprinderi i persoane: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 622 Venituri din activitatea financiar nregistrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat (la valoarea realizabil net) obinute la demontarea bunurilor deteriorate n urma accidentelor, calamitilor naturale i altor evenimente excepionale: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 623 Venituri excepionale nregistrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat (la costul efectiv) fabricate n seciile activitii de baz: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 811 Activiti de baz nregistrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat (la costul efectiv) fabricate n seciile activitii auxiliare: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 812 Activiti auxiliare Includerea n valoarea obiectelor de mic valoare i scurt durat a taxelor vamale i plii pentru procedurile vamale achitate la importul obiectelor de mic valoare i scurt durat: Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 227 Creane pe termen scurt ale peronalului Reflectarea consumurilor aferente intrrii obiectelor de mic valoare i scurt durat (transportarea, ncrcarea, descrcarea, asigurarea, etc.): Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat Credit contul 124 Uzura mijloacelor fixe la calcularea uzurii mijloacelor fixe utilizate la transportarea obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate (exemplu - automobilului) Credit contul 211 Materiale la utilizarea diferitor materiale necesare pentru achiziionarea obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate (exemplu carburani) Credit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat la reflectarea valorii obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora nu deptete din limita stabilit, consumate n procesul de achiziionare a obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate
- 11 -

Credit contul 214 Uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat la reflectarea valorii obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora deptete din limita stabilit, consumate n procesul de achiziionare a obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate Credit contul 251 Cheltuieli anticipate curente la reflectarea cheltuielilor anticipate curente Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, Credit contul 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate sau Credit contul 539 Alte datorii pe termen scurt la reflectarea valorii serviciilor prestate de ctre alte ntreprinderi i persoane tere n vederea achiziionrii obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate Credit contul 531 Datorii fa de personal privind retribuirea muncii la reflectarea calculului salariului muncitorilor antrenai n ncrcarea descrcarea obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate Credit contul 533 Datorii privind asigurrile la reflectarea calculrii contribuiilor pentru asigurarea medical i social a muncitorilor antrenai n ncrcarea descrcarea obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate Credit contul 533 Datorii privind asigurrile la reflectarea calculrii primelor de asigurare necesare de a fi achitate aferente asigurrii obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate pn la depozit Micarea obiectelor de mic valoarea i scurt durat pe parcursul perioadei de gestiune n contabilitate obiectele de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora nu depete din limita stabilit, snt decontate la consumuri sau cheltuieli pe msura eliberrii acestora d ela depozit n exploatare. Transmiterea n exploatare a acestor obiecte se reflect n debitul conturilor de eviden a activelor, consumurilor / cheltuielilor i creditul contului 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat. Transmiterea n exploatare a obiectelor de mic valoare i scurt durat cu valoarea unitar ce depete din limita stabilit se reflect. ca coresponden intern n debitul subcontului 2132 Obiecte de mic valoare i scurt durat n exploatare i creditul subcontului 2131 Obiecte de mic valoare i scurt durat n stoc ale contului 213. Debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat subcontul 2132 Obiecte de mic valoare i scurt durat n exploatare Credit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat subcontul 2131 Obiecte de mic valoare i scurt durat n stoc Valoarea acestor obiecte se deconteaz prin calcularea uzurii care se determine la transmiterea acestora n exploatare n mrime de 100% din valoarea obiectelor de mic valoare i scurt durat diminuat cu valoarea probabil rmas. Uzura respectiv se trece la consumurile sau cheltuielile ntreprinderii, n funcie de destinaia utilizrii obiectelor de mic valoare i scurt durat. Debit contul 713 "Cheltuieli generale i administrative" Credit contul 214 "Uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat." La ieirea obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea uzurabil a acestora se deconteaz la diminuarea uzurii calculate anterior. Debit contul 214 "Uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat." Credit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat subcontul 2132 Obiecte de mic valoare i scurt durat n exploatare 5,6.Contabilitatea produciei n curs de execuie, Contabilitatea produselor i mrfurilor
- 12 -

Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevuzute in procesul tehnologic, precum si produsele terminate, dar nesupuse probelor si receptiei calitative si cantitative sau necompletate in intregime. Ea cuprinde atat productia de bunuri, cat si cea deprestari servicii in curs de executie sau neterminate. Contabilitatea sintetic a produselor in curs de executie conform Planului de conturi n vigoare se efectuiaz cu ajutorul contului 215 Produse in curs de executie , care asigur evidena existenei i micrii produselor in curs de executie, .Produsele cuprind bunuri, lucrri i servicii obinute n diferite faze ale procesului de producere sau din alte activiti, destinate livrrii terilor i n unele cazuri pentru consum intern. Produsele sunt reprezentate prin produse finite, semifabricate din producia proprie, produse reziduale. Produsele finite sunt produse care au parcurs toate fazele procesului de fabricaie i au fost depozitate, n vederea vnzrii, sau au fost livrate direct clienilor. Semifabricatele din producia proprie sunt produse ale cror proces tehnologic a fost terminat pentru o faz de fabricaie (ntr-o secie) i care vor continua procesul de fabricaie n alt secie, pentru parcurgerea celorlalte faze sau vor fi vndute terilor. Produsele reziduale sunt elemente secundare rezultate din procesul de fabricaie: rebuturi, materiale recuperabile, deeuri. Operaiunile economice specifice micrii i gestiunii produselor sunt: 1. obinerea produselor i semifabricatelor din seciile de producie i predarea lor la depozit; 2. efectuarea controlului calitii i identificarea produselor rebutate sau necorespunztoare sub aspect calitativ; 3. prestarea serviciilor i executarea lucrrilor pentru alte ntreprinderi; 4. vnzarea produselor ctre clieni; 5. eliberarea produselor i semifabricatelor pentru consum intern; 6. verificarea integritii stocurilor de produse finite i semifabricate. Contabilitatea sintetic a produselor conform Planului de conturi n vigoare se efectuiaz cu ajutorul contului 216 Produse, care asigur evidena existenei i micrii produselor finite, semifabricatelor din productie proprie si a produselor secundare. Este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaza costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor i produselor secundare, fabricate de ntreprindere n cursul lunii, iar n credit-ieirea lor din gestiune prin utilizare, expediere i vnzare. Soldul acestui cont este debitor i indica existena produselor finite, semifabricatelor i produselor secundare n depozitele ntreprinderii la finele perioade de gestiune. La contul 216 Produse pot fi deschise urmatoarele subconturi: 216.1 Produse finite, 216.2 Semifabricate din producie proprie, 216.3 Produse secundare . Pentru reflectarea costului efectiv al produciei n secia de producere se ntocmesc urmtoarele formule contabile: Debit contul 216 Produse", Credit contul 811 Producia de baz" - la costul efectiv al produselor finite,semifabricatelor i produselor secundare obinute n secia de producere. La vnzarea produselor cumparatorilor cu achitare ulterioara s-a inregistrat: Debit contul 221 "Creane pe termen scurt privind facturile comerciale" Credit contul 611 "Venituri din vnzri" Credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul subcontul 5342 Datorii privind T.V.A. ntrarea mijloacelor banesti pentru achitarea creanelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale la contul curent n valuta naional se reflect prin formula contabila
- 13 -

Debit contul 242 "Conturi curente n valut naional" Credit contul 221 "Creane pe termen scurt privind facturile comercialeMarfurile sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii. Toate aceste bunuri si servicii pot face obiectul contabilitatii stocurilor numai in masura in care ele constituie proprietatea intreprinderii, inclusiv si acele aflate in custodie, in prelucrare sau consignafie la terti. Pentru contabilitatea curent a operaiilor privind intrarea mrfurilor, planul de conturi prevede utilizarea urmtoarelor conturi: -- 217 Mrfuri este destinat pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea mrfurilor la depozitele ntreprinderii, bazele angro, magazine. Este un cont de activ. n debitul lui se nregistreaz valoarea de intrare a mrfurilor procurate de la furnizori, iar n credit ieirea lor din gestiune prin expediere i vnzare. Soldul este debitor, i reprezint existena mrfurilor la finele perioadei de gestiune, n magazine depozite, etc. Se reflect intrarea mrfurilor: Debit contul 217Mrfurisubcontul 217.1 Mrfuri la depozit Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale subcontul 521.1 Facturi de achitat n ar Dup modalitatea de ncasare a banilor, vnzarea poate fi: 1. cu plat n numerar 2. prin virament Prin formulele contabile de ieire a mrfurilor (la creditarea contului 217 Mrfuri subcontul 217.1 Mrfuri la depozit), n cursul lunii se debiteaz urmtorul cont contabil: 711 Costul vnzrilor subcontul 711.2 Costul mrfurilor vndute este destinat generalizrii informaiei privind costul efectiv a mrfurilor vndute. Are funcie contabil de activ. n debitul acestui cont se reflect costul efectiv (valoarea de bilan) a mrfurilor vndute pe parcursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la nceputul anului. Acest cont nu se crediteaz pe parcursul anului, i se nchide doar la sfritul anului de gestiune cu contul 351 Rezultat financiar total. Pentru evidena veniturilor din vnzri se utilizeaz contul 611 Venituri din vnzri subcontul 611.2 Venituri din vnzarea mrfurilor este destinat generalizrii privind veniturile obinute din vnzarea mrfurilor (pre de realizare - TVA). n creditul acestui cont se nregistreaz n cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la nceputul anului, sumele veniturilor constatate. n debit se nregistreaz trecerea la finele perioadei de gestiune suma veniturilor acumulate. Acest cont se nchide doar la sfritul anului de gestiune cu contul 351 Rezultat financiar total. Contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul subcontul 534.2 Datorii privind taxa pe valoarea adugat este destinat generalizrii informaiei privind decontrile cu bugetul aferente impozitelor, taxelor, i sanciunelor economice. Este un cont de pasiv. n credit se reflect plile calculate privind TVA spre decontare bugetului. n debit TVA de recuperat pentru active procurate i plile virate bugetului. Soldul este creditor i reflect datoriile ntreprinderii fa de buget la finele perioadei de gestiune.

Un nou portal informaional!


- 14 -

Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 15 -