VITAMINA C

Acidul ascorbic (vitamina C) este un nutrient esenial vieii, solubil n ap, implicat n producia de glucocorticosteroizi i de anumii neurotransmitori (substane care permit transmisia influxului nervos), n metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic i al anumitor aminoacizi, n neutralizarea radicalilor liberi i a nitrozaminelor, n reacii imunologice, care faciliteaz absorbia fierului la nivelul tubului digestiv.Vitamina C prezinta o importanta capitala pentru organism. Principalele ei proprietati sunt urmatoarele: - intervine in fenomenele de oxidoreducere, fiind cel mai puternic antioxidant; - este antiinfectioasa, tonifianta, antitoxica; - participa la asimilarea de catre organism a fierului; - previne si vindeca scorbutul; - mareste rezistenta vaselor sanguine ; - contribuie la formarea globulelor rosii, a dintilor si oaselor; - are rol de reglare a nivelului glicemiei si al colesterolului, de distrugere a toxinelor acumulate in organism; - intervine in buna functionare a tesuturilor, precum si a diferitelor organe; - participa la transformarile chimice ale proteinelor, lipidelor si glucidelor, la formarea substantelor intercelulare ; - diminueaza perioadele de convalescenta; - este eficienta in reducerea ritmului de opacjfiere a cristalinului (indeosebi la persoanele varstnice); - intarzie aparitia cataractei si-i reduce gravitatea cu cca 50%; - impiedica depunerea grasimilor la nivelul ficatului asigura functionarea normala a celulei hepatice; - intervine in metabolismul carotenilor ; - protejeaza acidul folic ; - are actiune antialergica ; - ca laxativ natural; - scade incidenta aparitiei de cheaguri in vasele sanguine; - mareste gradul de absorbtie a fierului organic; - reduce efectele unui numar mare de alergeni; - asigura coeziunea celulelor proteice, marind astfel durata vietii. Datorita acestor proprietati, vitamina C este indicata intr-un mare numar de afectiuni, cum ar fi: forme incipiente de scorbut, boli infectioase acute si febrile, surmenaj fizic si intelectual, anemii, anorexie, oboseala, neadaptarea organismului la frig, diferite alergii, arsuri,

hemoragii nazale si hemoragii vaginale, acnee, celulita, stres, carenta de calciu (fracturi, osteomielita, carii dentare, tulburari de crestere), raceala si gripa, tulburari respiratorii, artrita, diaree, hipcolesterolemie, hipertensiune arteriala si ateroscleroza, diferite tulburari digestive, afectiuni vasculare, deficiente in buna functionare a glandelor sexuale, sinuzite, gingivite, diferite toxicoze, diabet, astenii, insuficienta cardiaca, reumatism cardiovascular, pneumonii si pleurezii, tuberculoza pulmonara, astm bronsic, dificultati in mentinerea sarcinii si asigurarea alaptarii, in cicatrizarea ranilor si tratarea contuziilor uscate, inflamatii ale cailor biliare, hepatice si ciroze hepatice etc. In plus, s-a aratat ca aceasta vitamina este si antiaterosclerogena.Ar mai trebui cunoscut si luat in considerare faptul ca aspirina poate mari de pana la trei ori viteza de eliminare a vitaminei C din organism; in plus, dupa numai doua-trei luni de pastrare, in majoritatea fructelor si legumelor, continutul in vitamina C scade la jumatate si continua sa scada pana la valori minime. In aceasta categorie de produse vegetale intra indeosebi cartofii si merele. Astfel, de la un continut initial in vitamina C de cea 25 mg/100 g, cartofii ajung la o cantitate de cea 5 mg/100 g, iar merele - de la 10 mg/100 g, la numai 1 mg/100 g. Fac exceptie fericita de la acest neajuns varza alba cruda si indeosebi cea murata. Desigur ca acelasi lucru se petrece si in cazul celorlalte specii de varza (rosie, de Bruxelles si indeosebi cea de frunze), care sunt cu mult mai bogate atat in acid ascorbic, cat si in celelalte trofine. Trebuie tinut cont si de faptul ca rezervele de vitamina C stocate in ficat la un moment dat, daca nu sunt mereu refacute, sunt suficiente numai pe o perioada de doua-trei, maximum patru luni. Astfel, pentru a preveni instalarea hipovitaminozei C, in perioada iarna-primavara, in afara consumului de varza, se recomanda ceaiurile de macese si cele din fructe de catina alba pulpele de macese si fructele de catina alba (conservate in miere), precum si pasta de macese, coacazele negre, frunzele de patrunjel, boiaua de ardei rosu dulce , sau suplimente nutritive ce contin extrase concentrate din aceste plante sau chiar vitamina C. Vitamina C, sau acidul ascorbic, a fost izolata prima data, in stare pura cristalina, din sucul de lamaie, in 1932.Este vitamina cu una dintre cele mai simple structuri, fiind lactona unui acid glucidic. Acidul ascorbic este un agent reducator puternic,ce pierde usor atomii de hidrogen, transformandu-se in acid dehidroascorbic , care are, de asemenea actiune vitaminica. Acidul ascorbic din alimente se distruge in mare masura in cursul gatitului .Foarte bogate in vitamina C sunt:macesele,nucile necoapte,ardeiul,coacazele negre,pin ,patrunjel etc.Acidul ascorbic este solubil in apa si in alcool. Aerul si lumina degradeaza destul de repede acidul ascorbic. Acidul ascorbic se prezinta sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust acru. In afara de acidul ascorbic liber, in produsele natural se gasesc si forme combinate , cum este ascorbinogenul, format din acidul L-ascorbic si 2-hidroximetilindol,derivate din glucozidul vegetal,glucobrasicina,prin actiunea mirozinazei;esteri ai acidului ascorbic cu acizii grasi, dipalmitoilascorbati;esteri cu acidul sulfuric,fosforic etc.

Principala proprietate chimica a acidului ascorbic este caracterul sau puternic reducator, respectiv usurinta cu care se poate oxida.In prima etapa, sub influenta oxidantilor slabi(brom ,iod)trece in acidul dehidroascorbic;cu oxidantii mai puternici(hipoiodati), oxidarea continua la acidul dicetogulonic si apoi la acidul treonic+oxalic si chiar pana laCO2. Acidul ascorbic cristalizat este stabil; in solutie, in domeniul stabilitatii maxime,Ph=4, poate fi conservat timp indelungat in absenta aerului si prin incalzire la 1100C/20 minute pierde numai 10%din activitatea biologica.Prin expunere la aer la temperatura camerei pierde 35%din activitate, dupa o zi, si 75%, dupa 2 zile;pierderile cresc cu ridicarea temperaturii si a Phului.Metalele grele: cuprul,la concentratii mici, la pH=6,7-7,2 si la temperaturi intre 50-700C distrug rapid toata vitamina existenta in solutie;Acidul ascorbic este radiosensibil si de aceea radiatiile UV si catodice contribuie la distrugerea vitaminei. Degradarea anaeroba a acidului ascorbic este catalizata de prezenta ionilor metalici bi- si trivalenti(la Ph=4-6) in ordinea:Pb2+;Zn2+;Co2+;Fe2+;Mn2+;Ni2+;Ca2+;Mg2+; ionul Cu2+ actioneaza oxidativ chiar in absenta aerului la Ph peste 2. Datorita sensibilitatii mari a solutiilor de vitamina C la oxidanti(aer), ridicarea temperaturii, cresterea Ph-ului si la ionii metalelor grele, cu efecte distrugatoare aditive, in practica farmaceutica sunt necesare mijloace de protejare. In acest scop, se utilizeaza acidul oxalic, un bun stabilizator prin caracterul acid si reducator si de formare a unor complecsi mai stabili. Vitamina C este vitamina a carei carenta determina scorbutul; de aceea se mai numeste si acid ascorbic(a=fara; scorbic=radacina cuvantului scorbut).Boala determinate de lipsa vitaminei C scorbutul- se intalneste la om, unele maimute, cobai, lilieci. Acestea sunt singurele animale care nu il pot sintetiza. Simptomele scorbutului sunt: Fragilitatea capilara cu hemoragii(discrete)la nivelul pielii, mucoaselor, articulatiilor si periostului Inflamatii necrotice ale gingiilor, mobilitatea si caderea dintilor Leziuni ale oaselor O cauza generala a simptomelor scorbutului este reprezentata de anomaliile care au loc in formarea si calitatea substantei fundamentale in tesuturi. Ca urmare a acestui fapt, apar leziuni ale endoteliului capilarelor,ale matricei oaselor si alte asemenea modificari. Acidul ascorbic este implicat in sinteza colagenului; in special, la formarea hidroxiprolinei din prolina(aminoacizi intrand in constitutia colagenului in proportie mare).

STRUCTURA CHIMICA SI PROPRIETATI

Acidul ascorbic poate fi considerat ca lactona acidului L-gulonic. Acesta este un acid cu 6 C (acid hexuronic) care cuprinde in molecula si 4 grupe OH:doua alcoolice(la C5 si C6) si doua enolice (la C2 si C3).In scrierea formulei structural a acidului ascorbic trebuie sa se tina seama ca atomul de carbon C5 are configuratie stanga.Formula structural a acidului ascorbic este:

Acidul ascorbic este o substanta cristalina.Se dizolva usor in apa dand solutii acide. Aciditatea se datoreaza insa disocierii de ioni H+ de la grupele enolice, caci grupul COOH este blocat in legatura lactonica. Acidul ascorbic prezinta spectru de absorbtie in ultraviolet; este optic activ(dextrogir). Din punct de vedere chimic este o substanta reducatoare.Oxidarea lui are loc usor, mai ales in mediu alcalin sau prin ridicarea temperaturii.Aceasta oxidare consta intr-o dehidrogenare. In mediu reducator, acidul dehidroascorbic fixeaza doi atomi de hidrogen(cate unul la fiecare grup cetonic) si reface acidul ascorbic in forma dienolica.

BIOSINTEZA ACIDULUI ASCORBIC

Acidul ascorbic este sintetizat atat de plante cat si de majoritatea animalelor. In organismele vegetale si animale acidul ascorbic se formeaza din zaharuri simple(hexoze). Cercetari facute cu ajutorul izotopilor radioactivi au dovedit formarea vitaminei C din glucoza si galactoza in organismul sobolanului.Actiunea biologica specifica a vitaminei C reclama si pastrarea in molecula a grupelor enolice libere pentru a fi capabile sa treaca in forme cetonice(in mediu oxidant). In organism exista enzime specifice care inlesnesc trecerea acidului ascorbic dintr-o forma in cealalta.

ROL METABOLIC
Ca atare sau sub forma de acid dehidro-ascorbic,vitamina C participa la unele transformari pe care le sufera in organism diverse categorii de substante:aminoacizi, steroizi, acidul folic etc. In majoritatea cazurilor, aceste transformari constau in hidroxilari; la reactii participand oxigen molecular si acidul ascorbic(in forma redusa). Se cunosc insa si hidroxilari care se fac pe seama acidului dehidroascorbic. In aceste cazuri, odata cu hidroxilarea altei substante are loc si reducerea formei oxidate a acidului ascorbic. Alteori, transformarile constau numai din hidrogenari efectuate pe seama acidului ascorbic(forma redusa). Unele cercetari recente au pus in evident si interventia favorabila a acidului ascorbic in activitatea hormonala. Aceasta se intelege usor daca se iau in considerare urmatoarele: 1. Activitatea multor hormoni este mediata de AMP-ul ciclic 2. Formarea AMP-ului ciclic este catalizata de adenilciclaza care la randul ei-este activata de catecolamine(adrenalina) 3. Biosinteza catecolaminelor are loc cu participarea acidului ascorbic in procesul de hidroxilare. Asadar, un nivel optim de vitamina C in organism asigura biosinteza corespunzatoare de adrenalina necesara activarii adenilciclazei care catalizeaza formarea de AMP-ciclic necesar unei bune activitati hormonale.

ROL BIOCHIMIC
Vitamina C joaca un rol esential in hematopoieza, in metabolismul si functiile creierului, ficatului, glandelor endocrine(biosinteza hormonilor steroizi)etc., fiind implicata in metabolismul acizilor grasi, colesterolului, proteinelor si lipoproteinelor, in formarea si mentinerea integritatii colagenului, in controlul metabolismului glucidic, in crestere, considerandu-se ca stimularea cresterii ce urmeaza administrarii suplimentare de vitamina C este asociata cu procese energodependente caracterizate prin retinerea si utilizarea mai intense a vitaminei C in tesuturi.

RASPANDIRE
Toate legumele verzi si fructele cuprind cantitati apreciabile de acid ascorbic.Dintre legume sunt deosebit de bogate:ardeii, varza, castravetii, si tomatele, care cuprind de la cateva zeci de miligrame de acid ascorbic la 100g.Fructele cele mai bogate in vitamina sunt:portocala,

lamaia, fragii, coacaze, zmeura, mure. Ele cuprind de la cca 6 la 60mg acid ascorbic/100g.Este de remarcat ca desi cartofii cuprind relativ putin acid ascorbic(in medie cca 10mg/100g) ei reprezinta o sursa importanta de vitamina C pentru persoanele care ii consuma in cantitati mari.

NEVOI
La indivizii normali si bine hraniti, concentratia acidului ascorbic in plasma(ascorbemia)este cuprinsa intre 0,8-1,2 mg/100ml.La scorbutici ea este nula.Primavara, in regiunile unde nu se consuma fructe si legume verzi si nici cartofi,ascorbemia ajunge la cateva zecimi de milligram:0,2-0,4mg in 100ml plasma, iar la persoanele care se hranesc insuficient ea poate sa fie practic nula. Cand li se administreaza oral o doza de 10mg/kilocorp acid ascorbic, indivizii sanatosi si bine hraniti, elimina prin urina in 24 de ore de la administrare, cel putin 50%din doza, iar cei care se hranesc cu ratii deficiente elimina fractiuni mult mai mici, eventual neglijabile(dupa gravitatea carentei de care sufera).Plecandu-se de la aceste constatari si cercetand cat acid ascorbic trebuie sa contina ratiile alimentare pentru ca ascorbemia sa fie cuprinsa intre 0,8 si 1,2 mg/100ml, s-a ajuns la concluzia ca nevoile de vitamina ale persoanelor normale sunt implinite cand ratia zilnica cuprinde 1mg acid ascorbic/kilocorp.

HIPO- SI AVITAMINOZELE C UMANE

Manifestarile carentei umane sunt determinate de desaturarea in vitamina C a leucocitelor si tesuturilor si de necesitatile ridicate ale unor tesuturi particulare.Ele apar sub forma diferita, independent de varsta, gradul de carentare: uneori usoare si pasagere(de ex., in legatura cu anotimpurile,sau mai grave:starile de scorbut); in schimb formele de precarenta si hipovitaminoza sunt foarte raspandite, in special la copii, primavara. Hipovitaminoza copilului: Considerand necesitatile, proportional, mai mari ale copilului fata de adult, starile de hipovitaminoza C sunt mai frecvente la copii si se manifesta prin incetarea cresterii, subfebrilitate, anemie hipocroma, edeme, tulburari digestive, anorexie, leziuni osoase, dureri la incheieturi, gingivite.Formele mai usoare-foarte importante prin raspandirea lor extinsa-se manifesta cu tulburari mai atenuante:paliditate, oboseala, hemoragii gingivale.Acestor simptome trebuie sa li se acorde o atentie speciala, ele fiind usor prevenite sau vindecate, printr-un regim alimentar adecvat si suplimentare cu vitamina C. Carenta adultului Carenta latenta ilustreaza o stare de precarenta sau postcarenta(vindecare insuficient, cu urmatoarele manifestari generale:iritabilitate, apatie, astenie(de primavara), dureri de tip reumatismal, piele uscata.

FORME FARMACEUTICE
Vitamina C este conditionata sub forma de fiole, comprimate, comprimate efervescente, granule efervescente, apare de asemenea, in unele preparate de polivitamine.Preparatele de vitamina C sunt indicate, specific, in starile carentiale si ca adjuvant valoros in afectiunile cardiovasculare, in bolile aparatului respirator, in anemiile feriprive(favorizeaza absorbtia fierului), in afectiunile hepatice, tulburari digestive etc. Este de accentuat, in mod deosebit, utilitatea administrarii vitaminei C la imaturi si respectiv la copii, in tulburarile de crestere, astenie, in cursul bolilor infecto-contagioase, in convalescente , in starile de stres ,raceala,. Un domeniu important de utilizare a vitaminei C este in alergiile si intolerantele la medicamente cu precizarea ca vitamina C potenteaza actiunile specifice a numeroaselor medicamente si ca , in general, creste rezistenta naturala a organismului la infectii, intoxicari, agenti poluanti, toxici, si care justifica administrarea vitaminei C, chiar preventiv, mai ales in perioadele de carenta sezoniera(iarna,primavara).