SIGURANTA PASIVA

Aceasta siguranta este cel mai bine ilustrata de numarul de stele obtinute in cadrul testelor Euro NCAP Trebuie spus de la inceput ca testele Euro NCAP (New Car Assesment Program) sint relevante pentru siguranta pasiva oferita de masini. Testele NCAP masoara siguranta oferita pasagerilor si pietonilor in cazul unei coliziuni frontale sau laterale. Cum functioneaza Testele NCAP masoara, prin intermediul unor parametri prestabiliti, ce rani ar putea suferi o persoana ce trece printr-un accident. Pentru asta se folosesc manechini, pe corpul carora se amplaseaza senzori. Primul test este cel de impact frontal. La acest test, o masina loveste o bariera deformabila, la o viteza de 64 de km/h. Zona de impact este de 40% din partea frontala a masini Pentru masurarea sigurantei pasagerilor in cazul unui impact lateral se realizeaza doua teste. Primul consta in simularea unui impact cu un alt vehicul in miscare. Acest test se desfasoara la 50 de km/h. Cel de-al doilea test simuleaza lovirea, la 29 de km/h, a unui stilp. In final, mai exista un test, care masoara ranile pe care le poate suferi un pieton in cazul in care este lovit de partea frontala a unei masini. Rezultatul tuturor testelor se masoara in puncte, numarul acestor puncte determinind cite stele primeste fiecare masina. Pentru siguranta pasagerilor, o masina poate lua maximum cinci stele. Trebuie spus ca exista un capitol separat de testare, si anume siguranta copiilor. In acest caz, o masina poate lua tot maximum cinci stele. Insa, pentru siguranta pietonilor, maximumul este de patru stele. Pentru protejarea ocupantilor in cazul unui impact, firmele constructoare de autovehicule mizeaza pe: deformarea programata a habitaclului si retinerea pasagerilor in scaune. Caroserie inteligent pliabila, habitaclu rigid, sisteme centura/airbag-uri cat mai performante: aceste elemente

consituie siguranta pasiva. Un habitaclu cu dubla protectie: - Deformare programata: Oricine a vazut o masina desfigurata in urma unui accident, avad spatele si capota armonica . Ceea ce se vede este spectaculos, dar nu neaparat mortal. Desi poate parea curios, o masina sigura trebuie sa se deformeze in urma unui soc. Renault lucreza de mult timp la deformarea programata a caroseriei spate/fata. Motivul : aceasta trebuie sa absoarba violenta socului si nu ocupantii vehiculului. Habitaclul, care are rolul unei celule de supravietuire, nu trebuie sa se deformeze. Pentru a rezuma: un vehicul sigur trebuie sa se plieze in partea din fata si cea din spate dar sa pastreze rigid habitaclul. De exemplu, in cazul unei ciocniri de un perete, produsa la o viteza de 50km/h, o masina tanc se va deforma cu numai 10 cm, iar soferul (suferind un impact echivalent cu 100 de ori propria sa greutate), nu va supravietui. In cazul unei masini cu arhitectura absorbanta , capabila de o deformare de pana la 80 de cm, soferul va suferi numai o cincime din forta de impact. Protejarea ocupantilor in habitaclu Al doilea aspect privind siguranta, in continua perfectionare la Renault: este dispozitivul de protectie al habitaclului in cazul unei coliziuni. Scopul este retinerea pasagerilor pe scaune, minimizand astfel efectele impactului. Riscul de deces este de sase ori mai mare pentru pasagerii ejectati fata de cei raman in scaune. In 1993, Renault a fost unul dintre primii constructori care a introdus pretensionarea, care blocheaza centura de siguranta in cazul unei franari bruste. Dupa numeroase optimizari, acest dispozitiv de retinere a devenit in 1997 un sistem unic format din trei elemente, cunoscut sub numele de SRP (Sistem Renault de Protectie). - pretensionatorul, care este conectat la centura de siguranta, limiteaza avansarea corpului prin fixarea centurii peste piept ;

- limitatorul de effort reduce presiunea pe care centura o exercita asupra pieptului fiindca aceasta poate cauza accidentari grave in eventualitatea unui impact violent ; - airbag-ul, situat in volan pentru sofer si in bord pentru pasager, absoarbe impactul . Numit i sistem de reinere suplimentar [SRS], acesta este un echipament de siguran pasiv. n caz de coliziune, airbag-ul se declaneaz n interval de milisecunde, fiind activat de senzori de coliziune i umflat de un generator de azot. ansele de supravieuire ca urmare a unei coliziuni frontale cresc dac aciunea airbag-urilor este dublat de cea a centurilor de siguran. Se estimeaz c numai n SUA airbag-urile au redus gravitatea leziunilor n sute de mii de cazuri i au salvat vieile a peste 3600 de persoane pn n anul 2000. Exist airbag-uri frontale pentru ofer i pasagerul din fa - cele mai utilizate - airbag-uri laterale pentru protecia toracelui i airbag-uri cortin pentru protecia capului pasagerilor de pe locurile laterale. Recent au aprut primele modele de airbag-uri pentru genunchii persoanelor care cltoresc n fa, i se studiaz posibilitatea introducerii de airbag-uri pentru protecia la coliziuni din spate precum i de airbag-uri frontale pentru pasagerii de pe banchet. Cea mai recent generaie de airbag-uri se activeaz n funcie de gravitatea coliziunii. Dac deceleraia detectat este sub un anumit prag, atunci sacii sunt umflai parial. Dac e vorba de o coliziune violent, umflarea se face la capacitatea maxima. Pe de alt parte, exist i o latur negativ: pernele gonflabile au cauzat i accidente, chiar fatale, prin declanarea accidental, n special dac pe scaunul pasagerului din faa a fost un copil cu vrsta sub 12 ani. Declanarea se face cu viteze de cca. 300 km/h, astfel c efectul este echivalent cu al unei lovituri brutale de pumn n plin figur.

-Sistem de detaare a pedalei Sistemul de detaare a pedalei, patentat de Opel, detaeaz pedala pentru a reduce riscul accidentrii picioarelor oferului. -Centuri de siguran pretensionate Centurile pirotehnice cu pretensionare reduc deplasarea excesiv n fa, iar centurile de siguran cu limitator de efort reduc riscul accidentrii la piept n cazul unui impact frontal.

-Tetiere active n eventualitatea unei coliziuni n partea din spate, sistemul patentat de Opel activeaz micarea tetierelor n fa i n sus pentru a reduce leziunile la gt i coloana cervical. -Sistemul de faruri adaptive AFL Controlat de micarea volanului i de viteza mainii, sistemul de faruri adaptive AFL se rotete n curbe cu +/- 15. Funcia de iluminare pe autostrad mrete raza de aciune a farurilor pentru a v asigura o cltorie relaxant. -Sistemul de monitorizare a presiunii n pneuri Acest sistem poate detecta i localiza direct scderea presiunii din pneuri, folosind senzori speciali ataai la fiecare roat. Un display v ine la curent cu nivelul presiunii din fiecare pneu i v avertizeaz n cazul n care acesta scade sub nivelul optim. -Programul de stabilitate al remorcii Unele vehiculule sunt perfecte pentru remorcare. Din acest motiv, este dotat cu un nou sistem de siguran: sistemul de stabilizare al remorcii TSP (Trailer Stability Program). Atunci cnd sistemul detecteaz o micare deviat a mainii cauzat de remorc, n cteva secunde se ncetinete maina i remorca, prin nchiderea supapei de admisie i activarea frnelor, pn n momenul cnd se restabilete echilibrul. -Avertizorul pentru centura de siguran necuplat Sistemul ingenios verific dac oferul i pasagerul din dreapta poart centurile de siguran. Dac nu, se lanseaz o avertizare sonor - Impactul frontal: impactul frontal este cel mai frecvent, petrecandu-se in 60% din accidente. Gustave Dsir Lebeau a inventat "centurile protectoare" in 1903, dar abia dupa 80 de ani centurile de siguranta au

devenit obligatorii! Asociate cu airbag-urile in sisteme de fixare din ce in ce mai sofisticate, ele salveaza vieti si reduc considerabil riscul ranirii. Renault are un nivel inalt de experienta in acest domeniu si sistemele performante de protectie ce au permis ca Laguna II (2001), Vel Satis si Megane II (2002) sa fie recunoscute ca cele mai sigure in categoria lor. - Impactul lateral: impactul lateral (30 % din accidente) este cauza a 26% din accidentele mortale si 17 % din accidentele grave. In acest caz este afectat capul si toracele ocupantilor. Renault utilizeaza un sistem combinat de airbag-uri in 2 volume, care este fixat de scaun si care acopera corpul de la cap pana la abdomen. O protectie importanta este asigurata de barele de protectie care amplifica rezistenta portierelor. - Impactul spate: acesta este cel mai putin periculos dar poate cauza rani ale coloanei vertebrale. In 1997 Renault a introdus tetiere care sa amortizeze acest impact si sa completeze sistemul SRP. Gratie formei curbate si pernelor pliabile, ele pot fi adaptate pentru pasagerii de toate marimile, reducand astfel numarul de accidente minore cu 35%.