Sunteți pe pagina 1din 36

Curs 6 ian.

Caile descendente: -piramidale -extrapiramidale

Cortexul motor primar

Tracturile piramidale

Caile extrapiramidale

Tractul vestibulo-spinal

La nivelul capsulei mai avem fibre: a) In bratul anterior: - fibre fronto-pontine; - fibre caudo-putameniale; - fibre caudato-palidale. b) In genunchi: - fibre cortico-nucleare. c) In bratul posterior: - fibre cortico-spinale(piramidale); - fibre parieto-talamice; - fibre talamo-parietale; - fibre cortico-rubrice; - fibre cortico-nigrice; - fibre subtalamice. d) Partea lenticulara a capsulei: - fibre parieto-occipito-pontine; - radiatii optice. e) Partea sublenticulara : - fibre temporo-pontine; - radiatii acustice.

Fibrele corticospinale, dupa ce trec prin capsula interna,ajung la mezencefal. Aici se strang toate fibrele intr-un manunchi ce ajunge la pedunculul cerebral, fiind situat in treimea medie a pedunculului. Aici exista o somatotopie dinspre medial spre lateral:

- fibre pentru muschii membrului superior; - fibre pentru trunchi; - fibre pentru muschii membrului inferior. La nivelul puntii, fibrele sunt disparate in fascicule laterale mai mici. Exista nuclei pontini si fibre transverse pontine ce se indreapta spre bulb. La intrarea in acesta se regrupeaza intr-un manunchi unic formand piramida bulbara. Pana la acest nivel, fibrele cortico-nucleare se epuizeaza( la marginea inferioara a piramideor bulbare nu mai exista). Fibrele cortico-spinale se decuseaza in proportie de 70-90%, formand decusatia motorie. Ordinea decusatiei dinspre superior spre inferior este: membre superioare, trunchi, membre inferioare. Dupa decusatie ajung in cordoanele laterale formand fasciculul corticospinal lateral.In acesta, fibrele au o somatotopie astfel incat medial se gasesc fibrele pentru segmentul cervical (50 % din fibrele cordonului), intermediar se gasesc fibre pentru segmentul toracic( 20% din fibrele cordonului), iar lateral se gasesc fibre pt. segmentul lombar( 30% din fibrele cordonului). Fibrele cortico-spinale se gasesc in zona substantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular,unde se grupeaza in 2 compartimente: - 1- dorsomedial- cu fibre ce provin din aria somatosenzitiva si care se termina pe interneuronii lamelor 4 si 5 si partea laterala a lamei 6 Rexed; - 2- ventromedial- cu fibre ce provin din aria motorie si premotorie ce se termina pe interneuronii lamelor 7 si 8 si restul lamei Rexed 6;

Fibrele care nu se decuseaza se impart in 2 grupe: -a) Cel mai numeros formeaza fasciculul corticospinal anterior din cordonul anterior. Se termina in nucleii din cornul anterior, ce inerveaza muschii parietali si ai jgheaburilor vertebrale. b) Cel mai putin numeros formeaza fasciculul corticospinal lateral direct, ce ajunge in cordonul lateral de aceeasi parte, ale carui fibre ajung dispersate printre fibrele corticospinale laterale. Se terminal in baza cornului posterior in zona intermediara si in partea centrala a cornului anterior. Cea mai mare cale motorie descendenta are 2 neuroni: 1) Neuronul cortical superior, central sau de comanda. Lezarea lui duce la paralizie spastica, exagerarea reflexelor tendinoase, semn Babinski pozitiv si paralizie: - de aceeasi parte a membrului sup. si inf. (hemiplegie); - a unui singur membru (monoplegie); - a 2 membre sup sau inf (diplegie); - la toate membrele ( tetraplegie).

2) Neuronul motor inf.(periferic) se afla in maduva sau in nc.motori ai n.cranieni. Se numeste calea motorie finala comuna pt ca in el ajung toate caile descendente.Lezarea lui det.paralizie totala, flasca. Fibrele corticonucleare se termina in nc.trunchiului cerebral, in nc.motori ai n.cranieni si in nc. F.R.

CONTROLUL MOTOR CORTICAL

MOTILITATEA VOLUNTAR
DEFINIIE: reprezint activitatea motorie cu obiect i scop bine determinat, rezultat de obicei n urma unui proces de nvare MANIFESTRI: - elementare ortostatismul i mersul - majore praxiile (deprinderile) exprimarea limbajului conceperea cortical a actului motor ETAPE N EXECUTAREA UNEI MIC. VOLUNTARE: prospectarea senzorial, n special vizual, n scopul orientrii temporo-spaiale a micrii prospectarea proprioceptiv a poziiei corpului n raport cu micarea ce va urma transmiterea de comenzi prin cile nervoase motorii piramidale i extrapiramidale controlul performanei motorii i optimizarea micrii n curs de desfurare SISTEME PARTICIPANTE: SISTEMUL SENZORIAL - ariile corticale somato-senzitive care integreaz aferene proprioceptive, vestibulare, vizuale, auditive i tactile SISTEMUL MOTOR PROPRIU-ZIS - ariile corticale motorii care iniiaz i controleaza rspunsul SISTEMUL REGLATOR - elementar medular reprezentat de bucla de autoreglare - integrator superior reprezentat de structurile extrapiramidale care asigur - fondul tonic postural i de echilibru - micrile automate necesare desfurrii actului voluntar

Controlul motor cortical

ARIILE CORTICALE implicate n programarea, desfurarea i controlul actului motor: Ariile somatosenzitive din lobul parietal: aria somestezic I (ariile 3,1 i 2) cortexul parietal posterior (ariile 5 i 7) aria somestezic II Ariile motorii din lobul frontal sunt: aria motorie principal (aria 4) aria premotorie aria motorie suplimentar (aria 6) aria optic frontal (aria 8)

Cortexul motor
ARIA MOTORIE PRIMAR (aria 4) situat la nivelul girusului precentral considerat aria de origine a tracturilor cortico-spinal lateral (piramidal ncruciat), cortico-bulbar i cortico-nuclear la acest nivel se gsete HOMUNCULUS MOTOR: reprezentare cortical a fiecrui segment al organismului ce poate participa la un act motor, dependent de importana funcional i de complexitatea micrilor la nivelul segmentul comandat cea mai mare reprezentare o au faa, mna i policele la nivelul unei emisfere exist o predominan a prii contralaterale a corpului i membrelor, cu excepia zonei cefalice care are o proiecie homolateral extins are rol n - controlul micrilor fine, voluntare ale extremitii distale a membr. - integrarea complex a informaiilor somato-senzoriale care permit nvarea actelor motorii pn la crearea unor stereotipuri dinamice - optimizarea permanent a acestora, adecvat situaiei ARIA PREMOTORIE
situat anterior de aria 4, la baza girusului precentral este aria de origine a tractului cortico-spinal medial particip la pregtirea i iniierea rspunsului motor realizat de aria 4

CORTEXUL MOTOR

ARIA MOTORIE SUPLIMENTAR (aria 6) situat anterior de aria 4, n dreptul poriunii superioare a girusului precentral este considerat aria de origine a fibrelor corticale cu destinaie structuri extrapiramidale subcorticale: tractul cortico-striat i cortico-palidal pentru nucleii bazali tractul cortico-nigral pentru substana neagr tractul cortico-tectal pentru coliculii cvadrigemeni superiori cortico-reticular pentru substana reticulat a trunchiului cerebral intervine n: - controlul micrilor elementare comandate de aria 4 - controlul micrilor automate asociate cu vorbirea - controlul micrilor posturale complexe

ARIA OPTIC FRONTAL (aria 8) este situat anterior de aria 4, n dreptul regiunii de proiecie a capului intervine n realizarea micrilor conjugate ale globilor oculari, pe baza informaiilor primite de la aria 19 occipital

Lobul frontal
SCOARA PRECENTRAL este motorie cuprinde ariile 4, 6, 8, 44, 45 i 46 ariile 4, 8 i 6 cortexul motor aria 44 - din emisferul dominant este centrul limbajului articulat aria 45 - din emisferul dominant este centrul de exprimare muzical aria 46 - din emisferul dominant este centrul scrisului SCOARA PREFRONTAL de asociaie reprezentat de restul lobului frontal cuprinde ariile 9, 10, 11, 12, 32 i 24 funciile sunt asigurate de conexiunile pe care le stabilete cu: aria ideomotoare din lobul parietal dominant pe care o inhib realizeaz analiza discriminativ a impulsurilor senzoriale le coreleaz cu impresiile stocate n final adapteaz rspunsul elaborat de aria ideomotorie n absena scoarei prefrontale aria ideomotoare ar induce rspunsuri motorii pentru fiecare impuls senzorial recepionat alte arii corticale de asociaie - participnd la activiti complexe corticale de tip judecat, rezolvarea problemelor matematice hipotalamusul i trunchiul cerebral - realiznd asocierea reaciilor vegetative cu activitatea intelectual

Controlul integrat al tonusului muscular

poziia corpului i a diverselor sale segmente se asigur pe baza repartiiei optime a tonusului muscular - postural n raport cu solicitarea modularea tonusului muscular este necesar pentru desfurarea optim a oricrei micri (voluntar sau automat)
TONUSUL MUSCULAR este ntreinut la nivel medular prin componenta tonic sau static a reflexului miotatic se supune principiului inervaiei reciproce sufer adaptri n raport cu situaia sub ac. zonelor de integraie sup. care stabilesc sinapse cu motoneuronii alfa i gama statici, i care se grupeaz n dou sisteme: Sistemul facilitator - de mrire a tonusului muscular - constituit din: - substana reticulat dorso-lateral a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent activator) - nucleii vestibulari Sistemul inhibitor - de scdere a tonusului muscular - constituit din substana reticulat ventro-median a trunchiului cerebral (sistemul reticulat descendent inhibitor) genereaz stimuli inhibitori sub aciunea formaiunilor supresoare din scoara cerebral, nucleii bazali, nucleul rou i cerebel - este calea final, comun a tuturor sistemelor inhibit. - ac. asupra motoneuronilor prin celulele RENSHAW

Controlul integrat al tonusului muscular

CEREBELUL - acioneaz - facilitator prin corticocerebel - inhibitor prin spinocerebel


TALAMUSUL - acioneaz - facilitator prin nucleul ventro-medial conectat cu corticocerebelul - inhibitor prin - nucleul ventro-lateral - nucleul ventro-anterior conectat cu nucl. bazali - prin nucleul dorso-median care recepioneaz informaii hipotalamice transmit spre scoar influene facilitatoare ale tonusului muscular

NUCLEII BAZALI - au efect inhibitor - central - cu participarea scoarei cerebrale - periferic - cu participarea form. reticulate ventro-med. - paleostriatul are ca funcie specific determ. unui tonus musc. de fond - repartiia tonusului musc. neparticipante n mic. voluntar
SCOARA MOTORIE acioneaz - facilitator pe baza interelaiilor vestibulo-reticulare - inhibitor pe baza interrelaiilor cu nucleii bazali (paleostriatul)

Meningele

Dura mater cerebrala

Cisternele subarahnoidiene

Tela choroidea

1.Posterior horn of lateral ventricle 2.Anterior horn of lateral ventricle 3.Thalamus 4.Head of caudate nucleus 5.Genu of corpus callosum 6.Choroid plexus 7.Tela choroidea 8.Septum pellucidum 9.Vermis of cerebellum

Plexurile coroidiene

Poligonul Willis

Artera cerebrala anterioara

Artera cerebrala medie

Artera coroidiana anterioara

Artera comunicanta post.

1.anterior cerebral artery 2.internal carotid artery 3.posterior communicating artery 4.posterior cerebral artery 5.basilar artery 6.middle cerebral artery 7.anterior communicating artery (minute connection between the left and right anterior cerebral arteries)

Artera cerebrala posterioara


1. Posterior cerebral artery 2. Superior cerebellar artery 3. Pontine branches of the basilar artery 4. Anterior inferior cerebellar artery 5. Internal auditory artery 6. Vertebral artery 7. Posterior inferior cerebellar artery 8. Anterior spinal artery 9. Basilar artery

Dural Venous Sinuses:


A. Superior Sagittal Sinus B. Great Cerebral Vein C. Ophthalmic Veins D. Facial Vein E. Cavernous Sinus F. Inferior Petrosal Sinus G. Jugular Vein H. Sigmoid Sinus I. Superior Petrosal Sinus