PROTEZA TOTALA

VARIANTE DE PROTEZE TOTALE

1. P.T. clasica

2. Supraproteze (overdenture)

3. Proteza totala pe implante

CLASIFICAREA ATROFIILOR CRESTELOR ALVEOLARE

1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller

La maxilar
clasa I = creste edentate bine dezvoltate; tuberoziti bine exprimate pozitive; bolta palatin adnc. clasa II = creasta alveolar medie; tuberoziti mai putin dezvoltate; bolta palatina medie. clasa III = creste edentate atrofiate, terse; tuberozitati inexistente;bolta palatina plata.
6

1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller

La mandibul
clasa I = creste cu atrofie uniform, nalte, tuberculi piriformi bine dezvoltai. clasa II = atrofie marcat a crestelor alveolare, tuberculi piriformi inexisteni. clasa III = atrofia este neuniforma, mai marcata in zona laterala si zona frontala este pastrata Clasa IV = se pastreaza crestele in zona laterala si zona frontala este atrofiata.
7

Dup Lejoyeux
La maxilar:
Clasa I : creste nalte, retentive; tuberozitile retentive, favorabile; bolta palatin extins fr torus; Clasa II : creste edentate medii; tuberoziti de valoare medie; bolta palatin medie; Clasa III : creste cu rezorbie marcat, cu valoare protetic mic; tuberoziti cu valoare negativ; Clasa IV : creste cu valoare negativ, practic disprute fie parial, fie total; tuberoziti inexistente.
8

 La mandibul
Clasa I : creste alveolare cu valoare protetic optim; fr torus sau exostoze. Clasa II : Creste cu valoare protetic medie, care corespund ns bine utilizrii lor la protezare. Clasa III : creste cu rezorbie accentuat; este tipic vechilor purttori de proteze sau edentaii vechi neprotezate. Clasa IV : creste alveolare negative, reprezentate prin anuri, sub nivelul planeului bucal; liniile oblice interne i externe aproape pe mijlocul crestei, la fel i gaura mentonier sau apofizele genii.
9

Musculatura periprotetic
= important n mentinerea si stabilizarea P.T. ~ funcie de raportul functional cu PT in:
1. Musculatura cu aciune de dislocare a protezelor de pe cmp. (-) = muschii cu insertie perpendiculara pe periferia campului protetic 2. Musculatura cu aciune stabilizatoare. (+) = muschii cu fibre dispuse paralel cu cmpul protetic, contribuie la stabilizare.
10

Ridicatorul buzei superioare si a aripii nasului

11

M canin- ridicatorul buzei superioare

12

M zigomatic mic

13

M zigomatic mare

14

Rizorius

15

M mentonier

16

M patrat al buzei inferioare

17

M triunghiular al buzei inferioare

18

M orbicular

19

(-) Muschi cu actiune de dislocare:

Maxilar:
Muchiul ridictor al buzei superioare i aripii nasului; Muchiul canin; Zigomaticul mare i mic; Rizorius.

20

(-) Muschi cu actiune de dislocare:

La mandibul 1) Vestibular
muchiul mentonului sau al brbiei; muchiul ptrat al buzei inferioare; muchiul triunghiular al buzei inferioare; uneori pielosul.

1) Oral
muchiul milohioidian; muchiul genioglos; muchiul palatoglos; muchiul constrictor superior al faringelui.
21

(+) Aciune stabilizatoare au muschii:

Orbicularul buzelor Fibrele orizontale ale buccinatorului uneori maseterul.

22

Muschii limbii
(longitudinali, verticali i transversali) au aciune destabilizatoare asupra protezelor. Importanta pentru stabilitatea protezei este i poziia limbii care poate fi:
2 anterioar 2 posterioar. !!! n protezare trebuie urmrit crearea spaiului vital acestui organ mobil.
23

Muschii valului palatin

rol important n:
deglutitie, fonatie, n unele acte reflexe (voma) n delimitarea distala a cmpului protetic maxilar.

Muchii faringelui interfereaz si ei cu periferia cmpului protetic.

24

STUDIU INDIVIDUAL !!
Campul protetic edentat total: CURSUL ANUL I Morfologia dintilor:
Cavitate orala Mucoasa Pozitiile de referinta ale mandibulei Miscarile mandibulei Ocluzie

CURSUL ANATOMIE:
Muschii oro-faciali Muschii mobilizatori ai mandibulei Oasele maxilare
25

Parti componente ale PT

Arcadele artificiale (dintii artificiali) Baza protezei:
Placa palatinala seile

26

I. BAZA
1. Placa palatinal
confectionata din rasina acrilica (cu o grosime de 2 mm) sau Din diferite aliaje (mai subtire)

2. Saua protezei
acoper crestele alveolare, tuberozitile sau tuberculul piriform are dou fee : - una mucozal - una extern; prezint doi versanti: - unul vestibular - unul oral.
27

II. Dintii artificiali

Imita aspectul dintilor naturali se folosesc dinti anatoformi dup materialul ~ pot fi:
dinti artificiali din polimeri (rini acrilice, diacrilice, materiale compozite)
Prefabricati Confectionati in laboratorul de tehnica

dinti artificiali din ceramic.

28

Avantajele dintilor din acrilat:

Usor de prelucrat si individualizat se leaga chimic de baza protezei au pret de cost redus au greutate redusa nu necesita aparatura deosebita pentru montare.

29

Dezavantaje dintilor din acrilat

Instabilitate cromatica fenomenul de imbatranire al acrilatului porozitate structurala rezistenta mecanica la abrazie scazuta nu pastreaz D.V.O. n timp.

30

Dinii artificiali din ceramic AVANTAJE

Aspect estetic mai apropiat de dintii naturali Culoarea stabila in timp biocompatibilitate Duritate mare, rezisten crescut Pastreaza D.V.O.

31

Dinii artificiali din ceramic DEZAVANTAJE

Abrazeaza antagonistii Sunt casanti Nu permit ajustari de forma, volum sau ocluzie Se leaga mecanic de baza protezei Au pret de cost mai ridicat.
32

33

FACTORII CARE CONTRIBUI LA MENTINEREA SI STABILIZAREA PROTEZELOR TOTALE

I. FACTORI FIZICI

adeziunea presiunea atmosferica + valori

negative fata de presiunea atmosferica

II. FACTORI BIOLOGICI

retentivitatea anatomica tonicitatea musculara deglutitia

34

III. FACTORI PROTETICI

extinderea bazei protezei congruenta perfecta dintre baza si camp succiunea totala contactele dento-dentare corecte transmiterea echilibrata a presiunilor ocluzale
35

SUCCIUNEA TOTALA
depinde de :
egalitatea intre lungimea versantului vestibular sau oral al seii protezei si adancimea fundului de sac rezilienta mucoasei din zona Ah grosimea marginilor protezei in corelare cu grosimea in sens vestibulo-oral al fundului de sac aspectul semicircular si lustruirea perfecta a marginilor protezei prezenta unei pelicule de saliva modelarea versantului Vestibular al seii la maxilar si 36 a versantilor Vestibular si Oral la mandibula

ADEZIUNEA

depinde de :

marimea suprafetelor de contact paralelismul suprafetelor de contact existenta unei pelicule de lichid interpusa intre cele doua suprafete gradul de vascozitate a lichidului interpus

37

Retentivitatile anatomice ale campului protetic sunt :

creste edentate bine reprezentate ca inaltime si latime bolta palatina medie sau adanca tuberozitati maxilare bine exprimate

tuberculi piriformi bine reprezentati

38

MIJLOACE EXCEPTIONALE DE MENTINERE SI STABILIZARE A PROTEZEI TOTALE

39

1. CAMERELE CU VID

40

2. VENTUZELE

41

3. ARCURI INTERMAXILARE

42

4. MAGNETII

43

5. BARELE DE PLUMB 6. CAPSELE INTRAMUCOASE

7. PRAFURI SI PASTE ADEZIVE

8. IMPLANTE ALOPLASTICE
44

IMPLANTE ALOPLASTICE

45

ETAPE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI TOTALE

1. Examinarea campului protetic
I. diagnostic II. planul de tratament

2. Amprentarea preliminara

46

3. Confectionarea modelului preliminar

47

4. Confectionarea portamprentei ( lingurii ) individuale

48

5. Amprenta functionala
I. Adaptarea portamprentei individuale pe campul protetic II. Realizarea inchiderii marginale III. Amprentarea functionala material / tehnica.

49

6. Confectionarea modelului functional I. Pregatirea amprentei functionale: prin indiguire si cofrare; II. Confectionarea modelului propriu-zis: ghips extradur.

50

7. Confectionarea sabloanelor de

ocluzie

51

8. Determinarea relatiei intermaxilare (RIM)

I. Relatia centrica II. Dimensiunea verticala a etajului inferior
III. Directia si nivelul planului de orientare protetica IV. Curbura vestibulara a bordurii superioare V. repere pentru alegerea si montarea dintilor (linia mediana, linia caninilor, linia surasului).

52

9. Transferul in laborator a RIM = prin montarea in

ocluzor sau articulator

53

10. Confectionarea machetei protezei totale I. Macheta bazei II. Macheta arcadei dentare artificiale

54

11. Proba machetei in cavitatea bucala

55

12. Modelarea definitiva a machetei (in scop fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica, stabilitate).

56

13. Pregatirea modelului functional pentru ambalare

foliere, gravare, deretentivizare, elemente suplimentare de stabilitate si mentinere ale PT

57

14. Confectionarea tiparului ambalarea

58

15. Prepararea / polimerizarea acrilatului

59

16. Dezambalarea protezei

60

17. Prelucrarea protezei

61

18. Aplicarea protezei in cavitatea orala adaptarea cu proteza 19. Integrarea biologica a protezei retusurile bazei protezei individualizari ale reliefului ocluzal.

62

1. Examinarea
Se apreciaza: forma si volumul crestelor alveolare; raportul dintre ele; bolta palatina cu torusul palatin; tuberozitatea maxilara; tuberculul piriform; torusul mandibular; linia oblica interna; apofizele genii;

63

 Crestele alveolare bine reprezentate ofera conditii mai bune de stabilitate decat crestele resorbite sau cele de forma lamelara; tuberozitatile mai mari ca ca volum decat cele reduse;

64

1. Examinarea
Anamneza Chestionar medical Radiografii Fotografii ale cazului Amprente / modele de studiu = diagnostice
Se stabileste: un diagnostic:
edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara neprotezata sau protezata corecte sau incorect

Se alege planul de tratament:

Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor Alegerea unei singure solutii de tratament

ACORDUL SCRIS al pacientului!!

65

Raportul mandibulomaxilar

66

Raportul mandibulo-maxilar
prin linia interalveloar = linia ce unete mijlocul crestelor alveolare la nivelul molarului de 12 ani. La edentaii vechi apare direcie oblic a acestei linii att n zona frontal ct i lateral.

67

2. Amprenta preliminara
1. Alegerea portamprentei standard 2. Alegerea materialului de amprenta 3. Amprenta propriu-zisa

68

Amprenta preliminara
Materiale necesare:
Material de amprenta (alginat) Port-amprenta (lingura de amprenta) standard (universala) Bol de cauciuc + spatula de amestec apa

69

Port-amprentele standard (universale)

Def
Reprezinta un suport rigid pentru materialul de amprenta, de forme, marimi diferite;

CONDITII:
Rigida, nedeformabila de marimea si aspectul maxilarului de amprentat sa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul mucoasei pasiv-mobile

Clasificate dupa:
70

 Dupa material:
Metal mase plastice

Pentru maxilar / pentru mandibula!!

71

 Marimi diferite:
0 la 4 sau altele Pentru adulti sau pt copii

Retentii:
unele au retentii sub forma de perforatii, nervuri altele nu au retentii, sunt netede = deci necesita aplicarea unui adeziv

72

 Dupa Forma:
Pentru dentat Pentru edentat Pentru edentatul partial

73

A. Alegerea port-amprentei
In functie de marimea maxilarului:
Apreciem vizual marimea Cu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi (mandibula)

74

 Verificam:
cuprinde in totalitate campul protetic asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta, grosime ~ 2-3 mm la maxilar: marginea posterioara sa depaseasc linia Ah cu 1-2 mm sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile la mandibula: marginea portamprentei sa fie deasupra liniei oblice interne cu 1-2 mm.

Prea scurta: prelungim

75

B. Alegerea materialului de amprenta

~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoasei Dupa calitatea fibromucoasei avem: campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescuta campuri intermediare - materiale cu vascozitate medie campuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide.

Cele mai folosite:

Alginatele (hidrocoloizi ireversibili) Materialele termoplastice ()
76

C. Amprentarea preliminara propriu-zisa

Cuprinde toate manoperele necesare unei copii negative a campului protetic; Este copia negativa a campului protetic ce reproduce cu exactitate zonele de sprijin: creasta, bolta, tuberozitate la maxilar, si creasta si tubercul piriform la mandibula; si cu aproximatie periferia campului protetic(fundurile de sac) care reprezinta zona de mentinere

77

C. Amprentarea preliminara propriu-zisa

incarcarea portamprentei cu materialul de amprenta Introducerea in cavitatea orala Centrarea pe camp Aplicarea pe camp dinspre posterior spre anterior Mentinerea amprentei pe camp pana la priza materialului indepartarea amprentei.
78

Verificarea amprentei
!! inainte de trimiterea la laborator reda cu exactitate si complet zona de sprijin Inregistreaza si zona de succiune (periferia campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor modelate; Nu prezinta lipsuri, bule de aer Materialul de amprenta adera la port-amprenta; daca s-a desprins se reface amprenta! Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si frenurile buzelor.
79

Spalarea / dezinfectia amprentei din alginat

80

Amprenta preliminara cu material termoplastic

3. Realizarea modelului preliminar

=model de studiu sau model anatomic; Reprezinta copia pozitiva a campului protetic Reda cu exactitate zonele de sprijin si aprox.zona de mentinere (fundurile de sac) Realizat din ghips obisnuit turnat in amprenta preliminara; Folosit pentru realizarea portamprentei individuale

82

Tehnica de realizarea modelului preliminar

Se spala amprenta preliminara sub jet de apa pentru indepartarea urmelor de saliva care, prin unire cu gipsul dau un strat superficial de rezistenta redusa;

83

Turnarea modelului
Se pregateste gips de consistenta smantanoasa si se depune in amprenta, strat in strat, aplicat in aceeasi zona: bolta palatina la amprenta maxilara sau extremitatea distala a amprentei mandibulare(astfel nu intra aer) Manevra se completeaza prin vibrare manuala sau prin folosirea masutei vibratorii;

84

Demularea amprentei
Dupa priza gipsului, la 45-60 de minute de la turnare, modelul se separa de amprenta. Separarea se executa in functie de tipul de amprenta; Amprentele din alginate se separa de model prin tractionare; ele se separa de indata ce modelul a facut priza, altfel alginatul absoarbe apa din gips, care pierde din rezistenta;

85

Fasonarea soclului
Se face cu cutitul de gips sau cu soclatorul; Se face in forma de pentagon pentru modelul superior si de trapez pentru cel inferior;

86

Trasarea limitelor campului protetic

Limitele trasate pe amprenta preliminara de catre medic se imprima pe model; desenul va fi trasat mai evident;

87

4. Realizarea port-amprentei individuale

Portamprenta sau lingura individuala este suportul rigid ce sustine materialul pt realizarea amprentei finale;

88

Portamprenta individuala:
Se confecioneaz pe modelul preliminar; Trebuie s fie rigid pentru a rezista la amprentarea functionala Nu va depi limitele funcionale ale cmpului protetic; Sa nu impiedice mobilitatea partilor moi; Marginile s fie rotunjite sa nu lezeze fibromucoasa.
89

Componentele portamprentei individuale:

Baza= partea din portamprenta ce vine in contact cu suprafata de sprijin a campului protetic Accesorii:
Manerul Butoni de presiune Intarituri de sarma

Borduri de ocluzie
90

Caracteristicile portamprentei individuale

Este utilizata pentru un singur pacient; Realizata de tehnician pe modelul preliminar; Obtinuta din materiale rigide, nedeformabile in momentul amprentarii; Se adapteaza intim la zona de sprijin a campului protetic; Marginile lingurii se modeleaza rotunjit si se decupeaza in dreptul frenurilor si bridelor; Grosimea marginilor lingurii= latimea fundurile de 91 sac vestibulare si linguale;

Tipuri de portamprente individuale:

1. Dup raportul cu campul protetic: - cu contact total - cu distanri pe anumite zone - distanat n totalitate. 2. Dup material: - din mase termoplastice (plac baz, stents) - rini acrilice (autopolimerizabile) - rasini compozite (fotopolimerizabile) - metal.
92