Sunteți pe pagina 1din 18

FORE ORTODONTICE

TIPURI DE FORE ORTODONTICE

Fore artificiale
Sau mecanice

Fore naturale
Sau funionale

TIPURI DE FORTE ORTODONTICE

fortele artificiale (mecanice) sunt produse de proprietatile materialelor din care sunt
realizate aparatele ortodontice: oteluri inoxidabile pentru arcuri, materiale elastice (inele
de cauciuc), suruburi ortodontice. Deformarea componentei elastice (arcul) determina o
tendinta la revenire spre forma initiala, declansand o forta care aplicata asupra dintelui ii
poate modifica pozitia. Intensitatea actiunii fortei este reglata periodic de catre medic prin
activarea arcurilor sau de catre pacient prin derotarea suruburilor sau schimbarea
inelelor elastice. (pic.1) http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=HD4sPA4Hk_FSM&tbnid=e0yPoz4EaH jlM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fortodontiesibiu.com
%2F&ei=xLERVOKvKMS_PKGqgaAI&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNFVXM23uR7D_jL-WxqKJ-NCjLFX2w&ust=1410532139514831

fortele naturale (functionale) sunt generate de contractiile musculaturii orofaciale ce


rezulta din modificarea echilibrului grupelor musculare antagoniste. Intensitatea acestor
forte este reglata reflex de proprioceptorii parodontali, articulari, pericolul supradozarii
fortei fiind redus (Cocarla). (pic.2 ) http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad
=rja&uact=8&docid=M5QwTCKWq9mLlM&tbnid=sb8uHL7WVKt03M:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FImportanta-musculaturiisistem14228.php&ei=vbIRVMG0MI7mPKmcgLgJ&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNEVkmON2m1ZafqJIe6g2P3W4c2d3w&ust=1410532406840229

Pic.1

Pic.2

DIN PUNCT DE VEDERE AL FORTEI ORTODONTICE


UTILIZATE, SE PUN IN DISCUTIE 3 ASPECTE:

rezistenta
tesutului
asupra carora
se aplica.

intensitatea
fortei

ritmul de
aplicare

TIPURI DE FORE

Fore intermitente
Fore discontinue
Fore continue

DIN PUNCT DE VEDERE AL RITMULUI DE ACTIUNE, ESTE FOARTE IMPORTANT


CUPLUL DURATA DE ACTIUNE-DURATA DE REPAOS. EXISTA 3 TIPURI DE
FORTE:
forte intermitente caracterizate de alternanta perioadelor de actiune si de repaos, fiind generate de
aparate mobile, activatoare, dispozitive extraorale, aparatul actionand doar o parte din zi.
Dispozitivele extraorale se poarta in timpul noptii generand forte ortodontice puternice, dar perioada
de inactivitate de peste zi permite tesutului sa se odihneasca si circulatiei intrerupte sa se reia.
http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=I1C7iYsXOUIrjM&tbnid=Za7FQ927ZBYYQM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F
%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FAparatele-ortodontice-mobilep12612.php&ei=FLQRVPz7AomCPcexgegK&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNHP0F_tMWhFzF3BOlJo31loCwSxOA&ust=1410532718381132

forte discontinue caracterizate de alternanta perioadelor de actiune cu perioadele de repaos ce


permit organizarea tesuturilor. Forta importanta pe parcursul activarii, diminua rapid din momentul
deplasarii ortodontice a dintelui.
forte continue cu intensitatea aproximativ constanta pe tot parcursul deplasarii dintelui, nu solicita
reactivari frecvente. Sunt forte lejere ce nu provoaca compresia exagerata a ligamentului parodontal
si hialinizarea tisulara. Folosite cu discernamant fara a provoca presiuni localizate, permit cea mai
favorabila deplasare ortodontica.

Dupa Graber, fortele intermitente ar fi mai biologice, deoarece


perioadele de repaus ofera osului posibilitati de restructurare, iar
fluxul sanguin nu ar fi jenat decat pe perioade scurte de timp.
Avantajele fortelor continue provin din faptul ca, odata declansate,
procesele restructurarii osoase sunt si intretinute.

DUPA INTENSITATE

Fore mici
Pina la 30/40gr pe dinte

Fore mari

DUPA INTENSITATEA FORTEI, EXISTA:

forte mici, lejere ce nu depasesc 30-40 g/dinte monoradicular. Ligamentul parodontal este presat, nu strivit, iar
vasele sanguine sunt inca vizibile. In aproximativ 24 - 48 de ore, de-a lungul suprafetei de os alveolar supusa
presiunii, apar mieloplaxe si incepe resorbtia directa de os alveolar, iar in spatiile reticulare are loc depunerea de
osteoid.(pic.1)
http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=I1C7iYsXOUIrjM&tbnid=wH_ONTr-c4xGOM:&ved=&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical
%2Fstomatologie%2FAparatele-ortodontice-mobile-p12612.php&ei=7bMRVP3rMOfNygOE34JQ&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNHP0F_tMWhFzF3BOlJo31loCwSxOA&ust=1410532718381132

pic.1
forte mari, sub actiunea carora ligamentul parodontal este strivit intre dinte si peretele alveolar: vasele
sanguine sunt comprimate, iar ligamentul parodontal devine acelular si hialin in aparenta. Osteocitele osului
subiacent dispar. Aceste zone sunt deseori bine localizate, iar mieloplaxele apar adiacent la ele si in spatiile
reticulare ale osului subiacent. Astfel se indeparteaza zona de hialin si corticala, dintele deplasandu-se in final.
Daca forta ramane excesiva in continuare, vor aparea noi zone de hialin. (pic.2)
http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=I1C7iYsXOUIrjM&tbnid=O8zHOJAPvU3QtM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FAparatele-ortodontice-mobilep12612.php&ei=9bQRVICLMcGsPIe6gbgN&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNHP0F_tMWhFzF3BOlJo31loCwSxOA&ust=1410532718381132

Este dificil sa determinam forta ideala ce trebuie aplicata fiecarui


dinte pentru a obtine o deplasare data in conditii ideale. Un factor
ce face imposibila determinarea fortei optime este diversitatea
reactiilor individuale. La o presiune egala, fiecare individ
reactioneaza diferit in functie de caracteristicile sale individuale:
- rigiditatea substantei fundamentale intercelulare
- gradul de mineralizare si maturizare a osului
- rezistenta mecanica a tesuturilor .

2.NOTIUNI DE BIOMECANICA ORTODONTICA


Centrul de rezistenta
Pozitia centrului de rezistenta depinde de tesutul de sustinere dento-alveolar, deci de morfologia radacinii, de ligamentul
parodontal, de calitatea osului alveolar (lungimea crestei alveolare) si in nici un caz nu depinde de tipul si marimea fortelor
aplicate pe dinte.
Aproximand forma unui incisiv cu o parabola
si presupunand mediul inconjurator omogen, centrul
de rezistenta se calculeaza matematic ca fiind la aproximativ 33% din lungimea radacinii in portiunile dinspre colet.
http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=kDtaj1rBgBcRYM&tbnid=SFL7MZk1zVDmBM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com
%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FBiomecanica-restaurarilor-prot54538.php&ei=ObcRVJ39OIHaOZi2gbAJ&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNGFnxdxHiJSN7E8G73yD9RO6ebOA&ust=1410533544403210

Cercetari holografice in vivo au demonstrat ca centrul de rezistenta este situat ceva mai apical, la aproximativ 40% de la
creasta marginala. La molari, centrul de rezistenta este in apropierea furcatiei radiculare, de obicei cu 1-2mm mai apical.
Pentru ortodontie, centrul de rezistenta reprezinta punctul in care daca s-ar aplica o forta, aceasta ar determina o translatie
pura. Daca se aplica un cuplu de forte in jurul centrului de rezistenta s-ar produce o miscare de rotatie pura (Boboc).

CENTRUL DE ROTATIE
Daca se aplica o forta nu in centrul de rezistenta, ci undeva la nivel coronar, aceasta va
determina o inclinare a dintelui compusa de fapt dintr-o miscare de translatie si una de
rotatie. Inclinarea apare datorita momentului ce ia nastere prin aplicarea fortei la distanta de
centrul de rezistenta. Inclinarea se va face in jurul unui alt punct denumit centru de rotatie.
Spre deosebire de centrul de rezistenta care depinde doar de anatomia dento- alveolara,
centrul de rotatie depinde de forta si momentul fortei aplicate la nivelul dintelui. El poate fi in
apropiere de centrul de rezistenta, dar se poate afla in puncte diferite la nivelul radacinii,
poate fi coronar, apical sau chiar la infinit. http://www.google.com/url?
sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=gbeOVtihQ8qViM&tbnid=vyp-FcCKF20X2M:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghidmedical%2Fstomatologie%2FInterventia-protezarii-in-rapo24316.php&ei=uLcRVNOaHoWAPZLzgagL&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNHgZcFXv2g1Emutg6s4_phnp4zWQ&ust=1410533671179818

EXEMPLU

Pe suprafata vestibulara a unui incisiv superior protrudat, se aplica o forta de palatinizare


de 50g, la o distanta de 15mm de centrul de rotatie al dintelui. Momentul fortei
(50x15=750g/mm) va determina deplasarea spre oral, mai accentuata la nivelul coroanei
decat la nivelul apexului). Daca dorim deplasarea corporeala (translatia), va trebui creat
un alt moment, egal ca marime, dar de sens opus, ce poate fi dat de o forta de 37,5g
aplicata la nivelul marginii incizale, la distanta de 20mm de centrul de rotatie, care
impinge dintele spre vestibular. Aceasta forta declanseaza un moment egal cu primul
(37,5x20=750g/mm), dar de sens opus. Diferenta de forta ramasa (5037,5=12,5g) va
deplasa foarte putin dintele spre palatinal (Proffitt).

Pentru o forta neta de 50g care sa produca o deplasare importanta a dintelui, este
necesara o forta de 200g pe suprafata V si o forta de 150g pe suprafata orala care sunt
declansate numai cu ajutorul aparatelor fixe prin actionarea in bracket a 2 puncte opuse
ale arcului dreptunghiular (Cocarla).

FORTA ORTODONTICA

Este definita in fizica drept actiunea unui corp asupra altui corp. Este o marime
vectoriala, avand directie de actiune, punct de aplicare, sens si intensitate. Intensitatea
fortei este apreciata dupa efectul biologic asupra tesuturilor dento-parodontale si mai
ales asupra presiunii sanguine capilare. In ortodontia moderna se prefera fortele usoare
pentru
deplasarea dintilor, adica fortele ce nu produc zone de hialinizare in ligamentul
parodontal. O forta de intensitate mare nu ar produce o deplasare mai rapida, deoarece
apar zone de hialinizare ce blocheaza deplasarea si in plus pot sa apara efecte nedorite
(pierderea ancorajului, dureri dentare, necroze pulpare, rizalize patologice). http://www.google.com/url?
sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=CpmfI0RftOlkDM&tbnid=mYwsmvl_1k6bJM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.dentalpedia.ca
%2Fbiomechanics%2Fphysics-in-orthodontics%2Fcenters
%2F&ei=SrgRVOWkJo3mPMDcgLAO&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNEl80kGyxl15zqo0QM6gv2fc5mHkw&ust=1410533781819049

FORTA ORTODONTICA SE COMPORTA CA ORICE VECTOR


TINAND CONT DE LEGI DE COMPUNERE SI
DESCOMPUNERE:
Daca pe un corp actioneaza in acelasi punct mai multe forte, el se comporta ca si cum pe el ar
actiona o singura forta de intensitate, directie si sens egale cu ale fortei rezultante vectoriale
obtinute din compunerea vectoriala a acelor forte.
Daca se aplica doua forte de aceeasi directie si de acelasi sens, actionarea lor se sumeaza. Un
exemplu concludent ar fi sumarea fortei de mezializare fiziologica cu cea de mezializare
ortodontica.
Daca directia e aceeasi, dar sensul contrar, la intensitate egala, actiunea celor doua forte se
anuleaza. Daca intensitatea difera, rezultanta va fi egala cu diferenta intre cele doua forte, iar
deplasarea se face in sensul fortei mai mari.
Daca directiile a doua forte sunt paralele, iar sensul contrar si actiunea lor este tangentiala,
apare miscarea de rotatie.
Forta ortodontica poate fi exercitata asupra unor dinti izolati, grupe dentare, arcade, articulatia
temporomandibulara. Indiferent de natura fortei ortodontice (naturala, artificiala), pentru a obtine un
efect terapeutic este necesara o zona de aplicare a fortei (dintii, arcada, maxilarul) si o zona de
sprijin denumita ancoraj (Cocarla).

MOMENTUL FORTEI
Daca forta nu actioneaza in centrul de rezistenta al dintelui, ea nu va produce o translatie pura, ci o rotatie
a dintelui datorita momentului fortei ce apare prin aplicarea fortei la distanta de centrul de rezistenta.
Distanta perpendiculara pe directia fortei, masurata din centrul de rezistenta se numeste bratul fortei.
Momentul fortei este o marime fizica, definita ca produsul dintre marimea fortei si bratul ei, iar momentul
unui cuplu de forte este produsul dintre marimea fortelor si distanta dintre ele (Cocarla). M = F x d, unde M
este momentul fortei, F este forta, iar d bratul fortei. http://www.google.com/url?
sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=CpmfI0RftOlkDM&tbnid=mYwsmvl_1k6bJM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.juniordentist.com%2Fforcesrequired-for-orthodontic-tooth-movements.html&ei=lbgRVK2ELYjBPPTMgagP&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNEl80kGyxl15zqo0QM6gv2fc5mHkw&ust=1410533781819049

Sensul momentului se determina prin prelungirea fortei in jurul centrului de rezistenta: daca momentul va
provoca o rotatie in sens orar, semnul momentului fortei este conventional pozitiv, iar daca rotatia este in
sens invers acelor de ceasornic, semnul momentului va fi negativ. Cu cat directia fortei este mai aproape de
centrul de rezistenta, miscarea va fi predominant prin translatie, in timp ce o distanta mai mare va genera o
rotatie mai importanta si o translatie mai mica.

RAPORTUL MOMENT - FORTA

Raportul intre forta si momentul creat nu poate fi controlat decat cu aparate fixe si de el
depinde tipul de deplasare a dintelui. Un raport M/F mare produce o deplasare radiculara mai
ampla decat deplasarea coronara. Un raport M/F mai mic determina o inclinar dintelui prin
deplasare coronara, dar mai mica decat in situatiile in care nu se aplica o contraforta.

Gresiunile necesita un raport M/F de 8/1 pana la 10/1, in functie de lungimea radacinii.
Pentru a deplasa uniform atat coroana cat si radacina unui dinte cu o forta de 100g, va fi
necesar un moment de 800-1000g/mm.

Pentru deplasarile mezio-distale, momentul depinde de dimensiunea bracket-ului ce


determina bratul fortei. Cu cat bracket-ul este mai lat, celelalte elemente fiind egale, cu atat
se genereaza mai usor un moment pentru deplasarea radacinilor dintilor ce limiteaza o
bresa.

Exemplu: distalizarea caninului in spatiul postextractional al premolarului I necesita o forta de


100g si un moment de 1000g/mm. Daca bracket-ul de pe canin ar avea latimea de 1mm ar fi
necesara o forta de 1000g la fiecare din cele 4 colturi ale bracket-ului, iar daca bracket-ul are
4mm latime, este necesara doar forta de 250g la fiecare colt (Proffitt).

BIBLIOGRAFIE

Ortodontie practica de Lidia Boboc, Dragos Stanciu, Anca Temelcea, Radu Stanciu

Ortodontie si ortopedie dento-faciala de Valentina Dorobat si Dragos Stanciu

Ortodontie si ortopedie practica de Ovidiu Grivu

Ortodontie diagnostic clinic, tratament de Aurel Stratu

Scribd - Curs fore ortodontice