MINISTERUL SNTII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

N.TESTEMIANU
CATEDRA DERMATOVENEROLOGIE

CHEILITELE
Realizat: Brzoi Artiom, Rezident Grupa 102

Controlat: Gogu Vladislav, Confereniar Universitar

CHEILITELE

Cheilita reprezint leziuni inflamatorii ale

buzelor. Cheilitele reunind un ansamblu de
afeciuni inflamatorii superficiale localizate la
nivelul semimucoasei labiale.
CHEILITA EXFOLIATIV

Este o afeciune a marginii roii a buzelor, insotita de

o descuamare permanenta a epiteluilui. Afecteaz mai
frecvent persoanele tinere de la 10 pana la 40 ani;
femeile mai des sufer de forma exudativa; forma
uscata lezeaz in aceeai msura atat brbaii .cat si
femeile de la 21 la 30 ani.
De obicei se afecteaz buza de jos, insa adesea se
dezvolta pe ambele buze.
Etiologie

Dereglri ale funciei sistemului nervo (neuroastenia,

visteria); stri psihoemotionale, dereglrile funciei
glandei tiroidiene; de asemenea se propune rolul
factorilor genetici si imunoalergici.
Cheilita exfoliativa se divizeaz in 2 forme: exudativa
si uscata(xeroasa). Procesul este localizat numai pe
marginea roie a buzei de la zona Klein pana la
mijlocul ei. Alte sectoare ale buzelor si pielea nu se
afecteaz.
Forma exudativ
Are loc inflamatia mucoasei insotita de exudatie. Buzele sunt
hipermiate, edematiate, mrite.Simptomul de baza este
formarea in continuu a crustelor in zona Klein. Pe zona Klein
sunt cruste mari de o culoare sur-galbuie. Crustela uneori se
stratifica, se ngroas. Ele atirna sub forma de sortulet.
Procesul de exudatie este foarte bine dezvoltat. Aceasta
poate trece in cea xeroasa, dar numai in cazurile cind este
efectuat un tratament intensiv. Crustele adera uor la
esuturile subiacente, cojirea are loc de la marginile ei; se
pot inlatura uor si dupa ele ramane o suprafaa de culoare
rou-aprins.
Bolnavul sufer din cauza durerilor, arsurilor in buze atat in
stare de repaus, cat si in timpul vorbirii, alimentaiei,micrii
buzelor.
Forma xeroas

Simptomul principal este uscciunea buzelor si

formarea scuamelor. Pe fondul hiperemiat al mucoasei
sunt scoame dens concrescute in centrul lor cu
mucoasa. Marginile scuamelor sunt ridicate si dupa
inlaturarea lor raman pete de culoare roie. O astfel
de stare poate dura cativa ani. Buzele sunt uscate si
rugoase, aspre.Scoamele sunt strvezii, asemntoare
cu nite "aripioare de lcuste". La scuamele mici un
capt este prins de mucoasa buzelor .iar altul este
puin ridicat.Sub scuame mucoasa este hiperemiata ,
insa fara eroziuni.
Tratamentul

Aciunea asupra factorului cauzahadministrarea

preparatelor sedative (bromuri .valeriana);
tonifiante(vitaminele PP, B1 B2 ,P si A), antidepresante
si tiriostatice.Se administreaz pirogenal injecii
intramusculare in doze crescnde 50 DMP.lOO.peste o
zi ajungnd la doza unumomentana de 1000-1500
DMP.
Tratamentul local: la forma exudativa razele Bucky
(1.8 Gr de 2 ori pe sptmna ,intr-un curs 16-30Gr)
Pentru ungerea buzelor se folosesc unguente
"vostorg""propolis".
Cheilita glandular
Cheilira glandulara simpla se dezvolta mai frecvent pe buza
inferioara,mai ales atunci cand persista o anomalie
congenitala. Pe zona de tranziie (zona Klein) sip e marginea
roie a buzelor apar mici glande mucoase ,are loc hipertrofia
si hiperfunctia lor - eliminarea din orificiile ducturilor a unei
secreii strvezii.Cheilit glandulara este descrisa in doua
forme: primara si secundara.
Etiologie
Anomalia buzei inferioare cu hiperplazia si heterotopia micilor
glande salivare si abundenta secreiei,factorii excitani locali
provoac inflamatia mucoasei in aceasta regiune. Apare
hiperplazia glandelor cu intensificarea secreiei.
Tabloul clinic

Afeciunea se dezvolta la persoanele de peste 50 ani. Cheilita

glandulara
deebuteaza cu uscciune si descuamatie; din cauza infectrii in
timpul
umezirii cu saliva apare procesul inflamator.apoi maceratia; apar
ragade,eroziuni,durerisi arsura in buza; ea se mrete in dimensiuni.
Examenul obiectiv
Mucoasa este hiperemiata, edematiata.acoperita cu eroziuni.pe
partea de
tranziie se observa simptomul de < <roua , glandele proemina in
formade mici granule,grauncioare,iar ducturile raman
dehiscente(beante)
forma unor puncte rosii.din care se elimina secreia.
Tratamentul

Suprimarea factorilor cauzali locali. Terapia cu remedii

inflamatorii (unguente 0,5% prednisolon, naftalan;uleiuri
de ctina alba, macies)electrocoagularea glandelor
salivare hiperemiate in ordinea de sah sau exnuclearea
lor prin metode chirurgicale.
 CHEILITA ECZEMATOASA
Cheilita eczematoasa este un process inflamator de origine
neuroalergica. Procesul decurge acut si cronic.
Tabloul clinic
Forma acuta este insotita de arsuri.pruritate.edem si hiperemie
pronunata a buzei. Aceleai simptome apar sip e pielea din jurul gurii.Pe
acest fond apar bule.ragade.cruste.
La forma cronica inflamatia este mai puin pronunata,desi se
pastreazaedemul si hyperemia mucoasei buzelor si pielii in jurul cavitii
bucale. Pot aprea tuberculi,scuame pe mucoasa buzelor si piele .
Tratamentul
Preparate hiposensibilizante si sedative; local unguente cu
corticosteroizi.
CHEILITA ACTINICA
Cheilita actinica este o inflamatie apruta ca o manifestare a sensibilitii
deosebite fata de aciunea indelunsata a razelor solare.Mai frecvent se
intalneste la brbate de la 20 pana la 60 ani, la muncitorii si alpinistii expui
indelung razelor solare si vntului, la persoanele ce fac plaja la mare.
Tabloul clinic
Deosebim doua forme ale acestei afeciuni: esudativa si uscata(xeroasa).
La forma esudativa pe baza inferioara apare edem, roseata, apoi erupii
buloase, care se sparg, formnd eroziuni, cruste, ragade si descuamatie
epiteliala. Apare tabloul clinic al macrocheilitei. Bolnavul acuza dureri si
prurit in buza.
Forma uscata este insotita de arsuri si uscciune ale buzei
inferioare. Pe fondul hiperemiat al mucoasei,pe marginea roie,apar scuame
albe-cenusii, descuamarea si, de asemenea, eroziuni, excoriatii. Un semn
caracteristic este exacerbarea bolii aprute in urma insolatiei indelungate.
Tratamentul
Tratament general vitaminele grupei B (B2,B6,Bi2),PP,A;
aplicaii cu soluie uleioasa de vitamina A si E; unguente
cu corticosteroizi (hidrocortizon, prednisolon); schimbarea
condiiilor de munca .
Profilactic, se prescriu cremele care preintampina arsurile
solare; unguente 10% salol, azulen; 10% acid
acetilsalicilic; 5% acid boric; unguente cu chinina.
Cheilita meteorologic
Etiologie In afara de razele solare.o mare importanta o au factorii
meteorologici (umiditatea.vantul;frigul). Factorii predispozanti
(seboreea, neorodermia etc.)
Tabloul clinic
Marginea roie a buzelor este puin hiperemiaia. acoperiia de scuame
mrunte; comificari focare si infiltrarea mucoasei. Bolnavul acuza
uscciunea buzelor, senzaie de constricie si exfoliere; acutizarea
procesului in timpul insolaiiei si imbunaiaiirea in timpul toamnei.iernii.
Tratamentul se face dupa principiile de tratare a cheiliiei aciinice.
Cheilita atopic
Etiologie. Este un simptom a dermaiitei atopice ori
neurodermitei.Un
rol important il au factorii geneiici.care pot amplifica dezlnuirea
reaciei alergice. Alergene pot fi medicamentele, cosmeiicele.
produsele alimentare factori bacierieni si fizici.
Tabloul clinic. Apare o tumefiere a marginii roii a buzelor, care
uor
trece pe pielea nconjurtoare. Apar leziuni in coltul gurii.
Mucoasa este inflamata si pe acest fond apare descuamarea si
lichenizarea epiieliului, Iar in coltul gurii se formeaz fisuri.
Modificri asemntoare pot aprea pe pielea fetei. Bolnavul
sufer de pruriiaie.arsuri in buze.formarea scuamelor, exfolierea
marginii roii a buzelor.
 Tratamentul. Hiposensibilizare (cloropiramina,
difenhidramina.mebhidrolina); intravenous injecii cu
soluie 30% tiosulfat de sodiu; histaglobulina,
histaglobina; tranchilizante (diazepam, oxazepam,
medazepam, clordiazepoxid); local unguente
antialergice; prednizolon.hidrocortizon, razele Bucky.
Dintre alimente se exlud cele care provoac alergii:
icrele, ciocolata, cpunile, frucele citrice, alimentele
picante.
CHEILITA ABRAZIVA PRECANCEROASA
MANGANOTTI
Aparine de strile precanceroase obligate.Mai frecvent se intalneste la brbaii intre 40
si 50 de ani.
Etiotogie. Cauza bolii nu este clarificata. Factorii care o favorizeaz sunt: modificrile
distrofice in esuturi aprute in legtura cu varsta (scaderea capacitii esuturilor de a
se regenera),traumele,insolatia,strile de hipovitaminoza.herpesul recidivam al buzelor
si altele.
Tabloul clinic. Apare ca o manifestare caracteristica procesului inflamator cronic, apariia
in prile laterale a marginii roii a buzei infrioare a unor pete delimitate . Apoi apar 2-3
eroziuni de culoare rosu-aprins, cu suprafaa neteda acoperita de cruste, scuame
seroase sau sngernde,dense, strns unite cu eroziunea. Scuamele si crustele se
inlatura cu greu ,dupa care apare hemoragia. Baza eroziunilor este moale, fara
condensare. Eroziunile decurg lent, mult timp nu se epitelizeaza; dupa epitelizare apar
din nou pe aceleai sectoare sau pe altele.
Cheilita abraziva precnceroasa Manganotti constituie circa 13% din numrul total al
afeciunilor precanceroase si adesea se malignizeaza.
 Tratamentul. nlturarea factorului cauzal; asanarea
cavitii
bucale.tratamentul bolilor generale; interzicerea picante.
Tratamentul generai: Administrarea vitaminei A, soluia
3,44% retinol acetat si soluia 5.5% retinol palmitat in ulei
cate 10 picaturi de 2-3 ori pe zi, polivitamine.
Tratamentul local: aplicaii cu soluii uleioase de vitamina
E si A; unguente cu corticosteroizi,antibiotice; emulsie
uleioasa 0,01-0,05% levamizol sub forma de aerosol.
Daca procesul timp de o luna nu dispare , trebuie de trecut
la masuri mai radicale- secionarea totala a focarului in
limitele esuturilor sntoase,se aplica biopsia. Daca nu
obinem rezultate e indicate radioterapia.
 BIBLIOGRAFIE
1. Cara M. Miyasaki-Ching "Elemente clinice de stomatologie"
editura ALLmedicALL 2001
2. David A. Mitchell "Ghid clinic de stomatologie" editura
ALLmedicaALL 2000
3. V.Ghicavil "Farmacoterapia afeciunilor stomatologice",
Chisinau,2002