Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE

NICOLAE TESTEMITANU
Catedra de Stomatologie Terapeutica

REFERAT
Tema:Diagnosticul diferential si tratamentul mucoasei cu fenomene
de keratinizare

A efectuat:Studenta grupei 3502


Bojinov Irina
A controlat:asistent universitar
Marina Iurie

Chisinau 2011
I)Definitie

Leucoplazia reprezinta o modificare a mucoasei care se intalneste in cadrul diferitelor boli.


Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii leucoplazia se prezinta sub forma unei pete
de culoare alba, mai mare de 5 millimetri in diametru, care nu poate fi inlaturata prin stergere si
care nu poate fi clasificata in nici o alta boala diagnosticabila.
Lichenul plan este o afectiune cutanata inflamatorie.
Se prezinta sub foma unei eruptii papulare liniare, pruriginoasa, cu suprafata neteda, lucioasa,
distribuita pe trunchi si membre. Uneori, in lichenul plan pot fi afectate si mucoasele, mai ales
mucoasa bucala si cea genitala, producand durere, inflamatie sau o senzatie de arsura.
Lupusul (lupusul eritematos sistemic sau LES) este o boala cronica ce se manifesta prin
inflamatie, durere si leziuni ale tesuturilor din intregul organism. Lupusul este o boala
autoimuna, in care sistemul imunitar al bolnavului nu reuseste sa faca diferenta intre tesuturile
proprii si intrusi, atacandu-le. Lupusul eritematos sistemic afecteaza rinichii, inima, plamanii si
celulele sanguine. Desi o parte dintre bolnavii cu lupus prezinta simptome usoare, boala se poate
agrava. In cazul majoritatii bolnavilor, monitorizarea bolii si administrarea unui tratament de
intretinere controleaza simptomatologia si previne aparitia leziunilor severe ale organelor.
Boala Bowen este un carcinom scuamos celular in situ cu potential pentru extindere lateral.
Leziunile mari pot atinge citiva cm in diametru. Studiile arata o asociere cu neoplasmele interne
de 15-70%. Pacientii prezinta o pata eritematoasa, scuamoasa, cu evolutie lenta oriunde pe
suprafata mucoasa. Capul si gitul sunt cele mai commune localizari anatomice.
II)Virsta afectata
Leucoplazia-17-72 ani,apare mai frecvent 41-55 ani,la copii nu se intilneste
Lichenul rosu plan-mai frcvent intre 30-50 ani
Lupusul eritematos-20-45 ani
Boala Bowen-20-80 ani,mai frecvent 45-70 ani
III)Care este leziunea elementara
Leucoplazia-poate sa apara pe mucoasa bucala o pata alba cu ten cianotis,apoi apare o placa:alba
laptoasa keratinizata,care proemineaza deasupra epiteliului,mai tirziu apar veruci de culoare
surie,galbuie;pe fondul verucilor apar ulceratiile.
Lichenul rosu plan-aparitia unor papule mici cornificate de forma poligonala 0,2-5mm,apoi ele
sunt diseminate pe mucoasa,dupa aceasta ele conflueaza formind desene dantelate,mai tirziu apar
eroziuni in centrul focarului,pot fi placi cornificate.Placile si papulele au culoare roz violacee sau
alba laptoasa.Pot aparea si bule.
Lupusul eritematos-avem un eritem foarte pronuntat,caracteristice sunt eroziuni,ulcere
inconjurate de hiperkeratoza,cicatrici atrofice(arborescente,albicioase)
Boala Bowen-este caracteristic eritem pronuntat cu suprafata catifelata,apar papile foarte
mici,pot fi eroziuni,pe buze pot sa apara cruste.
IV)Leziunile mucoasei

Leucoplazia-mucoasa lezata poate fi nemodificata sau persista o inflamatie usoara


Lichenul rosu plan-proces inflamator
Lupusul eritematos-intotdeauna este inflamat corionul
Boala Bowen-o inflamatie usoara
V)Sediul de predilectie
Leucoplazia-partea retrocomisurala,buza inferioara,palatul dur,esofagul,rectum,mucoasa
organelor genitale,mucoasa jugala 1/3 anterioara
Lichenul rosu plan-mucoasa jugala in 1/3medie si posterioara,pe partile laterale a
limbii,buze,caile urinare,genitale,esofagul,stomacul,anusul
Lupusul eritematos-marginea rosie a buzelor si mucoasei bucale in diferite sectoare
Boala Bowen-mucoasa regiunii retromolare(inelul lui Pirogov),valul palatin,buza inferioara
VI)Afectarea pielii
Leucoplazia-nu afecteaza
Lichenul rosu plan-partile anterioare ale antebratului,articulatiile,gambele,osul sacru
Lupusul eritematos-pielea fruntii,obrajii,urechile,partea pieloasa a capului
Boala Bowen-pielea in diferite sectoare a corpului sub forma liniara,discuri(dermatita
precanceroasa discoida)
VII)Manifestarile clinice.A)Acuze:
Leucoplazia-la debut nu sunt acuze,se pot depista elementele primare la un examen
profilactic,sau din cauza rugozitatii sau discomfortului creat
Lichenul rosu plan-sunt senzatii de constrictie,de arsura,de ariditate
Lupusul eritematos-toate formele clinice manifestate sunt insotite de senzatii dolore,spontane
Boala Bowen-nu avem acuze
B)Examenul obiectiv
Leucoplazia-o opacitate cu cotururi clare(se face impresia ca pe mucoasa s-a lipit o pelicula)la
inceput nu proemineaza.Cind apar maculele se intensifica procesul,pe limba apare atrofia
papilelor,pot aparea dereglari de gust
Lichenul rosu plan-elemetele apar pe fondul unei hiperemii,mici papule cu formarea desenului
dantelar.Pe limba dispar papilele in regiunea procesului.

Lupusul eritematos-focarele sunt separate care conflueaza,difuze,avem eritem,eroziune


inconjurata de hiperkeratoza
Boala Bowen-un focar in cavitatea bucala de culoare rosu aprins cu suprafata netedasau
micropapiloame(6cm),desene cu hiperkeratoza in centrul desenului
VIII)Prognosticul
Leucoplazia-4-6% de malignizare(forma eroziva si ulceroasa);Dupa Soloviov:15-30%
Lichenul rosu plan-1-7%de malignizare
Lupusul eritematos-0,5% sau 9,5%
Boala Bowen-100% daca nu-i tratata la timp
IX)Simptome de malignizare(pentru toate)
-acutizari frecvente cu intensificarea procesului
-sectorul afectat se inconjoara de o induratie
-indiferent de tratament procesul se intensifica
-incep singerari
-are loc intensificarea procesului de hiperkeratinizare in jurul leziunii

TRATAMENT
Leucoplazia-consta in suprimarea factorilor declansanti (tutun, sub forma de tigara sau guma
de mestecat). In caz de suprainfectie cu Candida albicans, baile alcaline, cu bicarbonat de sodiu
si antifungicele locale sunt tratamentele prescrise. Plajele reziduale pot fi distruse si ele prin
chirurgie sau prin laser cu dioxid de carbon, fiind necesara o singura sedinta, cu scopul de a evita
evolutia lor catre o tumora canceroasa.

Lichenul rosu plan-se remite de la sine in cateva luni, dar poate dura pana la doi ani.
Simptomele tipice usoare necesita ingrijire la domiciliu si monitorizare periodica de catre medic.
Alte simptome suparatoare pot fi tratate cu unguente sau creme pentru reducerea inflamatiei si a
pruritului.
Tratamentul include:
- Antihistaminice;
- Fototerapie cu radiatii ultraviolete;
- Unguente sau creme cu corticosteroizi aplicate la nivel cutanat (medicatie topica);
- Creme sau unguente care contin medicamente imuno-modulatoare, de tipul Imiquimod
(Aldara) sau tacrolimus (Protopic);
- In cazuri severe, se recomanda corticosteroizi sistemici (pe cale orala).
In cazul lichenului plan al mucoaselor, tratamentul este mai dificil si de lunga durata. Terapia
corticosteroida sistemica asociata cu medicatia topica locala cu corticosteroizi de potenta mare,
este foarte utila in acest caz.

Ingrijirea la domiciliu si stilul de viata


Masurile de ingrijire la domiciliu pot fi utile in reducerea pruritului si a inflamatiei care apar in
lichenul plan. Acestea includ:
- comprese imbibate in solutii coloidale;
- comprese umede;
- creme sau unguente cu hidrocortizon, care contin cel putin 1% hidrocortizon;
- antihistaminice orale, ca difenhidramina, daca pruritul este sever.

Lupusul eritematos-depinde de severitatea bolii, de organele afectate si de cat de mult este


afectata activitatea zilnica. Tratamentul este individualizat si poate suferi modificari de-a lungul
timpului. Actualmente, nu exista un tratament care sa vindece lupusul.
Medicamentele si un regim adecvat de viata pot controla simptomele. Regimul de viata include
in primul rand cunoasterea bolii. Medicamentele folosite in tratamentul lupusului includ
antiinflamatoarele nesteroidiene, corticosteroizii, antipaludice,imunosupresive si terapii
biologice
Tratament initial:Scopul tratamentului pentru lupusul in forma sa usoara, este de a preveni
acutizarile, cand durerile articulare, oboseala si rash-ul se agraveaza. Este recomandat ca
bolnavul sa-si programeze controale medicale periodice si sa nu astepte aparitia unui nou puseu.
Cand apare totusi o noua acutizare tratamentul se axeaza pe limitarea afectarii organelor.
Tratamentul lupusului in forma usoara include:
- evitarea expunerii la soare: daca totusi este necesara expunerea la soare se recomanda ca pe
zonele descoperite (picioare, brate, fata) sa se aplice o crema protectoare (atat pentru ultraviolete
B cat si pentru A) cu un factor de protectie solara mai mare de 40
- aplicarea unei creme cu cortizon pentru rash
- administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene si repaus fizic pentru durerile
articulare si febra
- administrarea medicatiei antipaludice (medicamente folosite initial in tratarea malariei) pentru
tratarea oboselii, durerilor articulare, rash-ului cutanat si a inflamatiei pulmonare
- administrarea corticosteroizilor in doze mici, daca antiinflamatoarele nesteroidiene nu sunt
eficiente in controlarea simptomatologiei.
Pentru cazuri mai severe de lupus tratamentul include:
- corticosteroizi in doze mari, administrate fie oral fie injectabil
- medicamente imunosupresive (care suprima sistemul imunitar).
Un regim de viata adecvat este esential pentru tratarea lupusului, reducand frecventa si
severitatea puseelor si contribuind astfel la o imbunatatire a calitatii vietii.Acesta include:
- exercitii fizice regulate
- cunoasterea si intelegerea bolii

- evitarea fumatului
- un regim alimentar echilibrat
- suport afectiv din partea anturajului.
Tratamentul rash-ului cutanat include aplicarea unei creme de protectie solara sau evitarea
expunerii la soare, medicatie antipaludica, creme pe baza de cortizon sau tablete de cortizon,
medicamente imunosupresoare si tratamente biologice. Unele dintre aceste medicamente sunt
eficiente doar la o parte dintre bolnavi si pot avea efecte secundare in administrarea indelungata.
Inca se cerceteaza eficienta si siguranta acestor medicamente.
Tratament de intretinere
Evolutia bolii variaza de la individ la individ. Perioadele de acutizare si cele de remisie pot apare
brusc si pe neasteptat si fara o cauza aparenta. Scopul major al tratamentului de intretinere este
de a preveni afectarea organelor interne, cum ar fi arterele, rinichii, oasele sau creierul.
Tratamentul pentru controlul simptomelor usoare, dar continue de lupus, include:
- evitarea expunerii la soare: daca totusi este necesara expunerea la soare se recomanda ca pe
zonele descoperite (picioare, brate, fata) sa se aplice o crema protectoare (atat pentru ultraviolete
B cat si pentru A) cu un factor de protectie solara mai mare de 40
- aplicarea unei creme cu cortizon pentru rash
- administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene si repaus fizic pentru durerile
articulare si febra
- administrarea medicatiei antipaludice (medicamente folosite initial in tratarea malariei) pentru
tratarea oboselii, durerilor articulare, rash-ului cutanat si a inflamatiei pulmonare
- administrarea corticosteroizilor in doze mici, daca antiinflamatoarele nesteroidiene nu sunt
eficiente in controlarea simptomatologiei.
In cazul in care simptomatologia este severa si apare posibilitatea afectarii organelor vitale,
tratamentul include:
- corticosteroizi in doze mari, administrate fie oral fie injectabil
- medicamente imnunosupresive (care suprima sistemul imunitar).
Un regim de viata adecvat este esential pentru tratarea lupusului, reducand frecventa si
severitatea puseelor si contribuind astfel la o imbunatatire a calitatii vietii. Acesta include:
- exercitii fizice regulate
- cunoasterea si intelegerea bolii
- evitarea fumatului
- un regim alimentar echilibrat

- suport afectiv din partea anturajului.


Tratament in cazul agravarii bolii
In cazul in care exista complicatii severe ale lupusului, cu impact deosebit asupra calitatii vietii
sau care determina leziuni serioase ale organelor, tratamentul va fi mai agresiv si va include:
- corticosteroizi in doze mari, administrate fie oral fie injectabil
- medicamente imunosupresive (care suprima sistemul imunitar), necesare pentru a preveni
afectarea permanenta a organelor si, eventual, decesul.
Un regim de viata adecvat este esential pentru managementul lupusului. Acesta va imbunatatii
calitatea vietii, va intarzia aparitia acutizarilor si agravarea simptomelor. De exemplu, se pot
evita aparitia unor noi pusee prin lipsa expunerii la soare, evitarea sau tratarea prompta a
infectiilor si prin reducerea stresului. Stresul poate fi redus prin exercitii fizice sau simplificarea
programului zilnic. Repausul fizic este, de asemenea, indicat in lupus pentru tratarea oboselii.
Unii bolnavi cu lupus produc proteine (anticorpi) ce ataca anumiti factori ai coagularii,
producand tromboze (cheaguri de sange). Aceasta stare este denumita sindromul anticorpilor
antifosfolipidici si determina tromboze usoare pana la severe. In acest caz, va fi necesar aplicarea
unui tratament anticoagulant care sa previna aparitia trombilor (cheagurilor).
Afectarea severa a functiei renale, care nu mai poate fi controlata cu medicamente, reprezinta
indicatie pentru dializa sau transplant renal.
De retinut!
Tratamentul cu corticosteroizi asociat cu sedentarismul, creste riscul aparitiei osteoporozei la
bolnavii cu lupus. De aceea, administrarea unor suplimente de calciu si vitamina D este indicata
la acesti bolnavi. La recomandarea medicului se pot administra si biofosfonati, medicamente ce
previn si trateaza osteoporoza.
Tratamentul lupusului este complicat de o serie de factori precum:
- evolutia simptomatologiei din lupus poate varia
- perioadele de acutizare si remisie pot apare oricand, facand dificila aprecierea eficientei
tratamentului
- unele efecte secundare ale medicatiei pot fi la fel de deranjante ca si simptomele bolii de baza.
Simptomatologia lupusului nu poate fi eliminata complet fara aparitia efectelor secundare a
medicamentelor folosite. Medicul va incerca sa echilibreze balanta dintre controlul simptomelor,
prevenirea leziunilor de organ si minimalizarea efectelor secundare ale medicatiei. De exemplu,
pacientului i se poate indica o anumita doza dintr-un medicament, care sa controleze suficient
lupusul incat sa previna afectarea organelor vitale, dar care nu va indeparta total
simptomatologia; pot persista simptome usoare ca rash-ul cutanat, dureri musculare sau dureri
articulare. Folosirea unor doze crescute de medicamente in tratamentul pe termen lung, creste
riscul aparitiei efectelor secundare ale acestora. De aceea, medicul va prescrie doza care sa
controleze cele mai severe simptome, mentinand echilibrata balanta risc-beneficiu.

Inca nu se cunoaste daca hormonii din pilulele contraceptive afecteaza lupusul. Femeile cu lupus
pot alege alte metode contraceptive care sa nu implice administrarea de hormoni, cum ar fi
prezervativul sau diafragma.
Tratament ambulatoriu
Un regim de viata adecvat este esential in tratamentul lupusului eritematos sistemic. Pacientul
trebuie sa invete sa recunoasca semnele aparitiei unui nou puseu activ. Acestea pot include
cresterea gradului de oboseala, dureri articulare, rash sau febra.
Stresul poate declansa simptomele de lupus. Controlarea stresului este esentiala:
- simplificarea programului zilnic
- minimalizarea listei cu obligatii
- delegarea altor persoane pentru efectuarea unor obligatii zilnice
- exercitii fizice regulate: o plimbare zilnica poate reduce stresul, imbunatatii starea sufleteasca si
poate ajuta in lupta impotriva bolii
- folosirea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditatia sau yoga, ajuta la calmarea trupului si
spiritului.
Oboseala este unul din cele mai comune simptome din lupus. Pentru a lupta impotriva oboselii
sunt indicate:
- repausul fizic: bolnavii cu lupus pot necesita pana la 12 ore de somn pe noapte
- limitarea activitatilor istovitoare
- apelarea la ajutorul altor persoane
- pauze mici si dese la programul zilnic: micsorarea programului de lucru, apelarea la ajutor
(bone, babysitter) pentru responsabilitatile parentale in special pe timpul puseelor
- exercitii fizice regulate: activitatea fizica mentine bolnavul intr-o forma fizica buna; mersul sau
inotul sunt recomandate
- daca depresia este la baza oboselii accentuate, este necesar sa se apeleze de urgenta la un medic
psihiatru pentru tratament.
Ingrijirea pielii: se recomanda folosirea cremelor pe baza de cortizon pentru indepartarea
simptomelor pielii; in cazul in care rash-ul este deranjant sau apar cicatrici inestetice, se poate
apela la un machiaj special ce acopera aceste leziuni.
Ultravioletele (A si B) sunt triggeri pentru aparitia acutizarilor la 70% dintre bolnavii cu lupus.
Ultravioletele B pot agrava rash-ul, durerile articulare sau oboseala. Pentru a minimaliza
expunerea la soare se recomanda:
- evitarea soarelui: daca totusi este necesara expunerea la soare, bolnavul trebuie sa-si acopere
mainile si picioarele, sa poarte o palarie si sa-si aplice creme pentru protectie solara (cu indice de

protectie solara mai mare de 40); crema se va reaplica dupa fiecare inot; unele creme pot irita
pielea sau se spala prea usor
- evitarea plimbarilor in perioada pranzului, cand intensitatea soarelui este maxima.
Un stil de viata adecvat nu numai ca imbunatateste calitatea vietii, dar reduce si frecventa si
severitatea episoadelor acute. Un regim de viata adecvat inseamna:
- exercitii fizice regulate
- cunoasterea si intelegerea bolii
- evitarea fumatului
- un regim alimentar echilibrat
- evitarea expunerii la agenti infectiosi, cum ar fi gripa sau virozele respiratorii, afectiuni ce pot
declansa acutizarea lupusului; vaccinarea pentru Haemophilus influenzae si pneumococ poate fi
recomandata
- control stomatologic regulat
- control oftalmologic regulat
- suport afectiv din partea anturajului.
Femeile de varsta fertila trebuie sa acorde o atentie deosebita problemelor legate de o eventuala
sarcina.
Tratamentul ambulatoriu si controalele medicale regulate sunt suficiente pentru managementul
lupusului in forma usoara. Aceste vizite medicale regulate sunt importante pentru depistarea si
tratarea unor eventuale afectiuni de organ.
Anturajul bolnavului cu lupus trebuie sa inteleaga boala acestuia, in ce mod ii afecteaza viata,
limitarile si necesitatile pe care le impune un puseu activ si cum pot sa-l ajute. Gruparile
suportive pot fi de ajutor.
Tratament medicamentos
Medicamentele nu pot vindeca lupusul, dar pot controla majoritatea simptomelor si pot preveni
sau incetini afectarea organelor vitale.
Deoarece simptomele lupusului sunt produse de inflamatie, antiinflamatoarele nesteroidiene si
antipaludicele sunt de cele mai multe ori suficiente pentru reducerea simptomelor.
Lupusul sever trebuie tratat cu medicamente mai agresive, ce suprima sistemul imunitar al
bolnavului, ca de exemplu corticosteroizii si medicamentele citotoxice. Acestea pot produce
efecte secundare serioase, de aceea va fi necesara monitorizarea atenta a pacientului.
Tratamentul destinat rash-ului cutanat include aplicarea de creme cu protectie solara, evitarea
expunerii la soare, precum si administrarea unor medicamente. Acestea pot da rezultate numai in

cazul unora dintre bolnavii cu lupus si determina efecte secundare in administrarea pe termen
lung. Sunt inca in studiu eficacitatea si siguranta acestor medicamente.
Unele medicamente folosite pentru tratamentul lupusului, precum acetaminofenul si prednisonul,
sunt considerate sigure, astfel incat pot fi administrate femeilor insarcinate. Multe alte
medicamente sunt contraindicate in sarcina. Femeile de varsta fertila trebuie sa consulte un
medic inainte de a ramane insarcinate. Este posibil ca tratamentul cronic pentru lupus sa nu poata
fi intrerupt pe parcursul sarcinii sau sa apara un nou puseu acut, ce va necesita administrarea
unui tratament adecvat.
Optiuni de medicamente
In cazul lupusului usor sau a simptomelor care afecteaza calitatea vietii dar nu produc
complicatii de organ, se recomanda:
- antiinflamatoare nesteroidiene
- antipaludice (de exemplu hidroxiclorochina)
- doze mici de corticosteroizi si/sau creme pe baza de cortizon.
In cazul lupusului sever se recomanda:
- corticosteroizi, de exemplu prednison
- medicamente imunosupresive sau citotoxice, de exemplu azatioprina, ciclofosfamida,
ciclosporina, micofenolat mofetil, metotrexat.
Existenta in trecut a unor tromboze (cheaguri de sange) la nivel venos sau arterial (tromboza
venoasa sau arteriala), sau a sindromului anticorpilor antifosfolipidici creste riscul aparitiei
trombilor astfel incat medicul poate recomanda tratament anticoagulant (care subtiaza sangele).
De retinut!
Tratamentul medicamentos pentru lupus are drept scop echilibrarea balantei dintre prevenirea
afectarii organelor vitale, mentinerea unui grad ridicat de calitate a vietii si minimalizarea
efectelor secundare.
Va fi necesara monitorizarea atenta atat a evolutiei bolii cat si a efectelor secundare ale
medicamentelor utilizate.
In functie de raspunsul pacientului la medicatie, medicul poate ajusta dozele sau combina
medicamentele, pana la gasirea celui mai eficient tratament.
Simptomatologia lupusului nu poate fi eliminata complet fara aparitia efectelor secundare a
medicamentelor folosite. Medicul va incerca sa echilibreze balanta dintre controlul simptomelor,
prevenirea leziunilor de organ si minimalizarea efectelor secundare a medicatiei. De exemplu,
pacientului i se poate indica o anumita doza dintr-un medicament, care sa controleze suficient
lupusul incat sa previna afectarea organelor vitale, dar care nu va indeparta total
simptomatologia; pot persista simptome usoare ca rash-ul cutanat, dureri musculare sau dureri
articulare. Folosirea unor doze crescute de medicamente in tratamentul pe termen lung, creste

riscul aparitiei efectelor secundare ale acestora. De aceea, medicul va prescrie doza care sa
controleze cele mai severe simptome, mentinand echilibrata balanta risc-beneficiu.
Bolnavii cu lupus pot intra spontan in remisie. Daca acest lucru se intampla medicul curant poate
opri medicatia.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical nu este folosit in lupusul usor sau moderat. Se recomanda numai acelor
bolnavi care au functia renala grav afectata. Transplantul renal (sau dializa renala) este preferat
in locul administrarii unui tratament medicamentos de lunga durata si cu doze mari si efecte
secundare serioase.
Daca afectarea renala din lupus nu raspunde la tratamentul cu doze mari de corticosteroizi sau
medicamente imunosupresive, transplantul renal sau dializa reprezinta optiunea cea mai buna.
Din motive necunoscute, evolutia lupusului pe perioada dializei sau dupa transplantul renal este
mai putin severa.
Alte tratamente
Desi unii bolnavi cu lupus incearca si tratamente alternative (ca diverse diete, uleiuri de peste,
tratament chiropractic) acestea nu s-au dovedit eficiente pentru aceasta boala.
Alte terapii care se axeaza pe relaxare, pot ajuta pacientul sa faca fata unei boli cronice si
imbunatatesc calitatea vietii. Aceste terapii de relaxare includ:
- masajul
- yoga
- imaginatia stimulata.
Tratamente experimentale pentru lupus
Metodele terapeutice aflate in prezent in studiu sunt menite sa altereze functionarea sistemului
imunitar, prevenind astfel progresia bolii. Aceste noi tratamente includ transplantul de celule
stem si terapiile biologice.
Transplantul de celule stem consta in inlocuirea celulelor maduvei osoase afectate de boala, cu
celule noi, sanatoase, denumite celule stem. Aceste celule sunt imature si sunt produse de
maduva osoasa. Ele se pot divide si da nastere astfel la noi celule stem, sau se pot matura
rezultand globule rosii, globule albe si trombocite. Acest tratament si eficienta lui in tratarea
lupusului este inca in cercetare.
Tratamentul biologic blocheaza anumite faze ale procesului autoimun din lupus, fara sa suprime
intregul sistem imunitar. Cercetatorii experimenteaza in prezent anumite substante, precum
anticorpi si nucleotide, care blocheaza fazele initiale ale procesului autoimun. Au fost publicate
studii asupra a 13 agenti biologici in ultimii ani. Dintre acestea amintim CTLA-4, anti-C5B si
CD154. Alte substante biologice, precum LJP-395, aflate inca in studiu, s-au aratat eficiente in
reducerea activitatii bolii.

DHEA este un supliment nutritiv androgenic extras din ignamul slbatic; este eficient numai
produsul farmaceutic nu si planta in forma sa naturala. Rezultatele cercetarilor sunt
neconcordante, dar sugereaza ca DHEA poate reduce simptomatologia lupusului. Cele mai des
intalnite efecte secundare ale DHEA sunt acneea si hirsutismul (cresterea parului facial) la femei
si pierderea parului la barbati. Deoarece acest supliment nutritiv este un hormon, este necesara
recomandarea unui medic si evaluarea nivelurilor sanguine de DHEA la fiecare 6 luni.
Plasmafereza, indepartarea unei parti a sangelui, este rar folosita in tratamentul lupusului,
exceptie facand cazurile grave in care nici un alt tratament nu s-a dovedit eficient. Aceasta
metoda terapeutica se afla inca in studiu.
Administrarea intravenoasa de imunoglobuline poate fi folosita in lupusul care se asociaza cu
distrugerea trombocitelor.

Boala Bowen
Terapia medicala.
Administrarea de 5-fluorouracil topic sub ocluzie, urmata de un keratolitic sau crioterapie
este un regim eficient in boala Bowen. Crema cu imiquimod 5%-un modificator topic al
raspunsului imun pare a fi un tratament de success pentru boala Bowen cu localizari multiple.
Terapia fotodinamica demonstreaza rezultate promitatoare in tratamentul carcinoamelor
superficial. Implica introducerea unui agent fotosensibilizant in corp, retinut preferential de
tumora. Apoi zona afectata este expusa la lumina albastra pentru a active agentul, determinind
eliberarea toxinelor si distrugerea tumorii.
Terapia chirurgicala.
Excizia simpla cu margini conventionale.
Este cea mai folosita tehnica pentru leziunile mici si care nu sunt in zonele problematice: fata si
degetele. Desi leziunile sunt bine demarcate, extinderea actual a bolii poate depasi marginile
clinice, de aceea excizia trebuie sa prezinte margini de siguranta de 4 mm.
Chirurgia micrografica Mohs.
Este o metoda excelenta pentru leziunile mari, recurente sau cele din zone in care tesutul este
important. Foloseste inlaturarea chirurgicala sistematica a cancerului cu mergini mici de tesut de
siguranta sectionate si inghetate pentru a fi examinate. Marginile de siguranta sunt negative
pentru carcinoma 100%.
Chiuretajul si electrodesicarea, crioterapia si ablatia cu laser carbon.
Acestea sunt metode chirurgicale oarbe, fara confirmarea patologica a inlaturarii carcinomului.

BIBLIOGRAFIE
-Curs Sirbu S.
-www.sfatulmedicului.ro
- www.romedic.ro
-www.paginamedicala.ro
-www.nodismed.ro
-www.pcfarm.ro
-www.startsanatate.ro
-www.blogomedia.ro
-www.sanatate.md
-www.medicultau.ro
-www.lasermed.ro
-www.clicksanatate.ro

S-ar putea să vă placă și