PLAN DE NURSING

Obiective de ingrijire
Prioritati de ingrijire
Interventii
 OBIECTIVE DE INGRIJIRE

Obiectivele sunt nivele de performana graduale pe care le

nregistreaza pacientul, pas cu pas, pentru atingerea scopului
general. Obiectivele trebuie sa fie: clare, concise, centrate pe client,
specifice, realiste, ma surabile. Obiectivele ar putea fi considerate
intervenii directe n obinerea schimba rilor dorite, reprezenta nd
eficacitatea i validitatea ma sura rii acestor intervenii.
Exemple de verbe care poteneaza semnificaia verbului "a ma sura":
a administra, a demonstra, a accepta, a aprecia, a ti, a nelege.
Performana: ce anume trebuie sa faca persoana sau cum ar trebui
sa evolueze manifesta rile clinice pentru obinerea progresului.
Situaiile: condiii importante n care se ateapta realizarea
performanei.
Criterii: calitate, cantitate, nivel de performana ateptat.
- social/interactiv sunt legate de aciunile sociale i relaiile
interpersonale ale pacientului.
 OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Obiectivele permit orientarea interveniilor asistentei medicale,
modul cum sa controleze daca rezultatele sunt obinute (evaluarea) i pot fi
grupate n 2 categorii;
- obiective care se refer la starea fizic i fiziologic; este vorba de starea
ateptata , dorita , asupra ca reia pacientul nu are control voluntar, (de
exemplu prevenirea sau ameliorarea unor disfuncii cum sunt: durerea,
febra, vertijul, contractura);
- obiective care se refer la capacitatea fizic i la tipul de comportament:
- motor- privesc performantele fizice, adica capacita i care se afla sub
controlul voluntar al pacientului;
- cognitiv = care descriu ce va fi capabil pacientul sa neleaga , recunoasca ,
aminteasca , sintetizeze sau evalueze; cuprind orinetarea temporospaiala ,
acumularea de cunotine, dar i revizuirea i reactualizarea lor;
- afectiv = privesc emoiile, sentimentele, motivaiile pacientului referitor la
starea de sa na tate sau boala , la ncerca rile i evenimentele trecute, prezente
sau viitoare;
- social/interactiv sunt legate de aciunile sociale i relaiile interpersonale
ale pacientului.
 OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Obiectivele permit orientarea interveniilor asistentei medicale, Pentru ca
obiectivul sa cuprinda criterii de evaluare, enunul trebuie s respecte
urmtoarele reguli:
- va fi centrat pe pacient i descrie starea sau comportamentul ateptat de la
pacient i nu activitatea asistentei;
- va fi realist;
- va ine cont de:
-starea i posibilita ile pacientului;
-condiiile sale de viaa ;
-de ajutorul pe care-l poate oferi familia i serviciul sanitar va fi observabil,
va fi de o maniera concreta i specifica , adica n termeni precii i care permit
evaluarea realiza rii obiectivului;
-va fi ma surabil pentru a putea sa evalua m gradul de eficacitate, coninutul
trebuie sa cuprinda limitele ma surabile exprimate, de exemplu un pacient
deshidratat va bea cel puin 2l/zi; sau timpul - secunde, minute, ore, zi sau
volumul - ml, sau ma surabil al distenei - cm, m;
-va indica intervalul de timp (perioada) deoarece trebuie sa tim ca nd se va
evalua rezultatul.
 OBIECTIVE DE INGRIJIRE

Aceasta noiune permite in mod egal s se msoare

progresul pacientului i s estimeze evaluarea sa:
- pe termen scurt (OTS) ore, zile;
- pe termen mediu (OTM) o sa pta ma na ;
- pe termen lung (OTL) sa pta ma ni, luni;
Un obiectiv ce privete comportamentul, este enunat sub
forma unei fraze, ce cuprinde:
- un verb de aciune (ce)
- o condiie n care activitatea trebuie sa aiba loc (cum)
- momentul (ca nd).
 OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Obiectivul se exprima dupa un sistem mnemotehnic ( tehnica de
memorare ) numit ,,SPIRO .
S = specificitate
P = performanta
I = implicare
R = realism
O = observabil
Specificitatea sa apartina unui singur subiect ( familie , grup , etc.
Performanta reprezinta actiunile , atitudinile , comportamentele
asteptate de la o persoana ( ex: ca d-na V sa inteleaga si sa efectueze.).
Implicarea exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica singur sau
cu ajutor).
Realism adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice ,
intelectuale , afective ale persoanei ; pentru a fi aplicabil , el trebuie sa fie
realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii persoanei , cat si
din punct de vedere al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta
sa atinga obiectivul.
 OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Observabil adica comportamentele, actiunile si atitudinile sa poata fi
observabile , masurabile , evaluabile cu precizie. Se poate referi la diferite
momente ale zilei , sau la un ritm de genul de 2 ori /zi sau de 3 ori/ zi, sau
cantitate 10 pasi , 10 minute.

Intrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda:

specificitate = CINE face actiunea?
performanta = CE FACE ?
implicare = CUM? (singur sau cu ajutor). IN CE FEL?
realism = IN CE MASURA se poate face actiunea?
observabil = CAND? CAT? ( dimineata , seara , de 3 ori/zi , etc.)
Ex. de obiectiv : Pacientul sa respire singur imediat .
Obiectivul poate fi clasificat in :
obiectiv pe termen scurt : secunde , minute , ore;
obiectiv pe termen mediu : zile , o saptamana;
obiectiv pe termen lung : saptamani , luni.
Orice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen
scurt
 PRIORITATI DE INGRIJIRE
Stabilirea prioritilor se face lua nd n consideraie piramida trebuinelor
descrisa de Maslow, dar i cele trei tipuri de priorita i descrise n capitolul
precedent. Nevoile de supravieuire se pun naintea nevoilor de nivel nalt, care nu
mai sunt importante n cazul omului suferind. Dar ca nd pericolul a trecut, ordinea
priorita ilor se poate inversa. De aceea ngrijirea se centreaza pe persoana i pe
trebuinele acesteia.
In stabilirea priorita ilor importanta este percepia individuala a situaiei i,
atunci ca nd este posibil, trebuie sa includem persoana n ierarhizarea i
managementul acestora. Oamenilor le place uneori sa se implice cu sugestii n
terapiile la care sunt supui i sa li se permita un oarecare control asupra actelor
medicale pe care le suporta .
Factori care influeneaz stabilirea prioritilor:
numa rul i disponibilitatea staff-ului;
echipamentul din dotare;
resursele i fondurile disponibile pentru servicii i tratamente speciale;
preul de cost al tratamentelor;
situaia financiara a pacientului (poate suporta co-plata serviciilor?);
timpul necesar pentru rezolvarea problemei;
tipul de ngrijire (boala acuta , cronica , recuperare).
 PRIORITATI DE INGRIJIRE

Recunoaterea priorita ilor are n vedere impactul individual. n

anul 1972, Bower face o ierarhizare pe grade a priorita ilor astfel:
gradul 1 - este ameninata viaa clientului, integritatea sau
demnitatea sa;
gradul 2 - se pot produce modifica ri de tip distructiv;
gradul 3 - afecteaza creterea i dezvoltarea normala .
Pentru fiecare diagnostic nursing se indica un anumit scop
specific. Pa na ca nd persoana poate sa -i recunoasca singura aceste scopuri,
trebuie schiate obiectivele nursing. Chiar daca termenii scop - obiectiv se
intercaleaza uneori, ei nu trebuie confundai.
Scopurile reprezinta schimba rile ateptate n starea clientului dupa
primirea ngrijirilor. Scopul nseamna ceea ce se ateapta sa faca persoana
care primete ngrijiri, nu asistentul medical. Valoarea scopului i
formularea lui reflecta gradul de funcionalitate n relaia particulara cu
diagnosticul nursing. n relaie cu starea de bine, scopul poate fi: realist,
acceptabil pentru persoana , consistent (n concordana cu scopurile
celorlali membri ai echipei de ngrijire). Un scop bine determinat poate
ntruni toate cele trei valene.
 PRIORITATI DE INGRIJIRE - CALMAREA DURERILOR
Durerile reumatice sunt aproape totdeauna localizate. Acestea pot apa rea fie ntr-o anumita
regiune a corpului (de exemplu n uma r) fie ntr-o structura cu locaii multiple (de exemplu
articulaiile periferice). Pentru stabilirea zonei dureroase medicul va ntreba pacientul unde il doare
iar n cazul n care zona dureroasa este mai extinsa pacientului i se solicita sa indice unde punctul cel
mai dureros.
Metode de ameliorare ale durerilor reumatice:
aplicarea unui gel antiinflamator
administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene precum antiinflamatoarele topice cu
substana activa n concentraie ridicata , care se elibereaza fa ra reeta . Daca durerea persista ,
medicul poate recomanda medicamente mai puternice. Acestea trebuie, nsa , administrate cu atenie
deoarece pot cauza ulcere, afeciuni cardiace, sa ngera ri stomacale sau probleme ale ficatului ori ale
rinichilor;
unguente pe baza de capsaicina . I n timpul aplica rii acestea pot da o senzaie de arsura . Unguentele
cu capsaicina funcioneaza cel mai bine pe ncheieturile ca t mai apropiate de piele precum cele ale
degetelor, ale coatelor sau ale genunchilor;
creme pentru masaj cu salicilai, aceleai substane care se ga sesc n aspirina . i acestea trebuie
utilizate cu precauie deoarece pot cauza diverse alergii;
ca ldura i frigul. Aplicarea unor comprese calde poate ajuta la ameliorarea durerilor. Un du sau o
baie fierbinte pot ajuta mult. Daca durerea este severa ncercai o compresa cu gheaa . Medicii
recomanda , nsa , evitarea acestor metode extreme daca pacientul are probleme de circulaie
periferica ;
plasturii analgezici. Acetia conin medicamente i pot fi aplicai chiar pe zonele dureroase.
exerciiile fizice. Medicii recomanda micarea nu doar pentru mbuna ta irea tonsului i a funciilor
corpului ci pentru creterea nivelului endorfinelor - analgezicul natural al corpului.
 PRIORITATI DE INGRIJIRE SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR
VITALE SI VEGETATIVE
Functiile vitale si vegetative:
Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala, temperatura, greutatea, inaltimea si eliminarile
Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala
Cand se masoara functiile vitale si vegetative:
Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca
Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
Inainte si dupa interventii chirurgicale
Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator si
cardiovascular
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale si vegetative:
Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
Sa pregateasca psihic pacientul
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor
 PRIORITATI DE INGRIJIRE PREVENIREA COMPLICATIILOR

Simptomatologia artrozelor poate fi imbunatatita prin scaderea din greutate

Medicamentele selective, cu actiune gastrotroprotectoare reduc incidenta aparitiei
complicatiilor ulceroase
Utilizarea precoce a medicamentelor antireumatice amelioreaza evolutia si
incetinesc distrugerile articulare
Recuperarea bazata pe practicarea exercitiilor fizice poate ameliora controlul
neuromuscular
Activitate fizica regulata
Profilaxia primara i secundara a bolilor reumatismale in scopul prevenirii
complicaiilor
Regim alimentar corespunzator
Metode ortopedice de corectare, ajutare sau completare a staticii i dinamicii
aparatului locomotor, pentru o ca t mai buna funcionalitate
Tratamentul medicamentos se bazeaza mai ales pe antibiotice, antiinflamatorii
necortizonice i cortizonice
Terapia ocupaionala sau ergoterapia folosete munca bine dozata i gradata ca un
adeva rat medicament ce repara lipsa de fora i precizie musculara .
 PRIORITATI DE INGRIJIRE PROFILAXIA INFECTIILOR
Prevenirea si controlul infectiilor sunt responsabilitatea tuturor, iar limitarea infectiilor
asociate ingrijirii medicale este o datorie a fiecarei persoane din sistemul de sanatate.
Masuri standard:
-spalare/antisepsie maini,
-portul manusilor,
-manipularea cu precautie a materialelor contaminate,
- norme de transport a lichidelor biologice, lenjerie, materiale contaminate.
Masuri permanente:
-educaia sanitara continua a personalului medico-sanitar privind aderarea la regulile de
igiena personala
-educarea pacienilor privind respectarea regulilor de igiena personala i colectiva , cu
spa larea ma inilor dupa folosirea toaletei, nainte de masa i ca t mai des posibil
-evitarea accidentelor post-tratamente parenterale.
Profilaxia primara:
-tratarea infectiilor de focar,
-repaus la pat,
-regim igieno-dietetic
Profilaxia secundara;
-preventia reinfectiilor,
-profilaxie antibiotica de la 5 -10 ani.
 INTERVENTII - PROPRII
Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea la un examen clinic medical sunt
urmatoarele :
Pregatirea psihica a pacientului -pacientul va suporta mult mai usor diverse investigatii,daca va
avea cunostinta minime despre ele.
Adunarea, verificarea si pregatirea instrumentelor necesare examinarilor clinice
Dezbracarea si inbracarea pacientului fara a provoca dureri
Pacientul va fi asezat in pozitia adecvata examinarii,va fi sprijinit in caz de necesitate, usurind
astfel efortul pacientului si munca medicului .
In supravegherea bolnavului ,asistentul medical va urmarii:
- durerea la care asistenta medicala trebuie sa observe caracterul, intensitatea, continuitatea.
- temperatura toti pacienti trebuie monitorizati
- monitorizarea cardio-vasculara; masurarea tensiunii arteriale
- apetitul care este in general, dar nu obligatoriu , pierdut in imbolnaviri
- expresia fetei poate traduce unele stari ca; anxietate ,durere ,deprimare sau optimism fata de
boala .Ea se modifica in functie de starea bolnavului.
- somnul poate fi modificat pe plan cantitativ si calitativ.
- educa pacientul privind stilul de viata, sa renunte la viciile sale.
- stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic .
- invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare.
- invata pacientul care este postura adecvata si cum se efectueaza exercitii musculare active.
- reda increderea pacientului ca imobilitatea este trecatoare si ca isi va putea relua mersul.
- alimentatia pacientului trebuie sa fie una hipocalorica cu fructe ,legume ,carne de vita,
pui,ficat ,oua
 INTERVENTII - DELEGATE
Asistenta medicala trebuie sa :
- administreze medicatia prescrisa de medic
- sa participe la investigatii radiografice
- sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile medicamentelor,sa respecte doza de medicament, calea de
administrare .
Tot la indicatia medicului asistenta medicala mai poate aplica:
- Tratament BFT :
- ET- se aplica la patul bolnavului sub forma de CDD,ionizari si UV ,MDF
- HKT-bai medicamentoase cu sare sau plante cu efect relaxant ,antialgic ,sedative
- KT-cu miscari active, cu ajutorul aparatelor (scripeti,biciclete ergometrice,inele pentru maini)
- Masaj usor
- Ionizarea-procedura prin care se introduce in organism cu ajutorul curentului electric diferite
substante medicamentoase cu actiuni farmacologice.
- Bai cu sare
- Exercitii pentru combaterea PCE
- Electroterapia-utilizarea diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului.
- Tratament prin masaj.