MALFORMATIILE CONGENITALE

ALE CAPULUI SI GATULUI

CHEILOSCHIZIS
Incidenta
1/850-1500 nou-nascuti

Etiologie
factori genetici - desi apar intr-un numar mare de sindroame
genetice, nu a fost identificata inca gena care determina prezenta
acestor malformatii
factori de mediu anticonvulsivante (fenitoina), acid retinoic,
antagonisti ai acidului folic, fumatul, consumul de alcool
 DEZVOLTARE EMBRIOLOGICA

Migrarea si proliferarea celulelor mezenchimale din creasta neurala

Muguri pereche maxilar si mandibular

Mugure central frontonazal
 DEZVOLTARE EMBRIOLOGICA

Ziua 30 - coalescena mugurilor faciali

Palatul primar si buza primara

(separarea initiala intre cavitatile nazale si orale)

Majoritatea cazurilor de fisura de buza apar ca urmare a lipsei de

coalescenta a mugurelui median nazal cu mugurele lateral nazal si maxilar
Forme anatomo-clinice
1) Fisura buza superioara simpla
Intereseaza buza rosie si buza alba
Forme anatomo-clinice
2) Fisura buza superioara completa
Intereseaza buza rosie, buza alba si pragul narinar
Forme anatomo-clinice
3) Fisura buza superioara complicata cheilognatopalatoschizis
Intereseaza buza rosie, buza alba, pragul narinar, arcada dentara,
valul palatin si palatal
Tratament chirurgical

3-6 luni -> 1 an

Regula lui 10- 10 saptamani, 10 grame de Hb i greutate de 10 livre
(aprox 5 kg) - indicator pentru alegerea momentului operator
Obiectivele interventiei chirurgicale

Inchiderea defectelor existente la nivelul buzei superioare

Refacerea elementelor anatomice si functionale ale buzei superioare
Corectarea malformatiei nazale asociate
Cicatrici postoperatorii estetice
Exista mai multe moduri de reparare a fisurilor in funcie de extensia
atat in lungime cat si in latime

Inchiderea defectului in linie dreapta

Plastii cu lambouri locale

- TRANSPOZITIE
- AVANSARE - ROTATIE:
MILLARD
Operaia Millard - cea mai utilizata tehnica chirurgicala

Aduce n pozitie normala buza si regiunea nazala

Cicatrici putin vizibile deoarece se afla pe linia anatomica

Rotatia inferioara a segmentului de buza median

Avansarea segmentului lateral in spatiul subcolumelar unde se uneste
cu segmentul de buza median
Obiective

lungime suficienta a buzei la nivelul filtrului nazal

Reconstructia muschiului orbicular de-a lungul fisurii
lungirea columelei
formarea unui sant labial
Fisurile bilaterale
- Lipsa columelei
- Dislocarea cartilajului alar si a bazei nazale Dificultatile
- Protuzia premaxilei interventiei chirurgicale

Tratamentul chirurgical
Repararea simultana sau in etape
Refacerea sau nu a elementele buzelor inainte de a definitiva repararea
defectului
Repararea premaxilei protruzive
PALATOSCHIZIS
Definitie malformatie congenitala caracterizata prin prezenta unei
fisuri care separa complet sau partial palatul dur (osos) sau moale (val,
lueta)

Etiologie factori malformativi implicati si in cheiloschizis ce actioneaza

in timpul saptamanilor 6-8
Forme anatomo-clinice:

1) fisura palatina incompleta solutie de continuitate la nivelul

palatului moale si a luetei (uneori este interesat numai valul palatin)

2) fisura palatina completa se intinde de la arcada dentara la lueta

inclusiv
TRATAMENT Inchiderea despicaturii velopalatine complete

IN 2 TIMPI:
INTR-UN TIMP: STAFILORAFIE (palat moale)
URANOSTAFILORAFIE 6-9 luni
9-12 luni URANORAFIE (palat dur)
3 ani
TRATAMENT CHIRURGICAL
Abordarea timpurie -> calitate mai buna a vorbirii.
Dupa 18 luni -> asociat cu vorbire defectuoasa

Repararea fisurilor alveolare dentare maxilare cu allogrefa de os (5-8 ani)

Asigura continuitatea arcului maxilar

Permite eruptia ulterioara a dintilor
Asigura un suport mai bun pentru fisura nazala
Obiectivele interventiei chirurgicale

reconstructia musculara a palatului moale

o sutur n doua straturi (oral si nazal) a defectului palatului dur i moale
obtinerea unei lungimi adecvate a palatului

Nu exist o tehnic sau o abordare uniforma de reconstructie palatina

sutura in linie dreapta - Tehnica von Langenbeck

plastie in Z - Tehnica Furlow
alungire V-Y - Tehnica Veau-Wardill-Kilner
 Tehnica von Langenbeck
 Tehnica Furlow
 Tehnica Veau-Wardill-Kilner
STAFILORAFIA si URANORAFIA - TEHNICA IN 2 TIMPI
Avantaje
tehnica chirurgicala mai simpla din punct de vedere tehnic
risc mai mic de incidente intraoperatorii
rezultate postoperatorii mai bune pe termen lung din punct de vedere al dezvoltarii
etajului mijlociu al fetei
Dezavantaje
necesita doua interventii chirurgicale
procentul de fistule jonctionale este mai mare
CHISTUL DE CANAL TIREOGLOS
ETIOPATOGENIE
Embriogeneza ductului tireoglos -> strans legata de cea a glandei tiroide,
a osului hioid si a limbii
Locul de dezvoltare al diverticulului tiroidian -> foramen cecum
S4-7 -> dezvoltarea si coborarea glandei tiroide in pozitia sa pretraheala
Ductul tireoglos poate trece anterior sau posterior de osul hioid, dar cel
mai frecvent trece prin el
Canalul dispare cand glanda tiroida ajunge in pozitia ei normala (S5-8)
Persistenta canalului -> dezvoltarea chisturi oriunde de-a lungul
traiectului de coborare la nivelul gatului
CLINIC

Localizare pe linia mediana (la nivelul sau imediat sub osul hyoid)
Formatiune tumorala nedureroasa, consistenta moale, situata pe linia
mediana a gatului (66% din cazuri adiacente osului hioid)
Datorita legaturii cu foramen cecum -> chistul de canal tireoglos este mobil
cu protruzia limbii
Chistele infectate formeaza o formatiune tumorala cu tegumente
congestionate si dureroasa pe linia mediana a regiunii cervicale
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

ectopia completa a glandei tiroide

chist dermoid
lipom
chist sebaceu
limfadenit submentoniera
chist sau tumor de timus
DIAGNOSTIC POZITIV

Ecografia parti moi -> formatiune tumorala cu structura chistica

Daca ecografia releva o structura solida -> glanda tiroida ectopica daca
lobii laterali tiroidieni nu se afla in pozitie normal

Scintigrafie tiroidiana -> exclude ectopia tesutului tiroidian (pentru a evita

hipotiroidismului dupa rezectia chirurgical)
TRATAMENT CHIRURGICAL

Excizia chirurgicala -> pentru evitarea complicatiilor infectioase sau de

malignizare a chistului (<1%)
Excizia completa a chistului si a traiectului sau pana la baza limbii
Excizia partii centrale a osului hioid (pentru a evita recidiva)
Rezectia larga de la prima interventie
Tratarea infectiilor chistului (sursa cea mai frecventa de infectare este
cavitatea bucala)
Incizarea si drenarea ar trebui evitate!
CHISTUL, SINUSUL SI FISTULA DE
ARC BRANHIAL
EMBRIOLOGIE
S4-8 -> regiunea laterocervicala a embrionului este dominata de

patru perechi de creste (arcurile branhiale)

doua perechi rudimentare (asemanatoare cu branhiile speciilor inferioare)
a cincea pereche de arc branhial este prezenta tranzitoriu, ulterior dispare

Cele 5 arcuri branhiale formeaza prin condensarea mezodermului 5 creste

paralele care contin
o artera
un nerv
un cartilaj
un muschi
EMBRIOLOGIE
Structurile mature de la nivelul capului si gatului sunt derivate din aceste
arcuri branhiale si santurile aferente; acestea se oblitereaza treptat
Anomaliile de la acest nivel sunt rezultatul unui proces de obliterare
incomplet
Fiecare arc branhial se transform in timpul gestatiei dupa un model
anatomic bine definit.
Intelegerea acestui model si relatia lui cu structurile normale ale gatului ->
esential in diagnosticul si tratamentul acestor malformatii
EMBRIOLOGIE

Fiecare malformatie este clasificata n functie de santul si arcul de origine,

care poate fi determinat de deschiderea interna a sinusului, de raporturile
cu nervii, arterele si muschii

Este necesara o atentie deosebita la aceste raporturi pentru a preveni

lezarea tesuturilor adiacente si pentru a asigura rezectia completa
CLINIC
Fistulele complete sunt mai frecvente decat sinusurile externe
Sinusuri, fistule si resturi cartilaginoase sunt diagnosticate de obicei la
nastere
Sinusurile sunt caracterizate de persistenta doar a deschiderii externe, in
timp ce fistulele presupun persistenta santului branhial cu ruperea
membranei branhiale
Chistul de arc branhial - rar in copilarie (frecvent la adulti)
Chistul de arc branhial formatiune tumorala bine delimitata, situata de-a
lungul marginii anterioare a SCM
 Orificiul extern al fistulelor si sinusurile externe trec neobservate
Motivul prezentarii doctor -> drenajul spontan mucoid la acest nivel, de-a
lungul marginii sternocleidomastoidianului
Prima prezentare clinica -> formaiune tumorala infectata (mai putin
frecventa in cazul fistulelor si al sinusurilor externe decat in cel al
chisturilor)
Orificiile la exterior sunt marcate uneori de prezenta unor semne cutanate
sau resturi cartilaginoase
DIAGNOSTICUL POZITIV

Injectarea de substanta de contrast sau radioopaca - pentru delimitarea

tractului (nu sunt necesare de obicei)

Endoscopia digestiva pentru identificarea deschiderii faringiene (este

necesara examinarea sinusului piriform si a fosele amigdaliene)

Ecografia, tomografia computerizata si rezonanta magnetica -> identificarea

leziunii si diagnosticul diferential

CT-ul este cel mai frecvent utilizat; 64% identifica fistulele

Tranzitul baritat esofagian are o sensibilitate de 50-80% n cazul fistulelor de

arc branhial III i IV
TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Excizia completa

Stabilirea momentului interveniei

unii autori -> rezectia timpurie pentru prevenirea infectiei
altii -> interventie chirurgicala pana la varsta de 2-3 ani

Daca leziunea este infectata, excizia definitiva trebuie precedata de

antibioterapie
Rezectia chirurgical

sub anestezie generala

pacientul pozitionat in decubit dorsal
hiperextensia capului

Incizie transversala, eliptica, care circumscrie orificiul extern si depaseste

fascia cervicala
Disectia continua cranial de-a lungul tractului pana cand portiunea superioara
a acestuia devine greu vizualizabil
In acest moment, o a doua incizie supraetajata sau marirea inciziei initiale ar
putea fi necesare pentru o expunere adecvata
Fistula este ligaturata transfixiant cu fir resorbabil
Nu este necesar drenajul dac rezecia este completa
ADENOPATIA CERVICALA
 Adenopatia cervicala este cea mai frecventa formatiune tumorala cervicala in perioada
copilariei
Majoritatea formaiunilor tumorale cervicale la copii
leziuni congenitale
leziuni neoplazice
leziuni inflamatorii
Cauzele inflamatorii -> etiologia cea mai frecventa de adenopatie cervicala

Limfadenita acuta cea mai frecventa

etiologie virala
etiologie bacteriana

Limfadenita cronica - etiologie

mycobacterii atipice
mycobacterium tuberculosis
bartonella henselae
agenti fungici
paraziti
LIMFADENITA CERVICAL ACUT etiologie virala
- ganglionii limfatici reactivi in cadrul unei infectii virale sunt bilaterali,
multipli si mici.
- agentii virali implicai: adenovirus, coronavirus, reovirus, influenza virus,
parainfluenza, virus virusul sincitial respirator, rinovirus, virusul Ebstein-
Barr, citomegalovirus
- limfadenita bilaterala secundara unei infectii virale se remite spontan n 2-
3 saptamani.
- adenopatia cervicala care persista mai mult de 3 saptamani necesita
investigatii suplimentare
LIMFADENITA CERVICAL ACUT etiologie bacteriana
- apare secundar unei infecii cu stafilococ auriu sau streptococ piogen,
streptococul grup B, hemophilus influenzae sau germeni anaerobi
- adenopatie unilaterala, rar bilaterala, dureroasa, care implica ganglionii
submandibulari, cervicali superior, occipitali, cervicali inferior
- febra, starea generala alterata i semnele sistemice de boala
- Ar trebui cautata si tratata corespunzator o infecie primar la nivelul
capului i a gatului, inclusiv a orofaringelui si a urechii mijlocii (otita,
amigdalita, faringita)
INVESTIGATII PARACLINICE

ecografia de parti moi -> pentru a diferentia ntre formatiunile solide si

cele chistice

identificarea fluidului in asociere cu noduli inflamati, mariti in volum,

poate stabili necesitatea drenajului chirurgical

tomografia computerizata si rezonanta magnetica nu sunt necesare in

majoritatea cazurilor
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Limfadenitei cervicale necomplicate -> 5-10 zile tratament antibiotic

Absenta semnelor clinice de ameliorare -> realizarea altor investigatii

(ecografie parti moi, aspiratie cu ac fin a formatiunii)

Punctia aspirativ cu ac:

Diagnostic
Terapeutic

Aspirarea de lichid purulent confirma diagnosticul (cultura si antibiograma)

TRATAMENT CHIRURGICAL

Aparitia fluctuentei cauzat de supuratia nodulului implicat

aspiratie repetata si antibioterapie (10 zile)
incizie si drenaj
LIMFADENITA CRONICA
Investigatii pentru tuberculoza, infectie mycobacteriana atipica si pentru
boala ghearelor de pisica
Tratament antibiotic anti-stafilococic timp de 2 saptamani
Un singur nodul limfatic dominant prezent peste 6-8 saptamani, care nu
raspunde la terapie antibiotica corespunzatoare
excizie completa
efectuare de culturi
examen histopatologic complet pentru a exclude un diagnostic de malignitate
Adenopatia de la nivelul spatiului supraclavicular si al triunghiului
posterior au o probabilitate mai mare de a fi maligni fata de cei de la nivel
submandibular sau din triunghiul anterior
ANOMALII VASCULARE
CONGENITALE
ANOMALIILE VASCULARE
Doua mari grupuri
tumori vasculare
malformatii vasculare

Tumorile vasculare (cel mai frecvent - hemangiomul infantil) -> adevarate

neoplasme cu punct de plecare hiperplazia endoteliala
Malformatiile vasculare sunt leziuni congenitale ce apar din cauza erorilor
de dezvoltare embrionara
Aceste leziuni prezinta un turnover endotelial normal
CLASIFICARE SI NOMENCLATURA
Tumorile vasculare
hemangiomul infantil
hemangioendoteliomul kaposiform
angioblastomul.
Malformaiile vasculare pot fi impartite
pe baza tipului de vas (capilar, limfatic, venos, arterial sau combinat)
dupa flux (scazut sau crescut)

Exemple de leziuni cu flux scazut sunt malformatiile capilare, limfatice si

venoase. Leziunile cu flux crescut includ fistulele arteriovenoase si
malformatiile arteriovenoase.
TUMORI VASCULARE
1. HEMANGIOMUL INFANTIL
Aspecte clinice
Hemangioamele apar in perioada neonatala (varsta medie 14 zile)
Hemangioamele sunt cel mai frecvent leziuni cutanate unice
la nivel cefalic si cervical (60%)
la nivelul trunchiului (25%)
la nivelul extremitatilor (15%)
Leziunile interne si viscerale sunt rare
20% din pacienti pot avea tumori multiple; pot prezenta
hemangioame interne la nivelul ficatului, tractului gastrointestinal si
creierului
Faza proliferativa - marcata de cresterea rapida in primele 6-8 luni, atingand
un platou la 10-12 luni

Faza de involutie - are loc la varsta de 1-7 ani, timp in care tumora scade in
dimensiuni, desi poate creste proporional cu copilul.
Tegumentele devin palide initial in centrul tumorii, apoi inspre margini
Se modifica atat coloratia, car si consistenta tumorii pana la regresia
completa la 10-12 ani
In faza de involuie finala a tumorii, 50% din pacienti au tegumentele
aproape normale in regiunea fostei leziuni
COMPLICATIILE LOCALE
Ulceratie
Hemoragie
Durere
Leziunile regiunii cervico-faciale -> obstructia cailor aeriene prin cresterea
din faza proliferativa
Leziunile faciale -> necroza tisulara cu consecinte cosmetice (cand sunt
implicate pleoapele, nasul, buzele sau urechile)
Hemangioamele foarte mari pot duce la insuficienta cardiaca cu debit
crescut secundara fluxului crescut si suntarii vasculare de la nivelul tumorii
Hemangioamele gastrointestinale sunt foarte rare -> hemoragii
gastrointestinale
DIAGNOSTIC IMAGISTIC

Ecografia si in special rezonanta magnetica sunt principalele instrumente

imagistice de diagnostic

Ecografia hemangioamelor n faza proliferativa arata o masa cu parenchim

dens si vascularizatie cu flux crescut, diferentiind hemangioamele infantile
profunde de malformatiile venoase ce au flux sanguin redus
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Prednison oral - 2-3 mg/kg/zi
Corticosteroizi intratumoral sunt utilizati pentru hemangioamele ce produc
deformare locala sau ulceratie (mai ales pentru leziunile faciale de la
nivelul pleoapelor, nasului, obrazului sau buzei)
Interferonul este folosit doar in situatii limitate din cauza complicatiilor
severe
Propranolol 2-3 mg/kg/zi in 2 prize
TRATAMENT CU LASER
Terapia laser nu este mereu benefica pentru hemangioamele infantile
Laser-ul patrunde in derm la o adancime de doar 0,75-1,2 mm.
Majoritatea hemangioamelor cutanate sunt mai profunde si astfel nu sunt
afectate de terapia laser.
TRATAMENT CHIRURGICAL
Indicatiile pentru rezectia chirurgicala a hemangioamelor infantile variaza
in functie de varsta pacientului.
INDICAIILE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL

cand este evident ca rezectia este necesara mai devreme sau mai tarziu
cand cicatricea postoperatorie este identica, indiferent de momentul
interveniei
cand cicatricea postoperatorie este usor de ascuns
2. HEMANGIOMUL CONGENITAL
Tumori vasculare benigne rare
Prezente inca de la nastere, dimensiuni mari
Leziuni cutanate localizate la nivelul capului, gatului sau al membrelor

Doua subtipuri:
Hemangioame congenitale ce involueaza rapid
Involueaza complet pana la varsta de 14 luni
Hemangioame congenitale ce nu involueaza
Pot creste in dimeniuni o data cu cresterea pacientului
Necesita excizie chirurgical
3. ANGIOBLASTOMUL SI HEMANGIOENDOTELIOMUL KAPOSIFORM
Aceste tumori vasculare ale copilariei sunt mai agresive si invazive decat
hemangioamele infantile.
HEK este o tumora mai extinsa cu zone tegumentare rosu-violacee si
echimoze perilezionale
Imagistica HEK arata o leziune intensa cu margini imprecis definite care
se extinde printre planurile tisulare
Fenomenul Kasabach-Merritt
- trombocitopenie severa, petesii si hemoragie asociate unui hemangiom
gigant. Singurele asocieri cunoscute sunt cu angioblastomul si HEK
- Rata mortalitatii pentru FKM si HEK sau angioblastom ramane ridicata
la 20-30%.
TUMORI VASCULARE
1. HEMANGIOMUL INFANTIL
Aspecte clinice
Hemangioamele apar in perioada neonatala (varsta medie 14 zile)
Hemangioamele sunt cel mai frecvent leziuni cutanate unice
la nivel cefalic si cervical (60%)
la nivelul trunchiului (25%)
la nivelul extremitatilor (15%)
Leziunile interne si viscerale sunt rare
20% din pacienti pot avea tumori multiple; pot prezenta
hemangioame interne la nivelul ficatului, tractului gastrointestinal si
creierului
MALFORMAIILE VASCULARE
1. MALFORMAII CAPILARE

Malformaiile capilare sunt prezente la natere ca leziuni cutanate permanente,

plane si rosietice
Cea mai frecventa localizare sunt regiunile cefalice si cervicale.

Sindormul Sturge-Weber - anomalii asociate cu malformatii capilare ale fetei.

- leziunile oculare duc la un risc crescut de dezlipire de retina, glaucom i
orbire.
- afectarea leptomeningeala se poate manifesta sub forma de crize epileptice,
hemiplegie i afectarea functiilor motorii i cognitive.
Tratamentul malformaiilor capilare
- Laser terapia
2. MALFORMAII LIMFATICE
ASPECTE CLINICE
Malformatiile limfatice sunt observate de obicei la nastere, dar pot fi
ntalnite la orice varsta sau chiar prenatal prin ecografie fetala
Tegumentele si tesuturile moi sunt cel mai frecvent afectate
Malformaiile limfatice pot afecta tesutul subcutanat, muschi, oase si
organe interne precum tractul gastrointestinal si plamanii
Regiuni anatomice unde sunt ntalnite frecvent malformatii limfatice sunt
axila, toracele, regiunea cervicofaciala, mediastinul, retroperitoneul,
regiunile gluteala si anogenitala
 Malformatiile limfatice apar sub forma unor mase tumorale depresibile,
moi, asemanator malformatiilor venoase, dar cu o nuanta albastruie
diferita de a acestora.
Un factor unic in randul anomaliilor vasculare este acela ca malformatiile
limfatice au un risc crescut de infectie ce poate duce la celulita si chiar la
infectii sistemice.
Malformatiile limfatice din diverse regiuni anatomice sunt predispuse la
asocierea cu anumite alte anomalii
Malformaiile limfatice ale extremitatilor sunt asociate cu cresterea
excesiva si diferente de lungime a membrelor.
DIAGNOSTIC IMAGISTIC
Malformatiile limfatice chistice, bine localizate, sunt bine caracterizate prin
ecografie si CT.
IRM stabileste diagnosticul de certitudine si este superior in determinarea
extinderii malformatiilor complexe, precum si a componentelor macro si
microchistice.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL al acestor structuri chistice include teratomul

si fibrosarcomul infantil
TRATAMENT
Indicatiile de tratament al malformatiilor limfatice variaza in functie de
extinderea si localizarea acestora.
TRATAMENT CHIRURGICAL
Rezectia chirurgicala - singura modalitate pentru vindecare, insa aceasta este
posibila doar pentru leziunile bine localizate
Rata recidivelor dupa excizia completa macroscopica variaza de la 15% la 40%
Scleroterapia intralezionala este benefica pentru malformatiile limfatice
macrochistice.
Se folosesc de obicei etanol, sulfat tetradecil de sodiu i doxiciclina,OK432 ->
determina cicatrizarea si colabarea chisturilor.
Pentru malformaii simple, macrochistice, bine localizate, scleroterapia poate fi
intradevar curativa
3. MALFORMAII VENOASE
ASPECTE CLINICE
Malformatiile venoase sunt leziuni cu flux redus ce constau in canale
venoase ce se pot dezvolta oriunde in corp. Au tendinta de a creste in
dimensiuni lent odata cu cresterea normala a pacientului.
Clinic - leziuni moi, albastrui, depresibile, se maresc cu modificarea pozitiei
si in timpul manevrei Valsalva
Malformaiile venoase ale tractului gastrointestinal sunt adesea multiple;
pot afecta orice portiune a tractului de la gura la anus. Hemoragii
gastrointestinale, tipic cronice, pot fi prezente.
Din punct de vedere histologic, malformatiile venoase constau de obicei n
spatii vasculare sinusoidale cu comunicari variabile cu venele adiacente.
DIAGNOSTIC IMAGISTIC

Investigatiile radiologice

Ecografia
IRM
Flebografia
TRATAMENT
Indicatiile de tratament al malformaiilor venoase
Aspectul
Durerea
Impotenta functionala
Hemoragia
Scleroterapia intralezionala este tratamentul de baza n majoritatea
malformaiilor venoase.
Agentii sclerozanti (cel mai frecvent etanolul si sulfatul tetradecil de natriu)
determina:
Leziuni endoteliale directe
Tromboza
Cicatrizare.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Rezectia chirurgicala este rezervata leziunilor bine localizate

Morbiditatea procedurala si recidive
Scleroterapia preoperatorie este recomandata pentru malformatiile
venoase extinse pentru a reduce dimensiunile leziunii si pentru a reduce
hemoragia in timpul rezectiei.
4. MALFORMAII ARTERIOVENOASE
ASPECTE CLINICE
Malformatii vasculare cu flux crescut, caracterizate prin conexiuni sau
sunturi anormale intre arterele nutritive si venele de drenaj, fara un pat
capilar intermediar.
La nastere -> pete cutanate roz, ce pot fi confundate atat cu malformatiile
capilare, cat si cu semnul ce precede aparitia unui hemangiom infantil.
Acest flux crescut devine evident in copilarie, iar leziunea se transforma
intr-o masa tumorala.
DIAGNOSTIC IMAGISTIC
Ecografia standard si ecografia Doppler sunt investigatiile imagistice
utilizate pentru elucidarea fluxului crescut al acestor leziuni si pentru
diferenierea lor de malformatiile venoase.
IRM si angioRM sunt investigatiile cele mai folositoare pentru evidentierea
extinderii leziunilor. Angiografia superselectiva are rolul ei la momentul
tratamentului.
TRATAMENT
Principalele metode de tratament in cazul acestor leziuni sunt embolizarea
angiografica singura sau asociata cu rezectia chirurgicala.