Sunteți pe pagina 1din 16

Olga Popuşoi –

dr.în med., conf.univ.


I. Definiţie, frecvenţa.
II. Clasificarea.
III. Cauzele (formele etiologice) de apariţie a anomaliilor de
contracţie uterină.
IV. Patogeneza.
V. Perioada preliminară patologică.
VI. Insuficienţa forţelor de contracţie:
– primare
– secundare
VII. Travaliul hiperkinetic.
VIII. Discoordonarea activităţii naşterii:
– discoordonarea
– hipertonusul segmentului inferior (gradient invers)
– contracţiile tetanice (tetania uterină)
– distonia circulatorie
La anomaliile activităţii uterine în naştere se referă
variantele, în care are loc dereglarea cel puţin a
unuia din indicatori:
• tonusul
• frecvenţa
• durata
• intervalul
• intensitatea
• coordonarea contracţiilor

Frecvenţa: în ţările din lume se întâlneşte în circa


15%.
Perioada preliminară patologică
Insuficienţa forţelor de contracţie
– primară
– secundară
Travaliul hiperkinetic
Discoordonarea activităţii naşterii:
– discoordonarea
– gradientul invers (hipertonusul segmentului
inferior)
– contracţii tetanice (tetania uterină)
– distocia colului
Rolul principal în apariţia anomaliilor forţelor de
contracţie i se atribuie proceselor biochimice care au
loc în uter, care la rândul lor sunt reglate de factorii
nervoşi şi umorali.

Cauzele:
1) Patologia din partea organismului matern
– somatice: neuro-endocrine (hormonale), patologii cronice;
– perturbarea mecanismului de reglare a acţiunii IHC şi AHC, care
contribuie la apariţia procesului de naştere şi coordonării păstrării
activităţii uterine;
– schimbările patologice ale miometrului (endometrului), cicatriciul pe
uter, miom uterin, anomalii de dezvoltare a uterului ş.a.;
– hiperextenzia uterului (polihidramnioză, sarcină polifetală, făt
macrosom).
2) Patologia fetală şi placentară:
– vicii de dezvoltare a SNC (sistemului nervos
central), insuficienţa feto-placentară, anomaliile
de localizare a placentei.

3) Obstacole mecanice:
– bazin anatomic strâmtat, tumori ale bazinului mic,
angajare asinclitică a fătului.

4) Factori iatrogeni:
– utilizarea neargumentată sau în exces a
preparatelor de declanşare a naşterii, tocolitice,
spasmolitice.
Toate cauzele sus numite duc la dezvoltarea
următoarelor disfuncţii:
• insufieinţa estrogenilor: în rezultatul cărora la momentul
naşterii nu are loc maturarea colului uterin şi formării
segmentului inferior;
• diminuarea elaborării α şi β- adrenoreceptorilor specifici;
• diminuarea elaborării prostoglandinelor E2 şi F2α;
• schimbarea ritmicităţii expulziei Oxitocinei;
• diminuarea activităţii şi corelaţiei proceselor biochimice din
miometru;
• schimbarea localizării aşa numitului „conducătorului de
ritm”.
V. PERIOADA PRELIMINARĂ
PATOLOGICĂ
Frecvenţa: 10-17%.
Perioada preliminară firească (fiziologică): se
caracterizează prin contracţii ale musculaturii
uterului, clinic nedepistate, nedureroase, mai
des apare noaptea, în rezultatul căreia are loc
„pregătirea colului uterin” – „maturarea biologică
a colului uterin”.
Perioada preliminară patologică: se
caracterizează prin sporirea tonusului uterin,
contracţii spastice ale musculaturii uterine.
**** Caracteristic pentru perioada
preliminară patologică:
durata de la 24 ore → 240 ore;
nu are loc „maturarea colului uterin”;
tonusul şi excitabilitatea crescută a
uterului;
partea prezentată nu se angajează în
bazinul mic;
dereglarea stării psiho-emoţionale.
caracteristic pentru sarcina matură;
analgezia, substanţe sedative,
spasmolitice, estrogeni, β-adrenomimetice;
după odihna medicamentoasă 85% din
paciente trec în faza activă a naşterii.

La 10% - lipsesc contracţiile uterine


La 5% - contracţiile sunt slabe şi acestor paciente
le este indicată medicaţie uterotonică.
VI. Insuficienţa forţelor de
contracţie (hipotonia uterină)
Este o stare în care intensitatea, continuitatea
şi/sau frecvenţa contracţiilor uterine este insuficientă în
rezultatul căreia nu are loc deschiderea colului uterin,
propulsarea fătului şi procesul naşterii se prelungeşte.
Frecvenţa – 10%.

Insuficienţa primară a forţelor de contracţie– se


caracterizează prin contracţii uterine scurte, rare şi/sau
neintensive care apar de la începutul procesului naşterii şi
până la sfârşit.
Factorii care duc la contracţii uterine slabe
primare sunt:
– obstetricali (oligoamnioză, polihidramnioză,
rigiditatea colului uterin);
– patologia aparatului reproductiv (infantilism,
vârsta, dereglări ale ciclului menstrual);
– patologia extragenitală;
– starea fătului (făt macrosom, hipotrofia fetală);
– conduita neraţională a naşterii.
Diagnosticul se pune pe baza următorilor indicatori:
activitate uterină insuficientă;
deschiderea încetinită a colului uterin.

Tratament:
înlăturarea cauzelor care au dus la insuficienţa activităţii
uterine;
în surmenaj – somn obstetrical, electroanalgezia în
combinaţie cu promedol;
după trezire – stimularea naşterii, i/v 1 ml de
oxitocină (5UI), în 500 ml NaCl;
activitatea uterină scăzută, care nu se supune
tratamentului conservator se rezolvă prin operaţie
cezariană (insuficienţă rebelă).
Insuficienţa secundară a forţelor de contracţie
(hipotonia uterină) - mai des se întâlneşte în perioada de
deschidere a colului uterin şi de expulzie.
Caracteristic:
activitatea uterină prelungită
contracţiile uterine sunt mai slabe, mai rare şi de o perioadă
mai scurtă
coborârea fătului prin canalul de naştere se încetineşte sau se
stopează
poate să apară:
* horionamnionită
* asfixia fătului
* moartea fătului
este necesar de a efectua diagnosticul diferenţial cu bazin
anatomic strâmtat
Tactica:
– Depinde de gradul de deschidere a canalului cervical, poziţia
căpuşorului fetal, starea intrauterină a fătului;
– Prezenţa patologiilor concomitente genitale şi extragenitale;
– Stimularea naşterii cu oxitocină;
– Vacuum extragerea fetală, forcepsul obstetrical.
Activitatea uterină hiperkinetică
Se caracterizează prin:
contracţii uterine puternice (mai multe de 5 contracţii la 10 min)
fără întrerupere, ceea ce duce la naştere rapidă (mai puţin de 6
ore);
începutul culminant al activităţii uterine;
consecinţe periculoase pentru mamă: trauma ţesuturilor moi,
embolia cu lichid amniotic, decolarea precoce a placentei;
consecinţele periculoase pentru făt: trauma + hemoragii interne.

Tratament:
terapia de inducere a activităţii excesive uterine;
β-adrenomimeticile i/v (ginipral, partusisten) + (antagonişti ai
canalelor de Ca2+);
narcoză inhalatorie cu ftoretanol;
dacă naşterile precedente s-au complicat cu hiperkinezie uterină
şi cu consecinţe nebenefice p/u făt, atunci trebuie hotărâtă
întrebarea referitor la operaţie cezariană (în interesul fătului).
Reprezintă lipsa contracţiilor coordonate între diferite sectoare
ale uterului.
Cauzele:
anomalii de dezvoltare ale uterului;
dereglarea inervaţiei uterine;
miom uterin;
atrezie, tumoare uterină.
Clinica:
contracţii uterine dureroase (frecvente);
lipsa deschiderii colului uterin;
lipsa coborârii căpuşorului.
Tratament:
Odihnă medicamentoasă;
β – adrenomimetice;
spazmolitice;
anestezie epidurală;
operaţie cezariană.

S-ar putea să vă placă și