 Date anamnestice: prematuritate,

gemelaritate, spitalizări repetate, tipul

alimentației (natural sau artificial),
corectitudinea diversificării, prfilaxia anemiei
și rahitismului, etc.

 Examenul clinic se axează pe căutarea și

cuantificarea unor semne fizice: curbă
ponderală, țesut adipos, troficitatea
tegumentelor, troficitate și tonus muscular.
 În practică se afirmă că toleranța digestivă a
unui sugar este în concordanță cu greutatea
sa reală și nu cu vârsta sa cronologică.
Prin urmare, un sugar cu vărsta de 6 luni cu o
greutate a unui sugar de 2 luni are toleranța
digestivă a sugarului de 2 luni, nefiind
recomandată diversificarea alimentației, deși
vârsta este de 6 luni.
 Greutatea corporală (G) este considerată cel mai bun
și mai simplu indice de apreciere a stării de nutriție a
sugarului. Creșterea în greutate mai lentă decât cea
corespunzătoare vârstei, stagnarea sau scăderea în
greutate atrag atenția asupra unei stări patologice
sau unei greșeli alimentare.
 În primele 4 luni de viață, sugarul are un spor
ponderal lunar de aproximativ 750g, în următoarele 4
luni aproximativ 500g/lună, iar în ultimele 4 luni din
primul an aproximativ 250g/lună. Se admit variații de
100g. La vârsta de 4 luni se consideră că sugarul ar
trebui să-și dubleze greutatea de la naștere, iar la
1an să și-o tripleze.
 Aprecierea evoluției curbei ponderale se poate face și
cu ajutorul percentilelor.
 Talia (T) sugarului se măsoară cu ajutorul
unui pediometru sau în ortostatism în cazul
schițării poziției bipede. Creșterea în lungime
este expresia creșterii scheletului, fiind mai
puțin afectată de tulburări digestive.
 În luna a doua și a treia de viață creșterea
taliei se face cu 3cm/lună, în luna a patra –
2cm, iar în lunile V-XII cu 1cm/lună.
 O altă variantă de evoluție a taliei la sugar
admite o creștere de 3cm/lună în primele 3
luni, 2cm/lună între 4-6 luni și 1cm/lună
între 7-12 luni.
 Perimetrul cranian (Pc) se corelează cu
dezvoltarea masei cerebrale, pentru
determinarea Pc în primul an de viață
folosindu-se formula:
 Pc = T/2 + 10 (2) ,
exprimată în centrimetri (cm).
 De asemenea, se poate raporta la graficul
cu percentile.
 Perimetrul toracic (Pt) se menține egal cu
perimetrul cranian până în jurul vârstei de 5
ani.
 Perimetrul brațului și al coapsei sunt puțin
folosite în practica de rutină, fiind folosite
mai ales în cercetări antropometrice.
 Mărimea plicii cutanate este considerată
valoroasă în aprecierea stării de nutriție,
locuri de determinare fiind plica tricipitală și
subscapulară.
 Indicele ponderal (IP) reprezintă raportul între
greutatea reală și greutatea ideală (= greutatea
unui copil de aceeași vârstă pe percentila 50 a
curbei de creștere), fiind folosit pentru aprecierea
gradului de distrofie sau deficitului ponderal.

IP între 0,9-1,1 = copil eutrofic

IP între 0,89-0,76 = malnutriție protein-calorică gr.I
IP între 0,75-0,6 = malnutriție protein-calorică gr.II
IP  0,6 = malnutriție protein-calorică gr.III
 Indicele de nutriție (IN) reflectă mai fidel
starea de nutriție. Reprezintă raportul între
greutatea reală și greutatea
corespunzătoare taliei.

IN între 0,9-1,1 = copil eutrofic

IN intre 0,89-0,81 = malnutriție protein-calorică gr.I
IN intre 0,80-0,71 = malnutriție protein-calorică gr.II
IN  0,70 = malnutriție protein-calorică gr.III
 Indicele de masă corporală (IMC sau BMI)
reprezintă raportul între greutate și pătratul
taliei, stabilind corelația între țesutul adipos
subcutanat și cantitatea totală de grăsime a
corpului.
 Este cel mai util indicator în screening-ul
obezității.
 Modificările biologice reflectă consecințele
metabolice și biochimice ale carențelor
nutriționale, mai ales în etapa
presimptomatică.
 Se apreciază: proteine serice, glicemie, profil
lipidic, colesterol, Hb, carența în
oligoelemente (Ca, P, Cu) și vitaminele (C, B1,
ac. folic, vit. A)