INFECŢII FUNGICE CUTANEO-MUCOASE

INFECŢII PARAZITARE CUTANATE

cursul 4
INFECŢII FUNGICE
CUTANEO-MUCOASE
FUNGII
 organisme eucariote cu perete celular bogat în
celuloză şi chitină
 Fungi
 pluricelulari (dermatofiţi) - se înmulţesc prin
spori, celulele adulte sunt separate complet şi
alcătuiesc structuri filamentoase (hife). Toate hifele
= miceliul (thalul)
 unicelulari (levuri) - se înmulţesc prin înmugurire,
rezultând celule fiice incomplet separate care
formează pseudohife şi pseudomicelii
1. INFECŢII CUTANATE CU DERMATOFIŢI
(TINEA)

 fungi keratinofili patogeni pentru om şi animale

 după gazdă: geofili, zoofili sau antropofili
 genuri: Trichophyton, Epidermophyton, Microsporum
 diagnosticul de certitudine este cel de laborator
 examen direct la microscop optic (KOH 20%)
 culturi pe medii selective (2-4 săptămâni)
 examen cu lampa Wood (fluorescenţă galben-verde)
 examen histopatologic = coloraţie PAS
Epidermophyton floccusum

Trichophyton mentagrophytes
M. canis

T. rubrum
1.1 Dermatofiţii ale pielii glabre
1.1.1 Tinea corporis

 leziuni ale trunchiului şi membrelor

 infectare prin contact direct cu gazda / solul
 incubaţie 1-3 săptămâni
 clinic:
 leziuni în plăci inelare, centru cu tendinţă la
vindecare
 "margine activă“
 prurit prezent constant
 diagnostic diferenţial: candidoze, eczema seboreică,
eczema numulară, psoriazis, pitiriazis rozat Gibert
1.1.2 Tinea cruris
 dermatofiţia pliului crural (inghinal)
 favorizată de umezeală, frecare
 infectare prin autoinoculare (de la picior), contact sexual,
obiecte de uz personal
 bărbaţi > femei
 clinic:
 plăci eritematoase
 margini bine delimitate, policiclice, supra-denivelate
 suprafaţa fără scuame, fisură centrală
 periferic leziuni pustuloase, leziuni satelite, noduli
 prurit intens
 diagnostic diferenţial: candidoze, psoriazis inversat, eczema
1.1.3 Tinea faciei
 dermatofiţia pielii feţei (cu excepţia măstăţii şi bărbii)
 auto- sau hetero-inoculare
 clinic
 plăci circinate cu margini active şi centrul vindecat
 prurit
 expunerea la soare agravează leziunile
 diagnostic diferenţial: lupus eritematos cronic,
eczema seboreică, psoriazis
1.1.4 Tinea manuum
 dermatofiţia palmei
 frecventă la lucrătorii în alimentaţie (întreţin macerarea)
 auto- sau hetero-inoculare, animal parazitat (urechile pisicii)
 clinic
 plăci unilaterale, eritemato-scuamoase
 prurit
 forme:
 hiperkeratozică (scuame groase, fisuri)
 exudativă (vezicule)
 uscată (scuame fine)
 diagnostic diferenţial: eczema mâinii, psoriazis palmar, sifilide
papulo-scuamoase
1.1.5 Tinea pedis
 dermatofiţia piciorului
 inoculare directă
 favorizată de încălţăminte neadecvată (sportivi), IVC
 extrem de rară la copii
 clinic
 plăci unilaterale, eritemato-scuamoase
 prurit
 forme
 hiperkeratozică (picior în mocasin)
 exudativă (vezicule) - hipersensibilitate la distanţă
 diagnostic diferenţial: eritrasma, eczema dishidrozică,
piodermite, psoriazis plantar, sifilide papulo-scuamoase
1.2 Dermatofiţii ale pielii păroase
(pilomicoze)
1.2.1 Tinea capitis

 frecvente la copii care nu au scalpul acoperit de film

hidrolipidic protector antifungic

 frecvent: M. audouinii, T. schonleinii, T. tonsurans

 incubaţie 3 săptămâni
1.2.1 a) forme uscate
microsporia
 parazitare ectotrix
 foarte contagioasă
 băieţi >> fetiţe
 plăci alopecice mari, puţine numeric cu discrete
 manifestări inflamatorii
 fire de păr
 cenuşii
 nelucioase
 rupte neuniform la ~ mm de la emergenţă
 lampa Wood = verzuie
 tricofiţia
 parazitare endotrix
 băieţi > fetiţe
 plăci alopecice
 mici
 multiple
 neinflamatorii
 fire de păr rupte de la emergenţă
1.2.1 b) formă supurată = kerion celsi

 granulom inflamaor fungic (fung zoofil)

 afectează scalpul şi barba
 clinic
 formaţiune pseudotumorală inflamatorie
 suprafaţă uşor sângerândă acoperită de cruste
 fire de păr ce se îndepărtează prin tracţiune uşoară
 la exprimare din foliculii piloşi apare puroi
 adenopatie regională
 evoluţie rapidă spre mărirea volumului
 frecvent suprainfectare bacteriană
1.2.2 tinea barbae (sicozis micotic)

 dermatofiţie a firelor de păr ale bărbii şi mustăţii

 clinic
 plăci elevate cu suprafaţa boselată
 aspect inflamator şi numeroase pustule
 fire de păr uşor de pensat (parazitate ectotrix)
 manifestări subiective minime (discordant cu
aparenţa inflamatorie şi total diferit de sicozisul
bacterian însoţit de dureri / prurit).
Tratament
 igienă corespunzătoare
 fierbere lenjerie sau pulverizare de antimicotice (clotrimazol
soluţie)
 antimicotice cu spectru larg
 leziuni limitate = tratament local (clotrimazol, bifonazol,
ketoconazol, naftifină =
Exoderil, natamicină = Pimafucin), ceai de muşeţel bicarbonatat
 leziuni diseminate = tratament sistemic (itraconazol = Orungal,
terbinafina = Lamisil, ketoconazol = Nizoral)
 Orungal - 2 tb x 2 / zi, 7 zile / lună, 1 puls (corp)
 Lamisil - 1 tb / zi, 2-4 săptămâni
 - antihistaminice antiH1
1.3 Onicomicoze (tinea unguium)

 infecţia cu dermatofiţi a lamei unghiale

 T. rubrum (75% cazuri)
 asociate deseori tinea pedis sau manuum (auto-
inoculare)
 favorizate de IVC a membrelor inferioare, vârstă
înaintată
 clinic
 afectare lamă unghială la polul distal
 unghii gălbui, mate, friabile, îngroşate
 diagnostic diferenţial: candidoza unghială, psoriazis,
lichen plan
Tratament onicomicoză
 fiert ciorapii de bumbac, tratat încălţămintea
 îndepărtare mecanică a zonelor unghiale distale
afectate
 antimicotice cu spectru larg
 1-2-3 unghii - avulsie chirurgicală
 + 3 unghii = lac de unghii medicamentat
 toate unghiile = tratament sistemic
 Orungal - 2 tb x 2 / zi, 7 zile / lună = 1 puls
2 puls (unghii mână), 3 puls (unghii picior)
 Lamisil - 1 tb / zi, 4-6 săptămâni
1.4 Dermatofitide (micide)
 leziuni cutanate apărute la distanţă de un focar micotic
 mecanism alergic faţă de antigenele fungice
 clinic
 erupţie simetrică în plăci eritemato-scuamoase
 prurit intens
 pot fi induse de tratamentul antimicotic corect efetuat
 examen micologic negativ
 tratament
 corticoterapie / combinaţii cu antimicotice
(Pimafucort, Travocort, Triderm)
 antihistaminice antiH1
2. CANDIDOZE CUTANEO –
MUCOASE
Candidozele
 infecţii acute, subacute şi mai rar cronice provocate
de Candida albicans sau alte specii de Candida
 localizate predominant la nivelul mucoaselor
 poate interesa şi organele interne: septicemii,
endocardite, meningite.
 există şi manifestări alergice prin sensibilizare la C.
albicans.
Candida: rol comensal sau parazit?

 C. a. există în scaunul sau cavitatea bucală a indivizilor sănătoşi

 creşterea numerică şi apariţia de pseudomicelii  rol parazit
 tulpinile patogene idem cu cele nepatogene
 reactivitatea gazdei este importantă
 condiţii patologice care cresc riscul candidozelor:
• tulburări metabolice: glucidice (diabetul zaharat), proteice
(malabsorbţia, maldigestia), vitaminice, etc
• tulburări hormonale: estrogenii
• afecţiuni grave şi cronice debilitante: neoplazii, deficienţe
imune, TBC, etc.
 administrarea unor medicamente: antibioticele,
imunosupresoarele
2.1 Candidoze ale mucoaselor
2.1.1 Candidoza bucală
 cea mai frecventă manifestare (nou-născuţii şi sugarii)
 clinic
 stomatită eritematoasă
 plăci bine conturate acoperite de depozite
cremoase, alb-gălbui
 depozitele albicioase se pot detaşa uşor, lăsând în
urmă o mucoasă roşie, sângerândă
 alimentaţie şi deglutiţie dificile
 durere şi usturime.
2.1.2 Comisurita candidozică
 cheilita angulară candidozică
 poate fi secundară unei candidoze orale
 clinic
 maculă eritematoasă limitată
 descuamare şi fisuri comisurale
 eroziuni sau ulceraţii dureroase
 factor favorizant: proteze dentare defectuase
2.1.3 Cheilita candidozică

 roşeaţa şi descuamarea buzelor

 apariţia de eroziuni şi usturime
2.1.4 Candidoza vaginală
 secundară (prin inoculare de la alt focar) sau primară
 transmitere de la un partener la altul
 factori favorizanţi
 sarcina
 diabetul zaharat
 tratamentul cu antibiotice
 igiena precară
 clinic
 forme cu depozite alb-gălbui pe pereţii vaginali
 forme cu inflamaţie şi erodare a mucoasei
 forme cu leucoree abundentă, albicioasă, grunjoasă
 prurit
 complicaţii: uretrite, cistite, pielite
2.1.5 Balanopostita candidozică

 la nivelul glandului apar

 macule sau plăci eritematoase
 depozite alb-gălbui
 eroziuni şi chiar ulceraţii

 se poate însoţi de intertrigo candidozic inghino-

scrotal
2.2 Candidoze cutanate
(= Intertrigo candidozic)
 colonizarea pliurilor cutanate cu C. albicans
 localizări
 interdigitoplantar, interdigital mâini
 inghino-crural, axilar, submamar
 clinic
 erupţie eritemato-veziculo-buloasă
 epiderm macerat, albicios, umed
 fisuri
 prurit şi usturimi
2.3 Paronichie candidozică
(onixis şi perionixis candidozic)
 perionixisul candidozic
 infiltrată, uscată, reliefată, acoperită de scuame
 repliul unghial cu aspect de burelet
 leziuni dureroase (exacerbare la contactul cu apa)
 uneori panariţiu periunghial purulent, dureros
 onixisul candidozic
 debut la baza unghiei
 şanţuri transversale şi depresiuni cupuliforme
 culoare modificată, mată, cenuşie
 unghii friabile
2.4 Granulomul candidozic
 formă cronică de boală
 apare mai ales la copii (semnifică deficit imun)
 clinic
 candidoză bucală, comisurală şi labială
 extindere la nivelul tegumentului (scalp, frunte,
nas, unghii)
 leziuni papilomatoase, vegetante
 scuamo-cruste brune, galbene ce se desprind
greu
 paronichie cu hiperkeratoze unghiale
impresionante
2.5 Levuridele

 reacţie de hipersensibilitate faţă de C. albicans

 levuridele sunt leziuni sterile produse prin
sensibilizarea organismului la alergenii dintr-un focar
primitiv candidozic.
 clinic
 parakeratozice
 eczematiforme

 leziunile sunt dispuse simetric.

Tratament candidoze
 corectarea factorilor favorizanţi
 candidoza bucală
 la sugari – suspensie cu nistatin, miconazol gel, de mai multe ori /zi
 la adulţi: fluconazol, itraconazol, ketoconazol
 vulvovaginita acută
 ovule: clotrimazol, econazol, nistatin
 doză unică p.o. fluconazol 150 mg sau itraconazol 600mg
 NU există metodă infailibilă
 balanita
 topic
 cazurile conjugale se tratează simultan
 intertrigo
 creme antimicotice: bifonazol, clotrimazol, Travogen, Exoderil
 leziuni umende: coloranţi
 paronichia: topic
 onicomicoza: ketoconazol, itraconazol terapie puls
3. PITIRIAZIS VERSICOLOR
 levuroză superficială neinflamatorie
 Pytirosporum (ovale, orbiculare)
 favorizată de: mediu umed, transpiraţie abundentă,
imunodepresie
 rar contaminare interumană
 clinic
 macule bine delimitate, margini policiclice
 culoare cafenie (clasic) sau depigmentate (acromică)
 scuame fine, uşor detaşabile (semnul talajului)
 prurit discret
 examen cu lampa Wood – fluorescenţă verzuie
 diagnostic diferenţial: vitiligo, melasma, tinea corporis, lues
secundar
 tratament – local (bifonazol,ketoconazol, naftifină)
INFECŢII PARAZITARE
CUTANATE
1. SCABIA
 Sarcoptes scabiae var hominis - ectoparazit (parazit ce trăieşte
pe tegument
 sau în imediata lui apropiere)
 femela: femela sapă un tunel în tegument (şanţ acarian), 2 - 3
mm /zi, depune în urma ei ouă (40 – 50 /zi), moare la capătul
distal al tunelului (vezicula perlată)
 ouă  larve  nimfe  acarieni adulţi
 scabia apare la orice vârstă, M = F
 incubaţia este de 2 – 4 săptămâni
 transmitere se face prin contact personal strâns sau indirect prin
intermediul hainelor, lenjeriei, etc.
Scabia - clinic
 patognomonic
 şanţul acarian: sinuos, ~ mm, proemină uşor deasupra
tegumentului, formând eminenţa acariană, unde se găseşte
femela
 veziculela perlată – vezicule cu conţinut clar (înţepătura
parazitului)
 localizare: flancuri, spaţii interdigitale mâini, periombilicală,
fese
 la adult nu afectează niciodată pielea scalpului, palmele sau
plantele, faţa, gâtul sau regiunea interscapulovertebrală
 la sugari şi copiii mici afectează pielea scalpului, palmele,
plantele, faţa, gâtul şi se eczematizează precoce
 nespecific: eczematizare, lichenificare, piodermizare
 pruritul specific: se exacerbează nocturn, caracter epidemic
Scabia - forme clinice
 forme normoergice
 forma clasică – descrisă
 forma incognito (tratament cu DCT)
 atenuată: igienă bună, pruritul sever, leziuni minime
 forme hiperergice – tipic – scabia nodulară
 noduli roşii-bruni, infiltraţi, cruste hematice
 prurit intens
 reprezintă o reacţie granulomatoasă
 forme hipo şi anergice – scabia noevegiană (crustoasă)
 imunodeprimaţi, număr foarte mare de paraziţi
 leziuni scuamo-crustoase (extremităţi), hiperkeratozice (p-p)
 se poate eritrodermiza
 adenopatie generalizată şi eozinofilie
 pruritul este redus sau absent
 scabia persoanelor imune: zone endemice
Scabia
 complicaţii
 suprainfectarea, eczematizarea, lichenificarea

 diagnostic
 clinic: obiectiv şi anamnestic
 laborator: evidenţierea parazitului, a ouălelor, a
dejecţiilor sale
 40% din cazuri au examenul parazitologic negativ
Scabia - tratament
 distrugerea parazitului de pe
 tegumentele pacientului şi ale contacţilor
 lenjerie şi haine

 topic
 sulf - 10%, 1 aplicaţie/zi, 3-5 zile, iritant
 benzoat de benzil - 25%
 malathion - 1 aplicaţie/zi, cu repetare la 3 zile
 permetrin - aplicaţie unică, permis la gravide şi copii
 lindan - 1%; RA neurologice (convulsii)
 tiabendazol
 sistemic = Ivermectin – p.o. (scabia norvegiană)
2. PEDICULOZA

Pediculus humanus capitis (pediculoza capului)

Pediculus humanus humanus (pediculoza corpului)
Pthirus pubis (ftiriaza pubiană).
2.1 Pediculoza capului
 parazit localizat în pielea capului (occipital)
 la locul înţepăturii apare o papulo-veziculă pruriginoasă
 lipsă igienă = suprainfecţii streptococice
 ouăle sunt depuse la rădăcina firului de păr într-o teacă
chitinoasă, de culoare cenuşie; când nimfa a părăsit teaca,
acesta devine albă
 transmitere prin contact direct
 tratament
 malation loţiune (se păstreză pe scalp 12 ore; repetat peste
10 zile)
 piretrine (A-Par, Speciftir)
 crotamiton
 loţiunile sunt preferabile şampoanelor şi este de preferat
alternanţa substanţelor folosite
 Cotrimoxazol p.o. (este înghiţit de parazit)
 părul: spălat repetat (apă cu oţet)
2.2 Pediculoza corpului

 extrem de contagioasă
 parazitul trăieşte pe haine, pe piele doar se hrăneşte
 locul înţepăturii: papulo-veziculă pruriginoasă
 în zona respectivă apare pigmentaţie brună a
tegumentelor datorită toxinei din saliva paraziţilor
("tegument de vagabond", leucomelanodermie)
 tratamentul
 haine: spălare, călcare, curăţare chimică,
pulverizare cu insecticide (lindan, malation,
permetrin).
2.3 Ftiriaza pubiană
 ITS cea mai contagioasă
 parazitul se fixează pe firele de păr
 ouăle, maron, se depun la rădăcina firului de păr
 pruritul este intens şi se exacerbează noaptea
 locul înţepării: macule cerulee, patognomonice, papulo-vezicule,
cruste hematice
 localizare: pubian, axilar, perianal, barb, mustăţi, gene,
sprâncene (copii)
 tratament
 epilare
 malation, permetrin
 Pentru localizarea la nivelul genelor:
 se extrag paraziţii cu pensa
 oxid galben de Hg 2%, orice unguent (sufocă parazitul)
2.4 Demodecidoza/ Pitiriasis folicular

 Demodex folliculorum: parazit obligatoriu al foliculului

pilosebaceu
 frunte, obraji, nas şi şanturi nazolabiale
 clinic
 femei de vârstă medie, care se spală rar pe faţă dar folosesc
abundent produse cosmetice
 eritem facial difuz şi scuame la nivelul foliculilor, papulo-
pustule, eritem
 implicarea parazitului în etiopatogenia rozaceei este
controversată
 tratament
 acaricide
 metronidazol topic
 parazitul pare a fi vector pentru M.leprae