Aorta, Tric, Pulm

MANAGEMENTUL DIAGNOSTICELOR SI
PROCESELOR DE NURSING IN CARDIOLOGIE

(nevoia de a avea o buna circulatie)
Conf.univ.
DR. MINERVA GHINESCU
PROCESUL DE NURSING
 ........................................................
PROCESUL DE NURSING
 PROCES COMPUS DIN DIVERSE ETAPE
LOGIC ORDONATE , CENTRAT PE REACTIILE
PARTICULARE ALE FIECARUI PACIENT SAU
GRUP , REACTII CARE APAR CA RASPUNS
LA O MODIFICARE REALA SAU POTENTIALA
DE SANATATE CU SCOPUL OBTINERII UNEI
MAI BUNE STARI A PACIENTULUI
( GRUPULUI )
PROCESUL DE INGRIJIRE- etape
PROCESUL DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
APLICAREA INGRIJIRILOR
EVALUAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTICE SI PROCESE DE
NURSING IN CARDIOLOGIE LA
DOMICILIU
1. DEFICIT DE FLUIDE
2. EXCES DE FLUIDE
3. SCADEREA DEBITULUI CARDIAC
4. CIRCULATIE TISULARA INEFICIENTA
5. OBOSEALA
6. ANXIETATEA
7. ALTERAREA PROCESELOR MENTALE –
ALTERAREA SOMNULUI
SCADEREA DEBITULUI
CARDIAC
DEFINITIE
 POMPAREA INEFICIENTA
DE CATRE INIMA A UNEI
CANTITATI INSUFICIENTE
DE SANGE CARE NU VINE
IN INTAMPINAREA SI
SATISFACEREA NEVOILOR
METABOLICE ALE
ORGANISMULUI
SCADEREA DEBITULUI CARDIAC
 CAUZE :
1. INFARCTUL DE MIOCARD
2. VALVULOPATII
3. HTA
4. CARDIOPATII CONGENITALE
5. CARDIOMIOPATII
6. BOLI PULMONARE
7. ARITMII CARDIACE
8. EFECTE ALE MEDICAMENTELOR
9. DESCRESTEREA VOLUMULUI
FLUIDELOR
10. DEZECHILIBRE ELECTROLITICE
11. VARSTNICI ( REDUCEREA
COMPLIANTEI VENTRICULARE )
CARACTERISTICI
VARIATII ALE PARAMETRILOR HEMODINAMICI
ARITMII , PULS NEREGULAT
DISPNEE , ORTOPNEE, TAHIPNEE, TUSE, RALURI UMEDE

, SPUTA AERATA
CRESTEREA GREUTATII, EDEME ,

SCADEREA DIUREZEI
ANXIETATE, NELINISTE
SINCOPE RESPIRATORII, AMETELI
SCADEREA PULSULUI PERIFERIC , TEGUMENTE RECI

PARAMETRII HEMODINAMICI
RITMUL PRESIUNEA
PRESIUNEA IN ARTERA
TA VENOASA
PULMONARA PO2
CARDIAC CENTRALA
 PARAMETRII HEMODINAMICI
 FACTORI ASOCIATI
1. CRESTEREA SAU DESCRESTEREA TIMPULUI DE
UMPLERE VENTRICULARA(TAHICARDIE)
2. MODIFICARI ALE CONTRACTILITATII
MIOCARDULUI
3. ALTERAREA RITMULUI SI /SAU CONDUCERII
CARDIACE
4. SCADEREA OXIGENARII
5. AFECTAREA MUSCULATURII CARDIACE
 OBIECTIV DE INGRIJIRE :
1. MENTINEREA RITMULUI CARDIAC IN
LIMITE NORMALE
2. MENTINEREA TA IN LIMITE NORMALE
3. TEGUMENTE CALDE, USCATE
4. EXAMEN PULMONAR : AUSCULTATIE FARA
RALURI UMEDE; ZGOMOTE PULMONARE
NORMALE , CLARE
5. PULS PERIFERIC BINE BATUT
 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

= EVALUARE INITIALA
ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
1. EVALUAREA STARII DE
SPIRIT A PACIENTULUI :
 FAZELE INCIPIENTE ALE
BOLII:
NELINISTEA
 STADII AVANSATE :
ANXIETATE SEVERA SI
CONFUZIE
2. EVALUAREA RITMULUI CARDIAC :
 TAHICARDIE SINUSALA SI CRESTEREA TA –
FAZELE PRECOCE
 SCADEREA RITMULUI CARDIAC PANA LA
PRABUSIRE – DETERIORAREA STARII
PACIENTULUI
 PACIENTII VARSTNICI – RASPUNS
PARADOXAL : SCADEREA DEBITULUI
CARDIAC MASCATA
 PULS NEREGULAT – PACIENTII CU IMA
3. EVALUAREA CULORII SI
TEMPERATURII TEGUMENTELOR :
tegumentele reci si umede apar secundar
ca un mecanism compensatoriu declansat
de sistemul nervos simpatic si datorita
scaderii debitului cardiac
4. EVALUAREA PULSULUI PERIFERIC :
pulsul este slab, proportional cu reducerea
debitului cardiac
5. EVALUAREA ECHILIBRULUI
FLUIDELOR SI CRESTERII IN
GREUTATE :
a. retinerea de sodiu si apa
b. Variatia greutatii corporale este un
indicator sensibil al retentiei de lichide si
saruri decat balanta ingestiei si eliminarii
lichidelor
6. EVALUAREA
ZGOMOTELOR
PULMONARE :
a. Dispneea paroxistica
nocturna
b. Ortopneea
c. Raluri umede – raluri
subcrepitante =
acumularea de lichid la
nivel alveolar
consecinta afectarii
functiei de pompa a VS
7. EVALUAREA
INFORMATIILOR OFERITE
DE MONITORIZAREA
CONTINUA ( ofera informatii
privind diagnosticul diferential
intre scaderea debitului
cardiac secundar retentiei de
lichide sau deficit volemic :
a. TA
b. Presiunea pulmonara
arteriala si capilara
8. MONITORIZAREA
CONTINUA A
SATURATIEI DE
OXIGEN IN SANGE –
schimbarile valorilor
saturatiei in sangele
venos mixt constituie unul
dintre cele mai precoce
ale scaderii debitului
cardiac
9. MONITORIZAREA ECG
10. EVALUAREA
RASPUNSULUI
PACIENTULUI LA
CRESTEREA ACTIVITATII
FIZICE : activitatea fizica
creste solicitarea inimii ,
oboseala si dispneea de efort
sunt probleme comune
asociate debitului cardiac
scazut
11. EVALUAREA
DIUREZEI – aparitia
oliguriei poate fi un semn
al afectarii functiei renale
; diureza poate fi
controlata prin medicatie
diuretica
12. EVALUAREA DURERII
PRECORDIALE :
dezechilibru intre
necesarul de O2 si
aportul de O2
INTERVENTII TERAPEUTICE
1. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PRESCRISE – urmarind raspunsul
pacientului si efectele adverse ,
toxicitatea
TRATAMENT SPECIFIC : terapia
digitalica, diuretice, vasodilatatoare,
antiaritmice
2. MENTINEREA ECHILIBRULUI
VOLEMIC
3. MENTINEREA PARAMETRILOR
HEMODINAMICI
4. RESTRICTIE DE LICHIDE SI SARE (
pentru pacientii cu volum crescut de
lichide extracelulare )
5. MENTINEREA OXIGENARII
ADECVATE PRIN MASURI
SPECIFICE :
 Pozitionarea pacientului
semisezand ( reduce preumplerea
si umplerea ventriculara ) alternand
cu pozitia culcat ( creste
intoarcerea venoasa si stimuleaza
diureza )
 Administrarea de O2 umidifiat si in
cantitate prescrisa
6. MENTINEREA REPAOSULUI EMOTIONAL SI
FIZIC :
 Reducerea activitatii ;descresterea necesarului
si cererii de O2
 Oferirea unui mediu linistit , fara zgomot ,
relaxant ; stresul emotional solicita inima mai
mult
 Organizarea ingrijirilor medicale si de nursing
 Monitorizarea activitatii fizice progresive in limita
permisivitatii
7. ADMINISTRAREA DE PURGATIVE ( efortul de
defecatie poate afecta debitul cardiac )
8. MONITORIZAREA CALITATII SI DURATEI
SOMNULUI , administrarea de sedative ; odihna
este importanta pentru mentinerea energiei
9. MEDICATIA ANTIARITMICA – tahicardia si
bradicardia pot reduce debitul cardiac si pot
provoca necrozarea tesutului miocardic
10. SUPRAVEGHEREA TERAPIILOR INVAZIVE
:balon de contrapulsatie intraortica ,pacemaker
EDUCATIA PACINETULUI /
CONTINUITATEA INGRIJIRILOR
1. EXPLICAREA SIMPTOMELOR SI INTERVENTIILOR
IN SCADEREA DEBITULUI CARDIAC IN FUNCTIE
DE FACTORII ETIOLOGICI
2. EXPLICAREA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR
PRESCRISE , SCOPULUI ACESTORA , DOZEI SI
POSIBILELOR EFECTE ADVERSE
3. EXPLICAREA PROGRAMULUI DE ACTIVITATE
FIZICA PROGRESIVA SI RECUNOASTEREA
SEMNELOR DE SUPRASOLICITARE
4. EXPLICAREA RESTRICTIILOR CU PRIVIRE LA
LICHIDE SI SARE
OBOSEALA
DEFINITIE
 Sentiment coplesitor de epuizare insotit de
descresterea capacitatii pentru munca
fizica si mentala la nivelul obisnuit
 Plangere subiectiva a pacientilor cu boli
acute si cronice
OBOSEALA – BOLI ACUTE
 MASURA PROTECTIVA A ORGANISMULUI
EX : BOLI VIRALE : GRIPA, HEPATITE ACUTE
 SIMPTOM PROFUND CARE AFECTEAZA
CAPACITATEA PACIENTILOR DE A A SE
INGRIJI SINGURI SI ABILITATEA DE A –SI
INDEPLINI RESPONSABILITATILE ZILNICE
EX: POLIARTRITA REUMATOIDA , LUPUSUL
ERITEMETOS SISTEMIC , MIASTENIA GRAVIS
OBOSEALA – BOLI ACUTE
 PACIENTII NU POT FACE FATA
INTREGULUI PROGRAM DE LUCRU SI
NU POT AVEA PERFORMANTE LA
LOCUL DE M UNCA
 DESCRESTEREA PARTICIPARII
PACIENTULUI LA VIATA SOCIALA
OBOSEALA CRONICA
 GREU DE EXPLICAT DIN PARTEA
PACIENTULUI : DESCRIEREA UNEI STARI
PRELUNGITE DE OBOSEALA , DEBILITANTA
ASOCIATA CU PROBLEME NEUROLOGICE,
DURERE GENERALA, DIFUZA, PROBLEME
GASTRO-INTESTINALE, DURERI
MUSCULARE ETC. ( raspuns anormal la factorii
crescuti de stress fiziologici si psihologici )
Caracteristici definitorii –
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. INABILITATEA DE A-SI RECAPATA ENERGIA
CHEAR SI DUPA ORE DE SOMN
2. LIPSA DE ENERGIE SAU INCAPACITATEA
DE A FACE FATA UNUI NIVEL NORMAL DE
ACTIVITATE FIZICA
3. SPORIREA NEVOII DE REPAUS DE ODIHNA
4. EPUZARE
5. LETARGIE, APATIE, NEPASARE
Caracteristici definitorii –
1. DESCRIEREA UNUI SENTIMENT DE CONSTANTA
SI COPLESITOARE LIPSA DE ENERGIE
2. INCAPACITATEA MENTINERII RUTINEI ZILNICE ,
UZUALE
3. CRESTEREA DISCONFORTULUI FIZIC
4. DEPUNEREA DE EFORT PENTRU A INDEPLINI
RESPONSABILITATILE ZILNICE
5. ATENTIE DEFICITARA
6. SENTIMENTE DE VINOVATIEI DATORITA
INCAPACITATII DE A-SI INDEPLINI
RESPONSABILITATILE OBISNUITE
FACTORI ASOCIATI
 FACTORI PSIHOLOGICI
1. Rutina cotidiana , plictiseala, viata monotona
2. Stres
3. Anxietate
4. Depresie
5. Mediu inconjurator: umiditate, zgomot ,
temperaturi nepotrivite
FACTORI ASOCIATI
 FACTORI SITUATIONALI :
1. Evenimente negative aparute in decursul vietii
 FACTORI FIZIOLOGICI
1. Privare de somn
2. Graviditate
3. Conditie fizica precara
4. Boala, anemie, malnutritie
5. Cresterea activitatii fizice
APRECIEREA sau CULEGEREA
DATELOR
1. EVALUAREA CARACTERISTICILOR
OBOSELII :
 Gradul de severitate
 Schimbari in timp ale gradului de
severitate
 Factori agravanti
 Factori amelioratori
1. EVALUAREA
CARACTERISTICILOR OBOSELII
10 9 10
7 8
5 6
5 3 4
1 2
0
 SCALA DE LA 1-10 : poate ajuta pacientul sa exprime concret si

exact gradul de oboseala pe care il simte la un moment dat
 SCALA ; poate ajuta AMSS sa compare schimbarile survenite in
starea de oboseala descrisa de pacient ; e importand sa se cunosca
daca nivelul de oboseala al pacientului ramane constant sau variaza
in timp .
2. Evaluarea cauzelor –
ETIOLOGIA
1. BOLI RECENTE
2. STRES EMOTIONAL
3. DEPRESIE
4. EFECTE SECUNDARE ALE MEDICAMENTELOR
5. ANEMIE
6. TULBURARI DE SOMN
7. NUTRITIE INADECVATA
8. CRESTEREA RESPONSABILITATILOR FAMILIALE SI
SOCIALE ( SERVICI )
DATELOR
3. IDENTIFICAREA FACTORILOR ASOCIATI
OBOSELII ( identifica posibilele cauze si ajuta la
stabilirea unui plan adecvat de nursing )
4. EVALUAREA CAPACITATII PACIENTULUI DE A
INDEPLINI ACTIVITATILE ZILNICE DE BAZA,
CELE FAMILIALE SI CELE SOCIALE ;
OBOSEALA POATE LIMITA ABILITATILE
PACIENTULUI DE AUTOINGRIJIRE , DE
INDEPLINIRE A ROLULUI IN FAMILIE SI
SOCIETATE
DATELOR
5. EVALUAREA RASPUNSULUI
EMOTIONAL PE CARE PACIENTUL IL
ARE FATA DE OBOSEALA ;
RASPUNSURI FRECVENTE :
ANXIETATEA SI DEPRESIA
 ANXIETATEA SI DEPRESIA POT
ACCENTUA OBOSEALA PACIENTULUI
(cerc vicios )
DATELOR
6. EVALUAREA CUNOSTINTELOR
PACIENTULUI FATA DE MEDICATIA
PRESCRISA , POSIBILELE EFECTE ADVERSE
SI DE INTERACTIUNILE CARE POT
INTERVENI IN COROBORARE CU ALTE
MEDICAMENTE
EX : BETA BLOCANTI, BLOCANTI DE CALCIU,
TRANCHILIZANTE , RELAXANTE
MUSCULARE, SEDATIVE, CONSUM DE
ALCOOL
DATELOR
7.EVALUAREA BALANTEI NUTRITIONALE,
CALORICE A PACIENTULUI
EX : MALNUTRITIE PROTEI-CALORICA,
HIPOVITAMINOZE,
DEFICIT DE FIER
DATELOR
8. EVALUAREA CARACTERISTICILOR SOMNULUI :
 CALITATE
 DURATA
 TIMPUL NECESAR PANA ADOARME
 STAREA PERCEPUTA IMEDIAT DUPA TREZIRE
EX : SCHIMBARILE IN MODUL OBISNUIT DE ODIHNA

ALE PACIENTULUI POT GENERA OBOSEALA
DATELOR
9.EVALUAREA NIVELULUI OBISNUIT DE
ACTIVITATE FIZICA A PACIENTULUI
EX : CRESTEREA SAU DESCRESTEREA
ACTIVITATII FIZICE POT GENERA
STAREA DE OBOSEALA
DATELOR
10. EVALUAREA REZULTATELOR DE
LABORATOR :
 GLICEMIA
 HEMOGLOBINA/HEMATOCRIT
 UREE
 SATURATIA DE OXIGEN IN REPAOS
/EFORT
Obiective de ingrijire
 PACIENTUL SA DISPUNA DE ENERGIE
SUFICIENTA PENTRU A-SI INDEPLINI
ACTIVITATILE NECESARE SI DORITE
 TOLERANTA LA ACTIVITATE
 REZISTENTA FIZICA
 CONSERVAREA ENERGIEI
INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
1. INCURAJAREA PACIENTULUI SA TINA UN
JURNAL ZILNIC TIMP DE O SAPTAMANA
REFERITOR LA APARITIA OBOSELII ;
RECUNOASTEREA LEGATURII INTRE
ANUMITE ACTIVITATI SI APARITIA OBOSELII
POATE AJUTA PACIENTUL SA IDENTIFICE
ACELE ACTIVITATI CARE NECESITA UN
CONSUM EXAGERAT DE ENERGIE ; CU
AJUTORUL JURNALULUI SE POATE STABILI
ULTIMA DATA CAND PACIENTUL A SIMTIT
OBOSEALA SI IN CE IMPREJURARI
AUTONOME
2. AJUTAREA PACIENTULUI IN DEZVOLTAREA
UNUI ORAR AL ACTIVITATILOR ZILNICE SI
AL PERIOADELOR DE ODIHNA
- UN PROGRAM SA ALTERNEZE ACTIVITATEA
CU ODIHNA POATE AJUTA PACIENTUL SA-SI
INDEPLINEASCA ACTIVITATILE NECESARE SI
DORITE FARA A ACCENTUA GRADUL DE
OBOSEALA EXISTENT
AUTONOME
3. AJUTAREA PACIENTULUI SA-SI
ALCATUIASCA O ORDINE A PRIORITATILOR
PENTRU ACTIVITATILE DORITE SI
RESPONSABILITATILE SALE
- ALCATUIREA PRIORITATILOR ESTE O
MODALITATE DE CONSERVARE A ENERGIEI
CARE II PERMITE PACIENTULUI SA
FOLOSEASCA ENERGIA NECESARA LA
INDEPLINIREA ACTIVITATILOR IMPORTANTE
AUTONOME
4. ATINGEREA SI INDEPLINIREA
TELURILOR PROPUSE DE PACIENT
IMBUNATATESC STAREA EMOTIONALA
A CESTUIA SI CRESC MOTIVATIA DE A
PERSEVERA IN LUPTA CU OBOSEALA
AUTONOME
5. MONITORIZAREA APORTULUI
NUTRITIONAL PENTRU A OFERI
SURSE ADECVATE DE ENERGIE
PENTRU CERERILE METABOLICE
APORT ADECVAT DE : CARBOHIDRATI,
PROTEINE , VITAMINE, MINERALE
AUTONOME
6. INCURAJAREA PACIENTULUI SA
IDENTIFICE ALTE SARCINI SI
RESPONSABILITATI IN INDEPLINIREA
CARORA POATE DELEGA PE
ALTCINEVA ; IN ACEST FEL PACIENTUL
ISI CONSERVA ENERGIA
AUTONOME
7. REDUCEREA STIMULILOR DIN
MEDIUL INCONJURATOR , IN SPECIAL
IN TIMPUL SOMNULUI SI ODIHNEI
EX: LUMINA PUTERNICA, ZGOMOTUL,
VIZITELE, POT INTRERUPE SOMNUL
PACIENTULUI SI ACCENTUA STAREA
DE OBOSEALA
EDUCATIA PACIENTULUI
1. INVATAREA TEHNICILOR DE ORGANIZARE A SARCINILOR ,
RESPONSABILITATILOR SI STRATEGIILOR DE FOLOSIRE
EFICIENTA A TIMPULUI
2. ASISTAREA PACIENTULUI LA CRESTEREA NIVELULUI
EXERCITIILOR SI ACTIVITATII FIZICE ; EXERCITIILE POT
REDUCE OBOSEALA SI POT CRESTE REZISTENTA FATA DE
ACTIVITATILE FIZICE
3. MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE IN TIMPUL
EFORTULUI
4. AJUTAREA PACIENTULUI SA EXERSEZE TEHNICI DE
RELAXARE INAITE DE A ADORMI SI EFECTUAREA
SOMNULUI NEINTRERUPT
5. INCURAJAREA PACIENTULUI SA VORBEASCA DESPRE
SENTIMENTELE PROVOCATE DE IMPACTUL ACESTEI STARI
ASUPRA FAMILIEI
CIRCULATIE TISULARA
INEFICIENTA
DEFINITIE
 APORT NUTRITIONAL TISULAR DEFICITAR
DATORITA AFECTARII CIRCULATIEI LA NIVELUL
CAPILARELOR
 REDUCEREA CIRCULATIEI SANGUINE ARTERIALE
AFECTEAZA APORTUL NUTRITIONAL SI DE OXIGEN
LA NIVEL CELULAR
 DESCRESTEREA CIRCULATIERI TISULARE POATE FI
:
- TRANZITORIE , DE SCURTA DURATA -efecte minime
- ACUTA SI PRELUNGITA – efecte devastatoare
- CRONICA – afectarea organelor implicate sau decesul
pacientului
Aprecierea – culegerea datelor
1. PERIFERIC :
 Puls periferic slab sau absent
 Edeme
 Parestezii si durerea extremitatilor
 Extremitati reci
 Tegumente umede si reci
 Pete marmorate
 Diferente de tensiune la nivelul extremitatilor stanga si
dreapta
 Umplere capilara incetinita
2. CARDIO-PULMONAR :
 Tahicardie
 Aritmii
 Hipotensiune
 Tahipnee
 Schimburi anormale de gaze arteriale
 Angina pectorala (durere precordiala anginoasa)
3. CEREBRAL :
 Neliniste
 Confuzie
 Letargie
 Accese de activitate
 Descresterea scorului pe scara Glasgow
 Schimbarea pupilelor
 Scaderea reactiei la lumina
4. RENAL :
 Aterarea tensiunii arteriale
 Hematurie
 Scaderea diurezei ( < 30 ml / ora )
 Cresterea ureei / creatininei
5. GASTRO-INTESTINAL :
 Descresterea sau absenta zgomotelor
intestinala
 Greata
 Distensie abdominala/ durere
Factori cauzali - Etiologie
1. PERIFERIC :
 Embolie periferica
 Tromboembolie
 Spasme arteriale/ vasoconstrictie
 Cateter arterial
2. CARDIO-PULMONAR :
 Embolie pulmonara
 Anemie severa
 Ischemie miocardica
 Hipovolemie
Factori cauzali - Etiologie
3. CEREBRAL :
 Cresterea presiunii intracranieine
 Vasoconstrictie
 Hemoragie / sangerarea intracraniana
 Edem cerebral
4. RENAL :
 Hipovolemie
 Hemoliza
5. GASTROINTESTINAL :
 Hipovolemie
 Ocluzie
APRECIERE/ EVALUAREA
PACIENTULUI
 EVALUAREA SI OBSERVAREA CARACTERISTICILOR
DEFINITORII DESCRESTERII CIRCULATIEI TISULARE
LA DIFERITE NIVELE
 EVALUAREA POSIBILILOR FACTORI ASOCIATI
 DEPISTAREA PRECOCE A CAUZELOR POATE
PERMITE EFECTUAREA UNUI TRATAMENT PROMPT,
EFICACE
 MONITORIZAREA : INR, AP, APTT – daca pacientul
este sub tratament anticoagulant ( este ! Ca factorii de
coagulare sa aiba valori normale )
 MONITORIZAREA CARACTERISTICILOR PULSULUI
CENTRAL SI PERIFERIC ; PIERDEREA PULSULUI
PERIFERIC TREBUIE ANUNTATA SI TRATATA IMEDIAT
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1. PACIENTUL SA BENEFICIEZE DE O
CIRCULATIE ADECVATA LA NIVELUL
ORGANELOR VITALE EVIDENTIATA PRIN :
- PULS PERIFERIC BINE BATUT
- SCHIMB NORMAL DE GAZE ARTERIALE
- STARE DE CONSTIINTA NORMALA
- ABSENTA DURERII IN PIEPT
- ECHILIBRU HIDRO-ELECTROLITIC
INTERVENTII TERAPEUTICE /
AUTONOME
1. MENTINEREA UNUI DEBIT CARDIAC NORMAL ;
ASIGURAM ASTFEL O CIRCULATIE ADECVATA LA
NIVELUL ORGANELOR VITALE
2. APLICAM METODE DE FACILITARE A CIRCULATIEI
PERIFERICE : RIDICAREA MEMBRULUI AFECTAT ,
TRATAMENTE ANTIEMBOLICE
3. EFECTUAREA INVESTIGATIILOR NECESARE
PENTRU STABILIEREA CU ACURATETE A UNUI
DIAGNOSTIC : DOPPLER, ANGIOGRAFIE
4. ANTICIPAREA NEVOII DE EMBOLECTOMIE ,
HEPARINIZARE , TERAPIE VASODILATATOARE ,
TERAPIE TROMBOEMBOLITICA
INTERVENTII AUTONOME
SPECIFICE
A. PERIFERIC
 Mentinerea bratului cu cateter arterial nemiscat pentru
a preveni traumatismul arterei
 Efectuarea de exercitii cu piciorul neafectat pentru a
preveni staza venoasa
 Initierea sau continuarea tratamentului cu
anticoagulante : HEPARINA iv , subcutan sau sub
forma de medicatie orala
 Inlaturarea cateterului arterial imedit ce nu mai este
necesar
 Daca se suspecteaza aparitia sindromului de
compartiment pacientul trebuie pregatit pentru
interventia chirurgicala ( fasciotomia )
SPECIFICE
A. PERIFERIC
 Administrarea de O2 daca este nevoie
 Pozitionarea pacientului pentru a avea o ventilatie pulmonara si
circulatie optime
 Evaluarea si monitorizarea alterarii schimburilor gazoase :
- Hipoxie
- Acidoza metabolica
- Hipercapnie
 Pregatirea tratamentului pentru tratarea acidozei
 Instituirea sau administrarea anticoagulantelor pentru prevenirea
aparitiei trombozei
 Monitorizarea continua cu pulsoximetru si reglarea cantitatii de O2
administrate
SPECIFICE
2. CARDIOVASCULAR
 Administrarea de nitroglicerina sublingual daca pacientul are angor (
imbunatateste circulatia miocardului )
3. CEREBRAL
 Verificarea functionalitatii cateterului de masurare a presiunii
intracraniene daca exista
 Daca presiunea este crescuta se ridica capul pacientului la un unghi
de 30-45 grade
 Evitarea manevrelor care pot creste presiunea intracraniana : tuse,
pozitionarea cu gatul in flexie
 Administrarea de anticonvulsive daca este nevoie pentru a preveni
aparitia crizelor convulsive datorita edemului sau ischemiei
cerebrale
 Reorientarea pacientului daca este nevoie ; descresterea circulatiei
cerebrale sau edemul cerebral afecteaza nivelul de cunostinta al
pacientului
EDUCATIA PACIENTULUI /
CONTINUITATEA INGRIJIRILOR
1. EXPLICAREA PROCEDURILOR SI
DISPOZITIVELOR MEDICALE
2. INSTRUIREA PACIENTULUI SA ANUNTE
IMEDIAT NURSA DACA SIMPTOMELE
/SEMNELE DE AFECTARE A CIRCULATIEI
PERSISTA, CRESC SAU SCAD IN
INTENSITATE
3. OFERIREA INFORMATIILOR NECESARE
MENTINERII UNEI CIRCULATII NORMALE SI
EVITAREA POSIBILELOR CAUZE CARE O
POT AFECTA

Aorta, Tric, Pulm

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aorta, Tric, Pulm

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL DIAGNOSTICELOR SI

PROCESELOR DE NURSING IN CARDIOLOGIE

VARIATII ALE PARAMETRILOR HEMODINAMICI

ARITMII , PULS NEREGULAT

DISPNEE , ORTOPNEE, TAHIPNEE, TUSE, RALURI UMEDE

CRESTEREA GREUTATII, EDEME ,

SINCOPE RESPIRATORII, AMETELI

SCADEREA PULSULUI PERIFERIC , TEGUMENTE RECI

 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

 SCALA DE LA 1-10 : poate ajuta pacientul sa exprime concret si

EX : SCHIMBARILE IN MODUL OBISNUIT DE ODIHNA

S-ar putea să vă placă și