Biblioteca digitală – de la

proiect la realitate
Digitizarea
 Digitizarea se referă la conversia unui element – fie
că este vorba de un text tipărit, un manuscris, o
imagine, un sunet, un film sau o înregistrare video –
de la un format analog la un format digital
 Digitizarea presupune captura digitală, transformarea
din formă analogă în formă digitală, descrierea şi
reprezentarea obiectelor de patrimoniu şi a
documentaţiei referitoare la acestea, procesarea şi
asigurarea accesului la conţinutul digitizat şi
prezervarea pe termen lung
Scopul digitizării
Cel mai important scop al digitizării este acela
de a spori accesul la informaţie şi de a
îmbunătăţi conservarea documentelor
Digitizarea colecţiilor este mult mai populară
în rândul proiectelor de prezervare a
patrimoniului cultural; prin digitizarea
colecţiilor, instituţiile cu patrimoniu cultural îşi
pot deschide colecţiile pentru studiu şi
cercetare
Obiectivele digitizării
 Îmbunătăţirea păstrării şi conservării documentelor
originale (metodă de salvare a documentelor rare,
preţioase,fragile, voluminoase)
 Îmbunătăţirea condiţiilor de acces
 Îmbunătăţirea calităţii procesului de consultare
 Favorizarea valorificării documentelor în sensul punerii
în valoare a unor colecţii, fonduri prestigioase de
documente rare
 Modalitatea cea mai puternică de distribuţie pe scară
largă a informaţiei
 Promovarea valorilor naţionale
 Contribuţie la fondul internaţional digital
Motive pentru digitizare
Decizia de a digitiza se poate lua în cazul următoarelor situaţii:
 Pentru a creşte accesul: acesta este motivul principal şi cel mai evident,
acolo unde se crede că există un număr ridicat de cereri din partea
utilizatorilor, iar biblioteca sau arhiva doreşte să îmbunătăţească accesul la
o anume colecţie.
 Pentru a îmbunătăţi serviciile adresate unui grup extins prin furnizarea de
acces lărgit resurselor instituţiilor care respectă educaţia şi învăţarea
durabilă.
 Pentru a reduce mânuirea şi utilizarea materialelor originale fragile sau
foarte uzate, şi pentru crearea unei copii „de rezervă” pentru materialele
aflate în pericol, precum cărţi sau documente fragile.
 Pentru a oferi instituţiei oportunităţi de dezvoltare a infrastructurii şi a
abilităţilor personalului.
 Din dorinţa de a dezvolta resurse de colaborare, parteneriate de partajare cu
alte instituţii pentru a crea colecţii virtuale şi pentru a creşte accesul în
întreaga lume.
 Pentru a profita de avantajul oportunităţii financiare, de exemplu
probabilitatea de a obţine fonduri de implementare a programelor, sau a
unui proiect particular fiind capabil să genereze un venit semnificativ.
Proiect de digitizare

 Planificarea unui proiect implică trei activităţi

generale:
1. Cererile proiectului sunt verificate, aprobate
şi ordonate în funcţie de prioritate;
2. Alocarea resurselor
3. Formarea echipei de proiect de către un
manager de proiect
Managerul de proiect

 Managerul de proiect trebuie să găsească o modalitate de a

face cunoscut întregul proiect, captarea parametrilor tehnici,
indexarea şi regăsirea, publicarea electronică, gestionarea
proprietăţii intelectuale, arhivarea digitală şi conservarea.
Colaborarea cu instituţiile partenere, specialişti IT şi vendori,
vor forma de asemenea un component important al
managementului de proiect.
 Un şablon de planificare a proiectului va permite gestionarea
efectivă prin identificarea nevoilor pentru analiza elementelor
implicate în următoarele sarcini operaţionale, sarcini care vor
forma fluxul de legături în procesul de producţie
 Managerul proiectului se bazează iniţial pe un instrument de
planificare strategică - analiza SWOT
Analiza SWOT (I)
Întrebările la care ar trebui căutat un răspuns în
cazul unui proiect de bibliotecă digitală:
1. Puncte forte – care sunt principalele puncte
forte ale colecţiilor noastre şi cum se reflectă
acestea în proiectul nostru?
2. Puncte slabe – care sunt principalele
probleme care împiedică succesul propunerii
de proiect ? Cum pot fi rezolvate aceste
probleme ?
Analiza SWOT (II)
3. Oportunităţi – ce şanse avem ( de colaborare /
coordonare ) care să fie în favoarea proiectului
propus de noi?
4. Ameninţări – care sunt riscurile asumate dacă nu
vom realiza acest proiect ? Care sunt problemele pe
care le vom întâmpina la implementarea acestui
proiect ?
Analiza SWOT (nivel micro) va fi urmată de un studiu
de fezabilitate (problemele la nivel macro)
Echipa de proiect
 Angajaţi cu normă întreagă
Aceştia pot fi solicitaţi să preia noile sarcini şi responsabilităţi. Deşi familiarizaţi cu
operaţiunile instituţiei, aceştia nu sunt întotdeauna flexibili din cauza altor
angajamente. Timpul acestora poate fi mai scump în comparaţie cu alte opţiuni,
inclusiv salariu, beneficii şi cheltuieli de regie.
 Angajaţi cu normă parţială
Pot contribui cu aptitudini de specialitate, şi pot fi angajaţi pentru perioade flexibile
de timp pentru a participa la proiect. Aceştia pot avea alte angajamente în afara
proiectului, limitându-şi disponibilitatea de a lucra suplimentar atunci când este
necesar.
 Angajaţi pe perioadă determinată
Recrutaţi pentru perioade fixe de timp, atâta timp cât aptitudinile acestora sunt
necesare proiectului, sau pentru o fază a proiectului. Aptitudinile de specialitate nu
sunt, oricum integrate în organizaţie, iar disponibilitatea poate schimba programul
proiectului.
 Consultanţii
Asigură consultanţa de specialitate pentru activităţi specifice şi sunt plătiţi doar
pentru activităţile la care participă. Managementul consultanţilor reprezintă o
provocare, deoarece contribuţia lor la proiect se desfăşoară în afara birourilor
proiectului, iar contractul trebuie să fie clar formulat pentru a obţine un rezultat de
succes.
Studiu de fezabilitate (I)

Managerii de proiect trebuie să planifice

acţiunile după următoarele criterii:
 Operaţional – colecţiile digitale rezultate va fi
folosite efectiv ?
 Tehnic – are organizaţia resursele necesare
(oameni, sisteme hardware, software,
infrastructură)pentru a dezvolta şi exploata
rezultatele din proiectul propus ?
Studiu de fezabilitate (II)
 Economic – îşi permite organizaţia să dezvolte
proiectul propus şi să achiziţioneze resursele
necesare?
 Program – poate proiectul propus să fie
implementat într-un interval rezonabil de timp?
 Cultural – este proiectul “potrivit” pentru cultura
organizaţiei?
 Necesitate – este proiectul propus necesar din
cauza factorilor interni sau externi ( cum ar fi
reglementări guvernamentale sau
descompunerea materială a colecţiei)
Biblioteca Digitală a României
 Bibliotecă Digitală a României, componenta românească a Bibliotecii Digitale
Europene, coordonatoare a procesului de digitizare la nivel naţional, asigură
prezervarea în format digital a resurselor culturale ale ţării, facilitarea accesului
public pe Internet la un corpus de resurse culturale naţionale reprezentative.
 Bibliotecă Digitală a României va reprezenta unul dintre cele 27 de noduri
naţionale, componente ale Bibliotecii Digitale Europene ce urmează să fie
create sau au fost deja create în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
 Procesul de digitizare şi de constituire a bibliotecii digitale se va dezvolta pe 5
axe prioritare:
1. Patrimoniul documentar scris ( biblioteci )
2. Patrimoniul mobil ( muzee şi colecţii )
3. Patrimoniul audio-vizual ( arhive audio-vizuale )
4. Patrimoniul imobil ( monumente şi arheologie )
5. Patrimoniul arhivistic ( arhive )
Rezoluţia Parlamentului European din 27 septembrie 2007
privind "i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană"
(2006/2040(INI)) - puncte esenţiale
Biblioteca digitală europeană, imaginea Europei unite în diversitatea ei

 recomandă crearea, pe etape, a unei biblioteci digitale europene, sub forma unui
punct de acces unic, direct şi multilingv la patrimoniul cultural european;
 subliniază faptul că, dacă obiectivul acesteia este acela de a ajunge, în cele din
urmă, să creeze un instrument care să acopere toate categoriile de material
cultural, precum materialele audiovizuale, biblioteca digitală europeană trebuie să
se concentreze, pentru început, asupra potenţialului oferit de materialul scris scutit
de redevenţe;
 invită, în acest scop, toate bibliotecile europene să pună la dispoziţia bibliotecii
digitale europene operele neprotejate prin drepturi de autor de care acestea
dispun sub formă digitală;
 invită universităţile europene şi celelalte instituţii de învăţământ superior să
permită accesul la teze de doctorat şi alte lucrări ştiinţifice ale căror teme şi
discipline sunt legate de patrimoniul cultural european, în condiţii care urmează
să fie stabilite şi respectând în totalitate drepturile de autor;
 subliniază, de altfel, faptul că biblioteca digitală europeană nu urmăreşte
difuzarea exclusivă a materialelor, ci coordonarea accesului la operele
digitalizate;
 încurajează statele membre să îşi continue eforturile şi să accelereze ritmul
digitalizării materialelor culturale pentru a realiza o cantitate suficientă de
materiale;
Rezoluţia Parlamentului European din 27 septembrie 2007
privind "i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană"
(2006/2040(INI))
 încurajează statele membre să îşi continue eforturile şi să accelereze ritmul
digitalizării materialelor culturale pentru a realiza o cantitate suficientă de
materiale;
 încurajează o strânsă cooperare între statele membre şi instituţiile culturale, precum
şi un schimb de bune practici privind atât digitalizarea şi accesibilitatea operelor
cât şi conservarea lor digitală;
 reaminteşte că, dacă programele comunitare nu permit finanţarea procesului de
digitalizare ca atare, este necesară dezvoltarea unor noi modalităţi de finanţare,
inclusiv în parteneriat cu sectorul privat evitând, pe cât posibil, o digitalizare
diferenţiată pe mai multe viteze între statele membre;
 Structura şi conţinutul bibliotecii digitale europene - Un punct de acces
multilingv comun la patrimoniul cultural european
 reaminteşte, în consecinţă, că este necesar să se facă distincţie între operele care
aparţin domeniului public şi cele protejate prin drept de autor, inclusiv operele
orfane şi operele epuizate, şi să se prevadă modele diferite pentru fiecare dintre ele,
adaptate fiecărui sector de activitate;
Rezoluţia Parlamentului European din 27 septembrie 2007
privind "i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană"
(2006/2040(INI))
 indică faptul că, într-o a doua etapă, ar trebui ca biblioteca digitală europeană să
poată propune, dacă este posibil, pe lângă documentele neprotejate printr-un regim
de drept de autor, documente protejate prin dreptul de autor, în strictă
conformitate cu legislaţiile naţionale, comunitare şi internaţionale referitoare la
proprietatea intelectuală;
 subliniază faptul că orice decizie în acest sens va trebui luată în colaborare cu toate
părţile interesate, în special cu autorii, editorii şi librarii;
 propune ca, accesând biblioteca digitală europeană, utilizatorul să poată localiza
documentele digitalizate, în format imagine şi format text, oricare ar fi tipul de
document şi să le consulte în mod liber, fie integral în cazul operelor neprotejate
prin dreptul de autor, fie sub formă de scurte fragmente în cazul operelor protejate,
cu acordul titularilor drepturilor;
 propune să se aibă în vedere posibilitatea de a răsfoi virtual operele protejate
prin dreptul de autor, prin intermediul unor site-uri specializate care oferă
garanţiile de securizate solicitate de către titularii drepturilor;
 propune, în acest ultim caz, ca biblioteca digitală europeană să funcţioneze ca un
simplu vector al informării;
 indică faptul că orice document protejat ar putea fi accesat integral de pe site-uri
specializate cu acordul titularilor drepturilor şi în schimbul unei remuneraţii
echitabile.
Legea copyrightului vs. biblioteca digitală

Modalităţi de obţinere a permisiunii de utilizare a documentelor

originale în vederea digitizării:
 obţinerea dreptului integral de proprietate de la deţinătorul copyrightului

 facilităţi legale pentru biblioteci

 înţelegeri cu proprietarii

 plata unei taxe proprietarului

 obţinerea unei licenţe

Cazuri în care biblioteca este deţinător de drepturi de copyright

integrale:
 a fost cumpărat acest drept

 lucrarea originală este realizată în cadrul bibliotecii

Legea copyrightului aplicată la biblioteca
digitală
 Multe arhive, biblioteci şi muzee au în custodia lor colecţii
care au fost donate şi în care dreptul de autor s-a transferat
moştenitorilor creatorului. Dacă proprietarii dreptului de autor
sunt necunoscuţi instituţiei, poate fi imposibil sau cel puţin
foarte costisitor ( ca timp şi bani) pentru a obţine permisiunea
dreptului de autor.
 Una dintre avantajele digitizării este posibilitatea deschiderii
colecţiilor pentru accesul larg, care poate fi în opoziţie cu
protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.
 Este recomandat ca primul element care trebuie verificat într-
un proiect sau program de digitizare, să fie condiţiile legale
pentru realizarea copiilor digitale.
Proiecte de digitizare şi inventariere a
patrimoniului cultural
 Inventarierea patrimoniului cultural românesc se
află sub coordonarea Ministerului Culturii şi
Cultelor, acesta administrând:
1. Lista patrimoniului mondial UNESCO din România
2. Inventarul tezaurului patrimoniului cultural naţional
3. Repertoriul bunurilor culturale mobile clasate în
patrimoniul cultural naţional
 Organismul cel mai activ în domeniul patrimoniului
cultural este cIMeC – Institutul de Memorie
Culturală
Proiecte de digitizare în România
 Academia Română, fiind cel mai înalt forum cultural pe plan
naţional, este de asemenea activă în prezervarea şi diseminarea
moştenirii culturale. În 1999, Academia Română, în colaborare
cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cIMeC au pus bazele unui
proiect de digitizare. În prezent baza de date creată conţine
36.000 facsimile digitale ale manuscriselor Eminescu. Acestea
sunt disponibile on-line la adresa
http://www.bar.acad.ro/EminescuEng2.html.
 Un alt proiect este “Arhiva Traian Vuia”, ce include
facsimilele digitale ale manuscriselor şi planurilor aparatelor
de zbor inventate de Traian Vuia
(http://www.bar.acad.ro/Vuiaeng.htm).
Proiecte de digitizare în România
 Biblioteca Naţională a României administrează o parte
importantă a memoriei culturale - cărţi, periodice, manuscrise
şi carte rară, incunabule, materiale cartografice, fotografii şi
materiale audio-vizuale. Biblioteca Batthyaneum din Alba
Iulia, care este o filială a Bibliotecii Naţionale, este implicată
într-un proiect de digitizare împreună cu Ministerul Culturii şi
Cultelor, cIMeC şi Banca Mondială: APOGRAF - Biblioteca
Digitală Naţională a Manuscriselor şi Cărţilor Vechi.
 Baza de date a fost creată în 2003 şi conţine în prezent
facsimilele digitale a 194 volume (peste 50.000 de pagini), din
colecţia Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. Scanarea a
fost realizată utilizându-se tehnologie de ultimă oră, şi în
conformitate cu cele mai înalte standarde în prezervare.
Proiecte de digitizare în România
 Strategia de dezvoltare pentru 2004-2007 a
Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din
Bucureşti include crearea unei biblioteci digitale,
constând din publicaţii periodice din domeniul
biblioteconomic (articole realizate de către angajaţii
bibliotecii care sunt de acord să le ofere spre
consultare on-line). Un alt obiectiv în reprezintă
digitizarea documentelor valoroase şi a documentelor
frecvent solicitate, ieşite de sub incidenţa legii privind
drepturile de autor (prima ediţie Titu Maiorescu a
poeziilor lui Mihai Eminescu). În acest moment
10.000 de pagini din colecţiile speciale ale bibliotecii
există în formă digitală şi vor fi făcute publice.
Mihail Eminescu. Poesii. Bucuresti: Editura
Librariei Socecu & Comp., 1884.
Proiecte de digitizare în România
 Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj
–Napoca desfăşoară un proiect de intitulat
EnterTransylvania ce are ca scop digitizarea fondului de
publicaţii valoroase ale bibliotecii (documente de patrimoniu,
material iconografic, periodice rare etc.).
 Biblioteca Metropolitană din Bucureşti este o instituţie
subordonată Primăriei Municipiului Bucureşti, cu o colecţie
enciclopedică şi responsabilităţi legate de depozitul legal
pentru Bucureşti. Biblioteca Virtuală Metropolitană Bucureşti
este denumirea proiectului de digitizare dezvoltat de această
instituţie. În prezent, la adresa http://www.bmb-on-
line.ro/scripts/master.htm sunt disponibile 11 titluri (5500
pagini), iar viitorul acestui proiect depinde de găsirea unor
parteneri finanţatori.
Proiecte de digitizare în România
 Biblioteca Judeţeană “Gh. Asachi”, Iaşi desfăşoară începând
cu 2003 un proiect pilot sub titlul “O noua biblioteca:
Reţeaua interumană” Acest proiect aduce îmbunătăţiri în
depozitarea şi conservarea documentelor originale, facilitează
accesul la documente prin oferirea unei copii electronice
utilizatorilor finali sau chiar acces la distanţă. Selecţia
documentelor incluse în proiectul de digitizare a fost făcută în
aşa fel încât să se creeze o unitate tematică – în momentul
prezent au fost procesate 2549 pagini şi 913 imagini. În
Proiectul de activitate pe anul 2006 este specificată
“continuarea Proiectului-pilot de digitizare a colecţiilor
bibliotecii (Dezvoltarea colecţiei digitale Bibliografia Iaşiului
- 10 titluri, prin identificarea, contactarea şi lansarea
negocierilor cu editurile ieşene şi realizarea unui parteneriat cu
o firmă de echipament electronic care să pună la dispoziţie
scannerele necesare digitizării acestor documente.”
Proiecte de digitizare în România
 Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati“, Brăila desfăşoară în
prezent două proiecte de digitizare: Biblioteca Digitală
Şcolară oferă 30.000 de pagini de literatură română, în
concordanţă cu programa şcolară. Cel de-al doilea proiect,
Digitizarea presei locale, început în 2004, va oferi accesul la
colecţia integrală a publicaţiei “Mercur” – primul jurnal
comercial, apărut între 1950 şi 2006. Proiectul are ca termen
final sfârşitul lui 2010, iar la ora actuală peste 4.000 de imagini
au fost procesate.
 Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia", Galaţi este implicată
într-un mic proiect de digitizare ce include corespondenţă,
stampe şi imagini vechi, iar Biblioteca Judeţeană Braşov
realizează în colaborare cu Fundaţia “Casa Mureşenilor”
digitizarea publicaţiei “Gazeta de Transilvania”.
Concluzii
 Într-o lume în care evoluţia informaţională
este atât de rapidă digitizarea într-o bibliotecă
devine parte integrantă a proceselor de
conservare, prelucrare şi distribuţie a
informaţiilor.
 Peste 100 de ani bibliotecile digitale se vor
confrunta cu probleme care provin din
alegerile pe care le facem noi, astăzi, ca
bibliotecari…