Metodologia cercetarii

stiintifice
Obiectivele cursului
- Familiarizarea cu ceea ce presupune
procesul cercetarii stiintifice:
CE, DE CE, PENTRU CE?
- Introducere in metodologia cercetarii
stiintifice - teoria privind modul in care
cercetarea trebuie derulata
Bibliografie:
Mark Saunders, Philip Lewis, Adrian
Thornhill – Research methods for
business students, Prentice Hall, 2007
INTRODUCERE
- Metoda de cercetare – tehnici si proceduri in vederea obtinerii
si analizei datelor
- Metodologia – teoria privind modul in care cercetarea trebuie
derulata

Ce nu este si ce este cercetarea stiintifica

NU este cercetare stiintifica
- Culegerea de date, fara un scop clar
- Reasamblarea si reordonarea informatiilor fara interpretarea
lor
- Folosirea abuziva a termenului pentru a da credibilitate unei
idei, a unui produs
ESTE cercetare stiintifica
- Datele sunt culese sistematic
- Datele sunt interpretate
- Scopul este clar
 Structura unei lucrari stiintifice

• Introducere, unde se prezinta Obiectivele lucrarii – ce “poveste” doreste

lucrarea sa spuna si de ce, caror intrebari de cercetare le raspunde
lucrarea si o scurta prezentare a principalelor parti ale lucrarii (pentru
disertatii, de exemplu, cate un paragraf pentru fiecare capitol).
OBIECTIVELE LUCRARII SUNT ESENTIALE

• Analiza critica a literaturii (trecerea in revista a literaturii de specialitate) –

care este fundamentul teoretic al lucrarii, ce au spus altii inaintea ta, relevant,
despre subiectul investigat, ce elemente importante s-au folosit din literatura de
specialitate pentru a atinge obiectivele lucrarii, in ce mod analiza critica a literaturii
determina obiectivele, metoda de cercetare si prefigureaza concluziile

• Metodologia – ce metoda de cercetare s-a folosit, de ce, ce instrumente s-au

utilizat, cum s-au cules datele etc

• Analiza datelor, prezentarea rezultatelor, interpretarea lor

• Concluziile, care trebuie sa corespunda cu obiectivele, metoda de cercetare si

rezultatele obtinute. Fiecare obiectiv trebuie sa-si regaseasca cel putin o concluzie

• Bibliografia, in lucrarile straine se folosesc citarea Harvard, Chicago sau APA

 FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Este cea mai importanta parte a oricarui proces de cercetare

Atributele unui teme de cercetare corespunzatoare
- Concordanta cu cerintele beneficiarului
- Concordanta cu capacitatea de realizare din partea cercetatorului
- Capacitatea temei de a starni interesul (realizatorului si beneficiarului)
- Simetrie dpdv al rezultatelor potentiale: indiferent de rezultat, acesta va
fi valoros

5
 FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Etape in formularea si clarificarea temei de cercetare

1. Generarea si finisarea ideilor de cercetare

Generarea ideilor de cercetare - Utilizarea gandirii rationale si a gandirii
creative
Cai de urmat
Examinarea propriilor interese
Proiecte trecute
Discutii
Cercetarea literaturi
Un jurnal al ideilor
Explorarea preferintelor personale (proiecte trecute)
Mind – mapping
Brainstorming
Finisarea ideilor de cercetare
FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

2. Transformarea ideilor de cercetare in proiecte de

cercetare
- Asigurarea concordantei intrebarilor de cercetare cu
resursele
- Verificarea capacitatii de a genera noi idei
- Indeplinesc testul SMART (specificitate, masurabilitate,
accesibilitate, realism, timp)
- Converg cu teoria (teoria te informeaza despre validitatea
cercetarii)
- Importanta teoriei – reflecta relatia cauza-efect
- Teorii fundamentale (grand theories)
- Teorii specifice (middle range theories)
- Teorii punctuale (substantive theories)
 FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE
Scrierea propunerii de cercetare
Scopul cercetarii
Continutul propunerii de cercetare
1. Titlul
2. Fundamentarea – una dintre cele mai lungi sectiuni (nu e acelasi lucru cu
analiza critica a literaturii!!!!)
- De ce cercetarea merita efortul
- Tema se incadreaza in dezbaterile prezente
- Arata ca cercetarea ta este o continuare a cercetarilor existenete
3. Intrebarile de cercetare si obiectivele cercetarii
Fundamentarea converge catre aceste intrebari
Obiectivele sunt precise si conduc catre rezultate masurabile
Deriva din scopul cercetarii
4. Metoda – o alta sectiune lunga
Cum intentionezi sa-ti atingi scopul
Justifica alegerea metodei in functie de obiective
Ce colectivitate de cercetare ai ales si de ce
Ce instrumente vei folosi si de ce
Cum se va face colectarea datelor
Cum vor fi respectate aspectele etice
 FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

5. Programarea in timp
Demonstreaza viabilitatea proiectului
Diagrama Gantt
6. Resurse
Aspect ale viabilitatii
Date
Echipamente
Financiare
Umane
FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Concluzii
Cercetarea este diferita de obtinerea de
informatii. Cercetarea se bazeaza pe teorie
Propunerea de cercetare este ca un contract
intre tine si cititor. Continutul propunerii de
cercetare trebuie sa-i spuna cititorului:
- ce vrei sa faci,
- de ce vrei sa faci,
- ce urmaresti sa obtii,
- cum urmaresti sa obtii acel ceva
 Analiza critica a literaturii
Importanta si scopul analizei critice a literaturii
Ce trebuie inclus in analiza critica a literaturii
Ierarhizarea surselor primare, secundare si tertiare
Identificarea cuvintelor cheie si scrutarea
literaturii utilizand diverse metode
Evaluarea relevantei, valorii si suficientei literaturii
Citarea literaturii
Aplicarea cunostintelor pentru proiectele personale
 Analiza critica a literaturii
Analiza critica a literaturii (ACL) presupune gasirea,
citirea si evaluarea literaturii astfel incat ea sa
serveasca obiectivelor cercetarii
A fi critic inseama a utiliza un anumit limbaj (expunerea
unui rationament logic), incadrarea intr-o anumita
abordare, referire la autoritate si impartialitatea
Scopurile ACL
- Rafinarea intrebarilor de cercetare (obiective)
- Evidentierea posibilitatilor de cercetare in domeniu
- Evitarea simplei repetari a ceea ce s-a facut
- Identificarea unor subiecte de actualitate
- Identificarea unor metode, strategii de cercetare
aplicabile diferitelor domenii
 Analiza critica a literaturii
Continutul ACL
• Conceptele cheie din domeniu
• Incadrarea in dezbaterile recente din
domeniu
• Originalitatea
• Evitarea plagiatului
• Legatura directa cu obiectivele
cercetarii
• Respectarea unui anumit format
 Analiza critica a literaturii
Surse pentru ACL

Primare (literatura gri)

Rapoarte
Teze
Email
Lucrari sustinute in cadrul conferintelor
Manuscrise
Rapoarte guvernamentale
Secundare
Carti
Reviste
Zire
Publicatii guvernamentale
Tertiare
Indexuri
Cataloage
Abstracte
Enciclopedi
Dictionare
Bibliografii
Citari
 Analiza critica a literaturii
Planificarea strategiei de ACL
- Definirea parametrilor cercetarii
- Limba, subiectul, domeniul, aria
geografica, perioada de cautare, tipul de
literatura
- Generarea cuvintelor cheie
- Raspund obiectivelor de
cercetare
- Identifica domenii de legatura
cu tema cercetata
 Analiza critica a literaturii
Evaluarea relevantei si valorii literaturii cercetate
Relevanta
- Cat de recenta este literatura analizata
- Raspunde obiectivelor cercetarii
- Intruneste criteriile pe care ti le-ai stabilit pentru
a sustine argumentatia
Valoarea
- Intruneste criteriul impartialitatii
- Cat de corecte sunt elementele metodologice si ce
influenta au asupra rezultatelor obtinute
- Ofera posibilitatea unor cercetari viitoare
 Analiza critica a literaturii
• Exemple
(1)Sexual harassment has many consequences. Adams,
Kottke, and Padgitt (1983) found that some women
students said they avoided taking a class or working
with certain professors because of the risk of
harassment.They also found that men and women
students reacted differently. Their research was a
survey of 1,000 men and women graduate and
undergraduate students. Benson and Thomson's
study in Social Problems (1982) lists many problems
created by sexual harassment. In their excellent
book, The Lecherous Professor, Dziech and Weiner
(1990) give a long list of difficulties that victims
have suffered.
 Analiza critica a literaturii

(2)The victims of sexual harassment suffer a range of

consequences, from lowered self-esteem and loss of
selfconfidence to withdrawal from social interaction,
changed career goals, and depression (Adams, Kottke,
and Padgitt, 1983; Benson and Thomson, 1982; Dziech
and Weiner, 1990). For example, Adams, Kottke, and
Padgitt (1983) noted that 13 percent of women
students said they avoided taking a class or working
with certain professors because of the risk of
harassment.
 Analiza critica a literaturii
Concluzii
• ACL nu este un rezumat. Ea trebuie sa
organizeze informatia in stransa legatura
cu obiectivele studiului, sa sintetizeze
rezultatele in ceea ce se stie si ceeea ce
nu se stie, sa identifice controversele si sa
dezvolte noi cercetari
• Nu este un semn bun atunci cand fiecare
paragraf al ACL incepe cu numele autorului
unui studiu
 Analiza critica a literaturii
Mentineti actualitatea surselor: incepeti cu cele mai
recente
Fiti perseverenti, cautati si din alte domenii
Cautati exhaustiv si intensiv, dar fiti atenti la
organizarea materialelor
Nu disperati, linia dintre aceasta literatura si cealalta
literatura nu este atat de clara
Nu puteti citi totul!
Nu porniti in ACL pana nu aveti o imagine clara a
subiectului
Cautati exemple
 Formularea planului cercetarii

• Filosofia cercetarii
• Abordarea cercetarii
• Strategia cercetarii
• Metoda cercetarii
• Orizontul de timp
• Tehnici si proceduri de culegere a
datelor
 Formularea planului cercetarii
• Planul cercetarii – structurarea modului in
care se va raspunde intrebarilor de
cercetare
• Tipuri de studii (cercetarii) - in
conformitate cu scopul cercetarii
– Studii exploratorii
• Ce se intampla, noi idei, ridicarea de probleme si
evaluarea fenomenelor intr-o noua viziune
• Util pentru clarificarea unei probleme, daca nu esti
sigur de natura ei
• 3 metode de realizare a unei cercetarii exploratorii
– Analiza literaturii
– Intervievarea expertilor din domeniu
– Focus-grupuri
• Avantaj – flexibil si adaptabil
 Formularea planului cercetarii

• Studii descriptive
– Descrirea cu acuratete a unei situatii
– Poate fi parte a unei cercetarii
exploratorii
• Studii explicative (cauzale)
– Cele care stabilesc relatii de cauzalitate
dintre fenomene
 Formularea planului cercetarii

Strategia cercetarii
Nicio strategie nu este superioara
alteia
• Experimentul
– O forma clasica a cercetarii
– Pentru studierea relatiilor cauzale
– Cercetarii exploratorii si explicative
(cum, de ce)
 Formularea planului cercetarii

Un experiment presupune
• Definirea unei ipoteze teoretice
• Selectionarea grupurilor
• Impartirea aleatorie a persoanelor intre
cele doua grupuri
• Introducerea variabilei manipulabile
• Masurarea unui numar redus de variabile
• Tinerea sub control a celorlalte variabile
 Formularea planului cercetarii

Ancheta
• Specifica abordarii deductive
• Foarte utilizata in business: cine? Ce?
Unde? Cat? Cate?
• Pentru studii exploratorii si descriptive
• Interpretare statistica, date foarte multe
• Poate fi utilizata pentru sugerarea
anumitor legaturi intre variabile
• Diferite tehnici de colectare a datelor
 Formularea planului cercetarii
Studii de caz
- Implica investigarea empirica a unui fenomen
prezent intr-un context real, utilizand multiple
dovezi
- contextul e foarte important
- Opus experimentului (in SC contextul exista, in
experiment contextul e manipulat)
- Opus anchetei (contextul, in ancheta, e limitat la
nr. de variabile pt care sunt culese datele)
- De ce?– pentru cercetari explicative si
exploratorii
- Studiile de caz implica verificare incrucisata
(triangulation) – utilizarea diferitelor metode de
culegere a datelor pentru a fi siguri ca datele
spun ceea ce intelegem
 Formularea planului cercetarii

• Studiu de caz singular vs. multiplu

• Studiu de caz holistic vs incorporat
- SC singular - unic
- Observa o anumita situatie care nu a fost analizata
• Studiu de caz multiplu
– Poate conduce la o generalizare
– Sunt de preferat
• Studiu de caz holistic
– Analiza organizatiei ca un tot
• Studiu de caz incorporat
– Analiza componentelor ca parti ale unui intreg
Studiile de caz pot fi foarte utile in investigarea teoriei existente
 Formularea planului cercetarii

Etnografia (ethnography)
• Deriva din antropologie si este specifica abordarii
inductive
• Se descrie si se explica lumea sociala
• E mare consumatoare de timp
• Implica flexibilitate (contextul se dezvolta in
timp), cerceteaza fenomenul in contextul in care
apare si implica mai ales observatia
 Formularea planului cercetarii
Cercetarea de arhiva (archival
research)
• Cercetarea documentelor
Cercetatorul-practician
• Cand cercetezi organizatia in care
lucrezi
 Formularea planului cercetarii

Credibilitatea si validitatea
rezultatelor cercetarii
• Masurile utilizate vor conduce la
aceleasi rezultate
• Observari similare pot fi realizate si
de catre alti cercetatori
• Exista o transparenta a datelor
primare
 Formularea planului cercetarii
Surse de erori
• Din partea participantilor
• din partea cercetatorului
• Credibilitatea si validitatea instrumentarii
• Relatia cauzala (cine pe cine influenteaza,
de fapt)
• validitatea externa
Accesul la date si etica cercetarii stiintifice
 Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Strategii de obtinere a accesului

• Timp suficient
• Contacte existente si dezvoltarea de noi
contacte
• Scopul si tipul de acces cerut
• Preintampinarea ingrijorarilor companiei
• Evidentierea beneficiilor pentru companie
• Limbajul potrivit
• Facilitarea raspunsurilor
• Dezvoltarea accesului marginal
• Credibilitatea
 Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

• Etica = principii morale, norme si standarde de

comportament care ghiseaza alegerile morale si relatiile
cu ceilalti

• Etica cercetarii = cum formulam si clarificam subiectul

cercetarii, planul cercetarii, obtinerea accesului la
date, colectarea datelor, procesarea si stocarea
datelor, analiza datelor, finalizarea cercetarii intr-un
mod responsabil si moral

• Etica cercetarii presupune rigurozitate metodologica si

moralitate pentru toti cei implicati in procesul de
cercetare
 Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

• Abordari ale etici de cercetare

• Deontologia = scopul final al cercetarii nu
justifica un comportamnet neetic
• Teleologia = scopul final al cercetarii
justifica mijloacele (castigurile
precumpanesc costurile) – teoria
finalitatii
 Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Aspecte etice ce trebuie avute in vedere in procesul de

cercetare stiintifica
• Pastrarea intimitatii tuturor participantilor in
procesul de cercetare
• Voluntariatul si posibilitatea ca participantii sa se
poata retrage oricand din proiectul de cercetare
• Mentinerea confidentialitatii participantilor
• Evitarea oricaror forme de constrangere, umilire,
ranire, disconfort, durere, traume, in general
• Comportament adecvat si obiectivitate din partea
cercetatorului
 Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Concluzii
• Aspectele etice intervin pe tot parcursul
procesului de cercetare
• Cercetarile calitative implica, de regula, mai
multe aspecte etice decat cercetarile
cantitative
• Cercetarile din anumite domenii (psihologie,
medicina, farmacie, biologie) implica mai multe
aspecte etice decat in altele (business)
• Respectarea tuturor codurilor de conduita cu
care cercetatorul vine in contact in procesul
de cercetare stiintifica
 Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

• Top 10 Unethical Psychological

Experiments
http://listverse.com/science/top-10-
unethical-psychological-experiments/
• Top 10 Evil Human Experiments
http://listverse.com/crime/top-10-evil-
human-experiments/
http://www.albionmonitor.com/9710a/hivt
ests.html
• Milgram experiment
 Datele secundare
Pot fi atat calitative cat si cantitative
Pot fi atat date brute, cat si
prelucrate (compilate)
Tipuri de date secundare
- Documentare
- Anchete
- Prelucrate din surse multiple
 Datele secundare
Date documentare
• Scrise si nescrise
• Accesul la date
Date din anchete
• Recensamant
• Anchete periodice
• Anchete ad hoc
Date din surse multiple
• Combinatii din cele doua tipuri de mai sus
 Datele secundare
Localizarea datelor secundare
• Stabilirea tipului de date disponibile
– ACL
– Bibliografia de la materialele studiate
• Identificarea datelor (locul precis
unde acestea se gasesc)
 Datele secundare
Avantaje si dezavantaje
Avantaje
• Timp si bani
• Calitate
• Pot furniza date comparabile si
contextuale
• Pot conduce la noi descoperiri
• Permanenta
 Datele secundare
Dezavantaje
• Au o destinatie care nu iti este utila in
proiectul de cercetare
• Acces dificil si costisitor
• Agregarea datelor si definitiile nu sunt
potrivite cu studiul nostru
• Nu exista control asupra datelor
• Scopul proiectului initial influenteaza
colectarea si prezentarea datelor
 Datele secundare
Evaluarea surselor de date
Sunt capabile sa raspunda intrebarilor de cercetare
Beneficiile asociate folosirii datelor sunt mai mari
decat costurile
Ai acces la date
Aspecte generale
• Validitatea calcularii datelor
• Sfera de acoperire a datelor
• Datele neimportante pot fi eliminate
• Datele ramase sunt suficiente pentru a putea fi
interpretate
 Datele secundare
Aspecte specifice
• Siguranta si validitatea datelor
Subiectivitatea masurarii
• Distorsionarea intentionata si deliberata a datelor
• Schimbari in modul in care datele sunt colectate
• Costuri si beneficii
• Modul in care reusesc sa raspunda intrebarilor si
obiectivelor cercetarii
• Resurse de timp si bani pentru obtinerea datelor
Obiectivitatea perfecta nu poate fi asigurata. Uneori
trebuie asumat un anumit grad de subiectivism in locul
lipsei datelor
 Cercetari calitative
• Cercetarea calitativa este o metodă de
cercetare care îşi propune să ofere o
înţelegere în profunzime a comportamentului
uman, precum şi a motivelor care guvernează
astfel de comportament.
• cercetarea calitativă investighează de ce şi
cum se iau deciziile, nu doar ce, unde si când.
• Metodele calitative produc informaţii privind
cazurile particulare studiate
 Cercetari calitative
• in cercetarea calitativa, cazurile pot fi selectate
intenţionat, în funcţie de capacitatea acestora de a
personifica anumite caracteristici sau locaţii
contextuale
• rolul cercetătorului este mult mai important
• analiza datelor poate avea o mare varietate de
forme, şi se concentreaza pe limba, semnele şi
semnificaţii. În plus, analiza in cercetare abordeaza
problemele din punct de vedere holistic şi
contextual, mai degrabă decât reductionist şi izolat.
Cu toate acestea, abordări sistematice şi
transparente pentru analiza sunt aproape
întotdeauna considerate ca fiind esenţiale pentru
rigoare. De exemplu, multe metode calitative
necesită cercetătorilor să codifice cu atenţie date şi
sa discearna şi sa se documenteze consecvent.
 Cercetari calitative
• Metodele calitative sunt folosite pentru explorare (de exemplu,
generatoare de ipoteze) sau pentru a explica rezultatele
cantitative. Metode cantitative, prin contrast, sunt folosite pentru
a testa ipoteze. Acest lucru se datorează faptului că validitatea de
conţinut - se măsoara ceea ce un cercetator crede ca măsoară? -
este văzută ca unul dintre punctele forte ale cercetarii calitative.
Unii prefera metode cantitative pentru a oferi mai multa
reprezentativitate, încredere şi precizie prin ipoteze, instrumente
de măsurare şi matematică aplicată. Prin contrast, datele calitative
sunt dificil de analizat dvdv matematic.
• Cercetarea calitativa este adesea folosita pentru evaluarea
programelor, deoarece poate răspunde anumitor întrebări
importante mai eficient decât abordările cantitative: cum şi de ce
anumite rezultate au fost obţinute (nu doar ceea ce s-a realizat).
De asemenea, pentru a răspunde la întrebări importante cu privire
la relevanţa, efecte nedorite şi impactul programelor, cum ar fi: au
fost aşteptările rezonabile? Au funcţionat cum era de asteptat?
Au fost actorii-cheie în măsură să îşi îndeplinească sarcinile lor? A
cauzat programul efecte nedorite?
 Cercetari calitative
• Abordările calitative au avantajul de a permite o
mai mare diversitate în răspunsuri, precum şi
capacitatea de a se adapta la evoluţii noi sau
probleme în timpul procesului de cercetare în sine.
În timp ce cercetare calitativă poate fi
costisitoare şi consumatoare de timp pentru a o
efectua, multe domenii de cercetare folosesc
tehnici calitative care au fost special dezvoltate
pentru a oferi rezultate mai succinte, cost-
eficient şi în timp util.
 Cercetari calitative
Observarea participativa este o strategie de învăţare reflexivă, nu o singură
metodă de observare
Cercetătorii de obicei deveni membri ai unei culturi, grup, sau stabilesc roluri
pentru a se conforma la această situatie
Observarea neparticipativa sau observarea directa este în cazul în care datele sunt
colectate prin observarea comportamentului, fără a interacţiona cu
participanţii. Un avantaj este că nu există probleme de influenţă a
cercetatorului. Un dezavantaj este că cercetătorul poate deveni influenţat grup
Note de teren permit cercetătorului de a accesa un subiect şi să înregistreze ceea
ce observă într-o manieră discretă. Un dezavantaj major este ca notele de
teren sunt înregistrate de către un observator şi sunt supuse (a) memoriei şi
(b) eventual, părtinire conştientă sau inconştientă de catre observator
Jurnal reflexiv, o descriere exactă a evenimentelor folosind termeni adecvati
pentru a eticheta lucrurile, concepte, etc
O explicaţie a evenimentelor care merge dincolo de tradiţia / raţiunea de a lua
în considerare teorie, concepte, şi context (etice, politice moral,).
O decizie cu privire la acţiunile viitoare.
Interviu structurat. Acest tip de interviuri este cel mai potrivit pentru angajarea
în studii focus grup pentru a compara răspunsurile participantilor, în scopul de a
răspunde la o întrebare de cercetare. Pentru interviuri structurate calitative,
de obicei este necesar a dezvolta un program de interviu care enumeră modul
de redactare şi succesiunea de întrebări. Programul de interviu este considerat
uneori un mijloc prin care cercetătorii pot creşte fiabilitatea şi credibilitatea
datelor de cercetare
 Cercetari calitative
Interviul semistructurat este flexibil, permiţând ca noi
întrebări să fie aduse în timpul interviului, ca urmare a ceea
ce spune cel intervievat. Intervievatorul intr-un interviu
semi-structurat, în general, are un cadru de teme pentru a
fi explorate, un anumit subiect sau subiecte pe care doreste
sa le exploreze in timpul interviului. Ar trebui să fie, de
obicei, bine gândit în avans.
Interviu nestructurat: întrebărie pot fi schimbate sau
adaptate pentru a se plia pe inteligenţa, înţelegerea sau
convingerile respondentului. Metoda de a aduna informaţii
folosind aceasta tehnica este destul de limitata. În afara de
sociologie, utilizarea interviurilor nestructurate este foarte
limitată.
 Cercetari calitative
• Cercetarea etnografica, folosita pentru cercetari in domeniul
cultural, presupune colectarea si descrierea de date menite a dezvolta
o teorie. Aceasta metoda mai este denumita si “ethnomethodology” or
“metodologia pentru oameni". De exemplu, studiul unei anumite culturi
si intelegerea rolului unei anumite boli in contextul lor cultural.
• Critical social research, folosita pentru intelegerea comunicarii intre
popoare si semnificatia simbolurilor.
• Cercetarea etica, o analiza intelectuala a problemelor etice. Include
studiul eticii, ca obligatie, drept, datorie, bine/rau, alegere, etc.
• Cercetarea fundamentala, examineaza fundamentele stiintei,
analizeaza modalitatile in care cunostintele pot fi reinterpretate in
contextul unor noi informatii.
• Cercetare istorica, presupune analiza evenimentelor trecute si
prezente in contextul conditiilor actuale, permite reflectarea asupra
unor posibile raspunsuri pentru probleme curente. Cercetarea istorica
ofera raspunsuri la intrebari de genul: De unde venim, cine suntem,
incotro ne indreptam?
Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
- este unul dintre cele mai fascinante
aspecte ale procesului de cercetare
- Este considerat a fi un proces destul
de dificil
- Reprezinta rezultatul final al
procesului de cercetare
- Cand scrii, e singura adata cand
gandesti (Phillips and Pugh, 2005)
 Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia

Pregatirea scrierii lucrarii stiintifice

• Rezervarea timpului
• Stabilirea unui program si urmarea lui
• Crearea conditiilor optime
• Recenzia lucrarii
 Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
Structura proiectului de cercetare
• Abstract
– Cel mai important
– E un sumar complet al cercetarii
– Contine
• Care sunt intrebarile de cercetare si de ce sunt importante
• Cum se raspunde la aceste intrebari
• Ce raspuns s-a gasit la intrebarile de cercetare
• Ce concluzii se pot desprinde din intrebarile de cercetare
– Trebuie sa fie scurt, complet, obiectiv, precis si usor de citit
• Introducere
– O idee clara despre teza centrala a lucrarii si de ce crezi ca
problema respectiva merita analizata
– Care sunt obiectivele si intrebarile de cercetare
– O scurta prezentare a fiecarui capitol din lucrare
 Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
• ACL
– Care este locul cercetarii in contextul cercetarilor in domeniu
– Demonstreaza contributia la domeniul cercetarii
– Demonstreaza valabilitatea si validitatea intrebarilor de
cercetare
• Metoda
– Metoda trebuie sa fie valida
• Rezultate
– Reliefarea rezultatelor obtinute din cercetare
– Se prezinta tabele, grafice, citari din interviuri
– Rezultatele prezinta fapte, nu opinii si trebuie sa fie expuse in
mod logic, clar si usor de inteles (fie in ordinea obiectivelor, fie
tematic, in ordinea descendenta a importantei, fie alte
modalitati)
 Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia
• Concluzii
– Pentru fiecare rezultat ar trebui o concluzie
– Demonstreaza originalitatea studiului
– Pot include si discutii (implicatii ale concluziilor)
• Referinte
– Odata cu scrierea lucrarii
– Diferite stiluri (Harvard, Chicago. APA)
• Anexe
– Minim
– Ceea ce e cu adevarat important trebuie pus in
text
 Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia

Organizarea continutului raportului de

cercetare
– Titlul – cat mai putine cuvinte, clar si incitant
– “povestea” trebuie sa fie clara (argumentul
central sau teza principlala)
– Structura trebuie sa fie clara si sa orienteze
usor cititorul
– E important sa stii carei audiente te adresezi
 Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia

Stilul
– Clar si simplu
– Propozitii simple
– Evitarea jargonului (a nu se confunda cu
termenii tehnici)
– Citarea literaturii
– Gramatica
– Adresarea impersonala, la trecut, diateza
pasiva
– Anonimatul
Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia

Confruntarea cu cerintele evaluatorilor

– Cunostinte si intelegere
– Aplicare si analiza
– Sinteza si evaluare
 Scrierea lucrarii de cercetare si
prezentarea acesteia

Prezentarea orala
– Utilizarea mijloacelor video
– Prezentarea nu trebuie sa plictiseasca
– Trebuie sa ofere toate informatiile importante
– O sursa importanta pt prezentare este
abstractul
– Tine de abilitatea fiecaruia (aceasta abilitate
se poate educa)