Aparatul reno-urinar

Metode de examinare
Radiografia renală simplă

SDC
-Urografia intravenoasă (pielografia
descendentă), cistografia, pielografia
ascendentă sau retrogradă, arteriografia
renală selectivă după tehnica Seldinger

Ultrasonografia abdomino-pelvină,
efectuată transabdominal, transperineal
sau intrarectal/intravaginal

Medicina nucleară: renografia, scintegrafia

Computer- tomografia abdomino-pelvină

Imagistica prin rezonanţă magnetică şi

angio- IRM
 Radiografia renală simplă
În explorarea aparatului urinar, radiografia simplă este folosită
pentru:

Detectarea calculilor radioopaci

Pregătirea bolnavului
Datele tehnice asupra parametrilor de expunere
Centrare
Contraindicaţiile pentru aplicarea compresiei
Pentru aprecierea conturului, formei, poziţiei, dimensiunilor
rinichilor
A detecta alte procese patologice, anomalii scheletice, corpi
străini etc.
1. Calcul renal în calicele superior
2. Calcul renal în calicele mijlociu
3. Calcul renal în calicele inferior
4. Calcul renal în bazinet
5. Calculi ureterali
6. Calcul triunghiular cu contururi neregulate
în ureter
7. Calcul al orificiului uretero-vezical
8. Numeroşi mici calculi în lanţ în partea
inferioară a ureterului
9. Calculi în vezică
10. Calculi ai prostatei
11. Fleboliţi
12. Punct de osificare deprins de apofiza
transversă a vertebrei a 3-a lombară
13. Calcificări în glanda suprarenală dreapta
14. Calcificări pancreatice
15. Calcificări splenice
16. Cartilaj costal calcificat
17. Calculi biliari
18. Calcul apendicular
19. Ganglion retro-peritoneal calcificat
20. Ganglioni calcificaţi
21. Fibrom calcificat
22. Vas renal calcificat
23. Ganglion mezenteric calcificat
24. Arteră splenică calcificată
25. Perete calcificat al unui chist (rinichiul
stâng)
26. Chist hidatic calcificat (ficat)
Evidenţierea calculilor urinari
radoopaci
Uneori pentru precizarea
diagnosticului de
litiază sunt necesare
radiografii oblice.
ANATOMIA RADIOLOGICĂ A APARATULUI
URINAR
Forma rinichilor
Mărimea rinichilor
Poziţia rinichilor
Anatomia cavităţilor exretorii renale
 Rinichiul
Organ pereche
situat retroperitoneal
pe părţile laterale ale
coloanei vertebrale
în fosele lombo-
diafiagmatice,
rinichiul se întinde între
vertebra toracică a Xl-a si
lombară a II-a - a lll-a.
 Loja renală
Rinichii au o capsulă proprie fibroasă, fină,
aderentă de parenchim ce pătrunde în sinusul
renal,
sunt înconjuraţi de fascia renală Gerota, care
împarte spaţiul din jurul rinichilor într-o
porţiune perirenală (între rinichi si fascie) si
una pararenală (în afara acesteia).
 40 - 50

Rinichiul este oriental oblic faţă de planul sagital şi frontal. Polul inferior este situai
mai extern si mai anterior faţă de cel superior.

Axul longitudinal al rinichiului este paralel cu cel al muşchiului psoas.

Distanţa de la coloana vertebrală la polul superior renal este de aproximativ 3 cm, iar
până la polul inferior renal de 6 cm.

Polul inferior este situat mai anterior faţă de cel superior.

Datorită cantităţii mari de graşime care îl înconjoară, rinichiul poate să-şi modifice
poziţia în loja sa. Odaia cu respirat rinichiul se poale deplasa cu 3-4 cm.
Rinichiul drept este situat cu 1-2 cm mai jos decât cel
stâng, datorită volumul mare al ficatului care îi
împiedică ascensionarea.

Polul superior al rinichiului intersectează coasta a XII-

a, iar cel inferior este situat la adult, cu 2-4 cm
deasupra crestei iliace, în dreptul corpului vertebral
L3.

La copil mic polul inferior este situat sub creasta iliacă

deoarece ascensionarea către poziţia definitivă nu
este încă terminată.

Forma rinichiului este ovalară, asemănătoare bobului

de fasole, cu un contur liniar neted anterior, posterior
si lateral.

Medial suprafaţa rinichiului este concavă şi conţine

hilul renal.

În hilul renal se află ramurile arterei şi venei renale,

limfatice, nervi şi sistemul colector, înconjurate de
grăsime.

Sistemul colector este situai posterior faţă de vasele

renale.
În viaţa inirauterină rinichiul este situat în pelvis, cu
bazinetul orientat către exterior. Apoi urcă treptat către loja
lombodiafragmatică

si în acelaşi timp

suferă un proces de rotaţie în jurul axului longitudinal astfel

încât bazinetul adult este situai intern, în dreptul corpului
vertebral LI-L2.
Structura lobulară a rinichiului
este mai evidentă la nou
născut, când suprafaţa renală
este denivelată

– aspect numit persistenţa

lobulaţiei fetale,

dar,

Odată cu creşterea, conturul

renal devine plat.
 Structura renală
Medulara situată profund este
Papilă
Grăsime discontinuă şi formată din 7-
sinusală 14 piramide renale, între care
Medulara se află coloanele renale
Cupa
calicială
Bertin.
Piramida
Corticala este situată atât la
periferia rinichiului între baza
piramidelor şi capsulă sub
forma unei benzi cu grosimea
de 5-7 mm cât şi între
piramidele renale sub forma
unor prelungiri numite
coloane Bertin.
Bazinet
 Structura renală
Corticala periferică este mai
Papilă
Grăsime
îngustă decât coloanele Bertin.
sinusală În corticala periferică se află
Medulara piramidele Ferrein care pornesc de
Cupa la baza piramidelor renale către
calicială
marginea rinichiului.
Piramida
Fiecare rinichi conţine 14 lobi.
Fiecare lob este format din câte o
piramidă renală şi toată corticala
care o înconjoară (piramidele
Ferrein şi coloanele Bertin).
Fiecare lob este subîmpărţit în
lobuli.
Bazinet
Bazinetul are o
formă
triunghiulară care
la bază continuă
tijele caliceale, iar
prin vârf se
continuă cu
ureterul.
 Bazinetul
Forma bazinetului este variabilă, de la un punct de unire a
tijelor caliceale ce conţine 3-4 ml urină până la aspectul
unui poligon cu volumul de 10 ml.

Bazinetul are o porţiune situată în sinusul renal, dar cea

mai mare parte a sa este situată extrarenal. Raportul dintre
cele două porţiuni intra- şi extrarenală este variabil, uneori
bazinetul fiind în întregime extrarenal, alteori intrarenal.
 MALFORMAŢII CONGENITALE ALE
RINICHILOR

1. ANOMALII DE NUMĂR
Agenezia renală
- absenţa rinichiului (mai frecvent în stânga)
- absenţa arterei renale. hipertrofia
compensatorie
Aplazia renală
- există mugurele embrionar renal
- rinichi rudimentar, nefuncţional, degenerat
chistic, calcificări
- artera renală hipoplazică
- bazinetul, ureterul lipsesc - ureter orb

Imagistic: - calcificări chistice în loja renală

- absenţa excreţiei de partea respectivă
- hipertrofie compensatorie
Rinichiul supranumerar
- rinichi independent cu cavităţi excretorii şi
vascularizaţie proprie
- rinichi ectopic,lombar inferior
- ureter - abuşare ectopică
 A rinichilui drept
Agenezia
g
2. ANOMALII DE MĂRIME

Hipoplazia renală - parţială

- totală
- uni sau bilaterală

Imagistic - rinichi miniatural

- index parenchimatos normal
- raport parenchim sinus renal păstrat
- cavităţi excretorii mici de formă
normală

Hipertrofia renală
- rinichi mare, deobicei bilateral
- parenchimul renal gros
- cavităţi excretorii cu diametrul
crescut
- vase cu diametrul crescut
- proporţiile renale armonioase

- rar unilateral - hipertrofie

compensatorie (în agenezie,
hipoplazie)
3. ANOMALII DE FORMĂ
Persistenţa lobulaţiei fetale
- normal – dispare după 4 ani
- rinichi cu contur poliarcuat,
vascularizaţie normală, cavităţi
excretorii normale
Fuziunea renală - forma bilaterală simetrică
- forma bilaterală asimetrică
- forma unilaterală asimetrică
Forma bilaterală simetrică:
Rinichi în potcoavă 1/600 persoane, cei doi
rinichi sunt uniţi printr-o punte de parenchim la
nivelul polului inferior sau superior (potcoavă
inversată)

Rinichi în S (rinichiul sigmoid)

Rinichi in forma L
Rinichi in forma de galetă
Rinichi în potcoavă

Rinichi în potcoavă prin CT

rinichii sunt uniţi printr-o
punte parenchimatoasă,
care se găseşte anterior de
aortă
 Rinichi în formă de găletă
Fuziunea renală simetrică
unilaterală:

rinichi sînt crescuţi cu

suprafeţele interioare.
Vascularizarea este
asigurată de artere
renale multiple pornite
atipic din vasele mari în
jur
4. ANOMALII DE POZIŢIE
Ectopia
- ectopie cranială – rinichi intratoracic
- ectopie caudală – lombar inferior, rinichi
pelvian, presacrat
- ectopie încrucişată
Imagistic: - rinichi în poziţie
anormală
- ureterul lung,
scurt
- vascularizaţie -
din vasele învecinate
Malrotaţia
- normal – hil renal orientat
intern
- rinichi malrotat: hilul este
anterior, posterior, extern
- artere renale multiple cu
emergenţă atipică
 ECTOPIILE RENALE
ECTOPIA SUBDIAFRAGMALĂ DIRECTĂ PE DREAPTĂ :
Rinichiul este deplasat cranial, axul rinichiului este
modificat, calicile sunt situate ortograd, ureterul se
observă spre partea anterioară a rinichiului
 Ectopia toracică
Pe radiografia toracelui în
proecţia S10 pe stîngă se
determină o opacitate
suplimentară intensivă,
omogenă cu contur net,
convex.
La urografia excretorie se
observă ectopia toracica
parţială a rinichiului stîng.
Anomalia este asociată cu un
defect diafragmatic
 Ectopia lombară
Rinichiul stîng este
deplasat caudal, polul
inferior se suprapune pe
crista iliacă; calicele
sunt rotungite, dilatate;
ureterul scurtat pleacă
spre partea anterioară a
rinichiului.
Vascularizarea porneşte
din aorta abdominală.
 Fuziunea renală:
bilateral simetrică
Rinichi în potcoavă:
rinichii sunt uniţi la polul
inferior, masele renale
inegale de volum, sunt
plasate aici, mai
apropiat de linia
mediană. Calicele sînt
deformate, orientate
posterior-intern,iar
bazinetele – anterior-
extern
 Anomalii de rotaţie

Rinichiul malrotat pe
dreaptă, bazinet
orientat anterior –
rotaţie incompletă,
calicele sunt
deformate, deplasate
spre ambele părţi de
la pielon
 Rinichiul malrotat
Rotaţia inversă a
rinichiului drept,
bazinetul şi ureter
sunt situaţi extern;
pe stăngă - se
determină un vas
aberant în polul
superior cu
simptomul Fralay
pozitiv
 Rinichiul malrotat

ROTAŢIA ÎNCOMPLETĂ A RINICHIULUI STÎNG

5. ANOMALII DE STRUCTURĂ ALE PARENCHIMULUI
Clasificare:
• Boli renale chistice displazice
- rinichiul multichistic
- displazia chistică segmentară
- hipoplazia renală cu displazie plurichistică
- chiste multiple asociate cu obstrucţia căilor
urinare
• Boli renale chistice ereditare
- boala polichistică hepatorenală
- boala chistică a medularei
- boala microchistică renală cu sindrom
nefrotic congenital
• Chiste renale în sindroamele malformative ereditare
- scleroza tuberoasă Bourneville
- maladia Lindaun
- sindrom hepato-cerebro-renal
 BOALĂ POLICHISTICĂ :
Se determină rinichii
de volum crescut şi
contur crenelat, cu
multiple chisturi de
diferite dimensiuni,
pielonul este
comprimat bilateral
BOALĂ POLICHISTICĂ
 • Chiste renale nondisplastice şi non ereditare
- chiste în trisomia D sau E
- chiste corticale: simple
multiloculare
- chiste medulare: rinichiul în burete
chistul pielogen
diverticolul
caliceal
- chiste extraparenchimale: chist
parapielic
chist
pararenal

Rinichiul în burete (rinichi spongios - boala Cacchi

Rici)
- mai frecvent la bărbaţi
- ectazii ale tubilor uriniferi
- formă - în evantai
- în buchet de
flori
- în ciorchini
- în mozaic
Imagistic: Renală simplă - calcificări la
nivelul piramidelor renale
Urografie - opacifiere a piramidelor
renale, cu persistenţă de 6-12 ore
CT - imagini hiperdense la nivelul
piramidelor renale
Rinichi displazic multichistic
Conglomerat de chiste, de dimensiuni
variate şi parenchim foarte puţin sau
absent.
Afecteaza în mod egal ambele sexe
Poate fi uni sau bilateral
Oprirea în dezvoltare a mugurelui
ureteral, sau insuficienta unire a acestuia
cu blastemul metanefrogen.
Atrofia bezinetului, uneori a ureterului.
Sinusul renal nu se vizualizează
Bazinetul nu poate fi identifiat
Absenţa parenchimului renal.
 ANOMALII VASCULARE RENALE
ARTERIALE
Artere renale multiple - (artere accesorii) polare (aberante) 43,5%
(Hellstrőm)
Absenţa arterelor renale, hipoplazie

MALFORMAŢII ALE CĂILOR EXCRETORII

- Duplicitatea pielocaliceală
- Microcalicele
- Megacalicioza (hipoplazia piramidelor, corticale intacte) - tije caliceale largi
- Ureterul orb
- Diverticolul caliceal
- Ureterocelul - dilatare sacciformăa ureterului terminal 0,5-4cm (cap de şarpe)
- Ectopii ale ostiomului ureteral
Bărbaţi - uretra prostatică Femei - uter
- vezicule seminale - vagin
- canal deferent - uretră
- rect - rect
-Ureter retrocav
- Hidronefroză congenitală - displazie neuromusculară parietală
- stricturi ureterale congenitale
localizare - joncţiunea pielo-caliceala
- joncţiunea ureterovezicală
- Alte malformaţii - stenozări, membrane endoluminale, torsionări, bride
 Anomalii sistemului colector –

Urografia excretorie demonstrează

microcalice normale în rinichiul stăng (un caz)
şi în polul inferior rinichiului drept (alt caz).
Calicele sînt legate de o piramidă miniaturală
 Diverticul caliceal

Denumit şi chist caliceal. Se observă o mică

cavitate (de obicei unică), legată printr-un
canal îngust de calice superioare. Diverticul
este căptuşit cu un epiteliu şi are o formă şi un
contur regulat. În el se pot forma
concremente.
 Ureterocelul

Pe urografia excretorie se determină o dilatare sacciformă (

“cap de şarpe”) a ureterului terminal pe dreapta, ce
proiemină în vezică şi care dezvoltă ulterior o nefropatie
obstructivă. Pe dreaptă se observă incetenirea funcţiei
secretorii şi excretorii
Stricturile ureterale congenitale

Se determină strictura
ureterală la nivelul
joncţiunii pieloureterale pe
dreapta cu dilatarea
sistemului pielocaliceal,
care provoacă dereglări
evacuatorii şi favorizează
grefarea unor infecţii sau a
F, 45 ani unor calculoze.
 Anomalii vasculare renale

Se determină vas aberant polului superior al rinichiului

drept cu comprimarea tigei caliceale şi de dereglarea
excreţiei din calicele superioare, Fralay pozitiv (
amprentă la nivelul tijei caliceale)
 Vas supranumerar
Se determină sindromul
obstructiv la nivelul joncţiunii
pieloureterale cauzat de un
vas supranumerar în polul
inferior al rinichiului stîng
(ureteropielografia retrogradă);
pe aortografie se observă 2
arterii renale; arteriografia
renală selectivă depistează
un vas supranumerar cu
pensarea joncţiunii
pieloureterale
 MALFORMAŢIILE VEZICII URINARE
1. Agenezia vezicală - apare în cadrul sindroamelor plurimalformative
2. Hipoplazia - vezică de dimensiuni reduse
- pereţi subţiri
3. Duplicaţia vezicală
- duplicaţia completă - două imagini vezicale distincte având ureter şi uretră proprie
- duplicaţie incompletă - două imagini vezicale distincte care au un col vezical comun şi o sigură
uretră
- vezică septată - sept median
- sept orizontal (vezică în clepsidră)
- vezică multiseptată
4. Megavezica - vezică mare cu capacitate peste 1000ml
- pereţi subţiri, fără trabeculaţie
- asociată deobicei cu dolicocolon
Dg. diferenţial: - vezica neurogenă
- sindromul stazei vezicale
5. Diverticolii congenitali - imagini transonice, hipodense, de plus de substanţă cu pedicol
6. Sindr. megacistic - microcolon - hipoperistaltism
7. Ureterocelul
- dilataţie chistică a ureterului terminal (intra sau extravezicală)
- determină retenţie de urină şi PNC secundară obstrucţiei
8. Valva uretrală posterioară
- pliu mucos la nivelul uretrei post. care produce obstrucţie cu retenţie urinară
- vezică urinară destinsă cu hipertrofie musculară,
accentuarea trabeculelor
- uretra prostatică dilatată deasupra valvei
9.Sindrom Prune-Belly
- absenţa, hipotrofia peretelui abd. ant. median
- malformaţii gastrointestinale şi cardiovasculare
- vezica mare cu domul ataşat ombilicului
- diverticol de uracă
- trigon vezical larg
- uretre dilatate, reflux vezicoureteral
- hidronefroză, displazie multichistică
10. Chisturile vezicale
- aspect imagistic de formaţiuni chistice
 LITIAZA RENALĂ
- frecvenţă crescută 300-400/100000 de locuitori
Etiologie: dezechilibru coloido-osmotic şi electrolitic urinar
Calculoza renală primitivă idiopatică
Calculoza renală secundară (proc. inflamator obstructiv
cu stază, dismetabolic, endocrin)
Calculoza renală - prerenală - calculoză primitivă
- renală - calculoză primitivă
- postrenală - calculoză secundară
Imagistul trebuie să: - recunoască calculoza renală
- să stabilească cauza
- să evalueze consecinţele litiazei
Examenul imagistic permite urmărirea - evoluţiei bolii
- rezultatele trat.
efectuate
- apariţia unor complicaţii
Ultrasonografia: - explorare iniţială, neinvazivă
- evidenţiază calculii indiferent de compoziţia
chimică, de la dimensiuni de 4mm
 Imagine: - hiperreflectogenă arciformă cu umbră acustică
(<4mm nu au umbră acustică)
- situaţi în partea declivă a căilor urinare
- mobilitate
- repercursiuni asupra cavităţii excretorii şi asupra
parenchimului renal
Radiografia renală simplă: evidenţiază calculii radioopaci şi micşti
Calculii d.p.d.v. al comportamentului faţă de razele X determinat de compoziţia
chimică a cristalelor pot fi:
- radioopaci - oxalat de calciu
- fosfat de magneziu
- fosfat de calciu
- cistina
- radiotransparenţi - acid uric, uraţi
- xantină
- micşti
Urografia: - evidenţiază calculii radioopaci, radiotransparenţi şi micşti.
- precizează:
Localizare: tubi uriniferi, calice, bazinet, ureter, vezică urinară
- unilateral
- bilateral
Forma calculilor - după compoziţia chimică
- calculi în formă de stea, bob de zmeură- oxalaţi
- calculi coraliformi - fosfaţi
- calculi conglomeraţi - cistina
- calculii rotunzi, netezi, lobulaţi - uraţi
- nefrocalcinoză - oxalaţi
- după localizare:- triunghiulară - calice, bazinet
- rotundă, ovalară- ureter, vezică urinară
- faţetată - în cavităţi mari
Calculoza radiotransparentă
- 5-10%
- se evidenţiază numai ultrasonografic şi urografic
(imagini lacunare)
- formă rotundă, ovalară, contur neregulat
Repercursiuni asupra cavităţilor excretorii:
- imaginea prea frumoasă renală cu terminaţie în cupă inversă (Bergmann)
- întârzierea secreţiei şi excreţiei renale, dilatarea cavităţilor excretorii şi
deformarea lor
- rinichiul mut urografic
Repercursiuni asupra parenchimului
- atrofia prin presiune (reducerea parenchimului între
conturul extern şi linia Hodson)
• localizată
• totală
± factori inflamatori (pielonefrită obstructivă,
pionefroză, pielonefrită xantogranulomatoasă
Existenţa unor complicaţii
 PROCESE INFLAMATORII RENALE ŞI
PARARENALE

PIELONEFRITA

PIELONEFRITA ACUTĂ
- proces infalamtor interstiţial care se extinde de la tubii renali spre
corticală
- se diagnostichează clinic şi biologic
Imagistic
Ultrasonografia: În formele difuze
- rinichi mari, hipoecogeni
- parenchimul renal îngroşat
- lipsa diferenţierii cortico-medulare
- dilatare moderată a calicelor şi bazinetului
Urografia - rinichi mare
- hipotonia cavităţilor excretorii
- bazinet neomogen opacifiat
CT - rinichi mărit global sau parţial, contur difuz
- îngroşarea septelor renofasciale
- trame în grăsimea perirenală
- după SDC rinichiul devine heterogen pătat cu benzi hipodense
medulare şi corticale
- tardiv în regiunea tubulară apare o hiperdensitate care
contrastează cu restul parenchimului hipodens

PIELONEFRITA CRONICĂ BACTERIANĂ

- pielonefrita ascendentă: reflux vezico-ureteral
- pielonefrita descendentă hematogenă
Imagistic
Ultrasonografia - asimetrie renală, scădere globală a
diametrelor
- contur boselat, calcificări
- incizuri →scădere neuniformă indexului
parenchimatos
 PIELONEFRITA EMFIZEMATOASĂ
- germeni anaerobi
- la diabetici
- afectarerenală bilaterală
- prezenţă de aer în cavităţile excretorii; în forme grave în corticală şi spaţiul perirenal
Ulltrasonografia: - imagini hipoecogene mobile în cavităţile excretorii
Urografia: - rinichi mare
- neomogen cu benzi transparente radiare
CT: - imagini cu densitate aerică în cavităţile excretorii şi parenchimul renal realizând un
aspect radiar
 TUBERCULOZA RENALĂ
- apare în perioada de diseminare
- precoce - primoinfecţie
- tardiv - după o perioadă asimptomatică

- sursă - ganglionară, pulmonară, tuberculoză extrapulmonară

Patogeneză - diseminare hematogenă→parenchimul renal unde
formează noduli miliari în regiunea corticală asociaţi uneori cu caverne
→ migrare spre medulară→pielon - calice, bazinet,ureter, vezică
urinară
Ultrasonografia: nu există semne patognomonice
- faza iniţială - aspect normal
- faza de stare - dilatări caliceale
- imagini transonice
hipoecogene+calcifieri în parenchim
- leziuni ureterale, dilatări
- vezică mică şi inextensibilă
- faza tardivă: - tuberculom - masă ecogenă
- rinichi mic cu ecogenitate mixtă
destructuralizat
- calcificări mari, aspect heterogen
Renala simplă: - calcificări renale sau ganglionare
- rinichi mastic
Urografia - semne variabile cu stadiul de evoluţie
ST. I - focare miliare corticale, confluente→cazeificare -
caverene
- fără semne radiologice
ST.II - focar ulcerocavitar rupt în căile excretorii
- cuprinde un calice sau un grup caliceal
- semnul Lichtemberg- Ravassini - cupe caliceale cu contur
şters, aspect dinţat (ros de molii)
- caverne cu contur neregulat zimţat
ST. III - modificări în parenchim
- fibroză, scleroze
- tije stenozate cu dilataţii caliceale supraiacente
(aspect în măciucă, aspect în margaretă)
- bazinet stenozat
- ureter cu stenoze etajate (aspect moniliform)
- vezică urinară, hemicontractură, opacifiere mai slabă
(semnul Freundemberg-Constantinescu)
- vezică mică inextensibilă
- rinichi mastic, rinichi mic nefuncţional cu calcificări
CT: - zone hipodense mici în corticală (leziuni exudative) difuz
conturate
- caverne - zone hipodense contur neregulat ±calcificări
pericavitare
- calice dilatate dispuse radiar
- corticală renală micşorată
- calcificări mari cu contur neregulat
- ganglioni calcificaţi
- bazinet dilatat → stenoză
- rinichi mastic

PIONEFROZA

- proces inflamator purulent într-un sistem pielocaliceale, dilatat

asociat cu distrucţia parenchimului renal
Cauze: - inflamaţia parenchimului (tbc, abces, carbuncul renal) +
obstrucţie
- nefropatie obstructivă
Ultrasonografia: - rinichi cu index parenchimatos redus,
- -cavităţi excretorii
dilatate cu ecouri în interior
- calculi
Radiografia simplă: - rinichi mare
- ştergerea conturului muşchiului psoas
- calculi
Urografia: - rinichi mare
- sistem pielocaliceal dilatat cu contur neregulat
 ABCESUL RENAL

- proces inflamator renal localizat, unic, unilateral

Etiologie: - abcese primare
- abcese secundare (chiste, hematoame, etc.)
- chiste şi hematoame
Ultrasonografia:
Perioada de formare - zonă ecogenă difuz delimitată cu mici
imagini hipoecogene centrale
Perioada de stare - zonă hipoecogenă, transonică, delimitată
de un perete gros cu ecouri în interior (bule de gaz, sfacele) uneori
sediment decliv, cloazonări
Renala simplă - rinichi mare
- contur şters
Urografia - proces localizat care dislocă calicele şi bazinetul
- poate fistuliza în cavităţile excretorii→imagine de cavitate cu contur neted

CT - zonă hipodensă (20-30HU) cu efect de masă, contur neregulat cu zone aerice în interior
- după SDC peretele abcesului este bine conturat şi delimitat de structurile din jur
- modificările grăsimii perirenale - propagarea procesului la acest nivel
 TUMORILE RENALE

A. TUMORI BENIGNE (chiste, fibroame, papiloame,

angiomiolipoame)
B. TUMORI MALIGNE
CANCERUL DE UROTELIU
CANCERUL RENAL PROPRIU-ZIS (PARENCHIMATOS)
 TRAUMATISMELE RENALE

contuzii, fisuri sau rupturi parenchimatoase

Radiografia renală simplă:
- ştergerea conturului renal, a marginii muşchiului psoas
- opacifierea lojei renale
Urografia i.v. este utilă pentru relevarea condiţiei morfologice şi funcţionale a rinichiului
de partea opusă.
La nivelul rinichiului traumatizat se observă:
- opacităţi intrarenale sau perirenale, cu contur flu,neregulat
 - amputări
- compresiuni
- dislocări a căilor excretorii
- lacune neomogene, cu contur
neregulat
Arteriografia renală:
- deplasări sau subţieri ale vaselor
intraparenchimatoase sau ale vaselor renale
mari
- avulsia de fragmente de parenchim
- anevrisme
- tromboze
- fistule arterio-venoase sau arterio-
pileo-caliciale
- extravazarea substanţei de contrast
 DIAGNOSTIC RADIOIMAGISTIC AL AFECŢIUNILOR VEZICALE,
PROSTATICE ŞI URETRALE

Metode de investigaţie
Radiografia renală simplă
Cistografia ascendentă, descendentă şi prin puncţie suprapubiană
Anatomia radiologică normală a vezicii urinare

Malformaţiile vezicii urinare

Cistitele inflamatorii
Papilomatoza vezicală
Cancerul vezical
Hipertrofia de prostată şi adenomul priuretral
Stricturile uretrale
Calculii, tumorile şi malformaţiile congenitale uretrale