Anomaliile din clasa a-II-a

Angle
Sindromul ocluziei distalizate
 Ȋnglobează tulburările de creştere, dezvoltare şi funcţionalitate
a maxilarelor, alveolelor, dinţilor şi de dinamică mandibulară,
caracterizate prin reducerea, mărirea sau deviaţia parametrilor de
referinţă (diametre, linii ale frenurilor şi interincisive), faţă de planul
medio-sagital.

Caracteristic acestor anomalii este perturbarea predominantă ȋn

sens transversal, compensată de procesul dento-alveolar şi
reflectată ȋn relaţiile: antero-posterioară, intermaxilară şi ocluzală.
• Şcoala anglo-saxonă
2 subdiviziuni - ȋn funcţie de raporturile frontale ȋn plan vertical si
medio-sagital
• Subdiviziunea 1 – raporturi molare distalizate unilateral sau
bilateral
+ ocluzie “ȋn acoperiş” sau proalveolodonţie frontală asociată cu inocluzie
sagitală frontală
• Subdiviziunea 2 - raporturi molare distalizate unilateral sau
bilateral
+ ocluzie adâncă “acoperită” sau retroalveolodonţie frontală
sau
2 diviziuni
• Diviziunea 1 - raporturi molare distalizate bilateral
Subdiviziunea 1 - raporturi molare distalizate unilateral
+ protruzia incisivilor superiori
• Diviziunea 2 - raporturi molare distalizate bilateral
Subdiviziunea 2 - raporturi molare distalizate unilateral
+ retruzia incisivilor superiori
• Şcoala germană
- sindromul de compresiune de maxilar
→ cu protruzie şi spaţiere dentară
→ cu ȋnghesuire dentară
- ocluzia ȋncrucişată

• Şcoala franceză
- endognaţia (baza maxilarului şi, uneori, piramida nazală sunt
ȋngustate) şi endoalveolia (este afectat doar sectorul alveolar)

- laterodeviaţia mandibulară (laterodeviaţia şi laterognaţia)

Malocluzia de clasa a II-a
diviziunea 1
Endognaţia sau sindromul de
compresiune maxilară cu
protruzie şi spaţiere dentară
 Caracteristici
• Reducerea diametrelor maxilar şi alveolo-dentar faţă de planul
medio-sagital

• Protruzia procesului dento-alveolar -> reflectată ȋn ocluzie prin

decalaj sagital

• Inocluzie sagitală (treaptă sagitală = OJ)

• Ocluzie distalizată

• Posibil ocluzie adâncă, rar ocluzie deschisă, cu sau fără

laterodeviaţie mandibulară
 Etiopatogenie

I. Ereditatea → maxilar ȋngust ȋncă de la naştere

Hotz – apariţia anomaliei la vârste fragede, anterior acţiunii factorilor de
mediu sau funcţionali

II. Factorul constituţional – tipul dolicocefal : maxilar ȋngust

III. Factori generali de dezvoltare – carenţe ȋn metabolism : rahitism –

producerea unui os cu o structură slabă, fragil, care se deformează sub
acţiunea forţelor musculare funcţionale, mai vulnerabil la acţiunea unor
practici, cum sunt obiceiurile vicioase.

IV. Factori locali de dezvoltare

• ȋn viaţa intrauterină → presiuni ale membrelor fătului asupra masivului

facial
• fibroame uterine → asimetrii faciale ale nou-născutului
• post-natal → cicatrici chirurgicale după intervenţii ȋn anomaliile
congenitale.
1) Respiraţia orală – dezechilibre ȋntre grupele musculare antagoniste =>
modificări scheletale : compresiunea de maxilar, distalizarea
mandibulei, cu restructurări ȋn A.T.M
Maxilarul ȋngust ţine mandibula ȋn poziţie distalizată – fenomenul Körbitz
(un pantof ȋngust nu permite introducerea piciorului până la vârf).
• Hipotonia - muşchiului orbicular oris al buzei superioare
- muşchilor propulsori ai mandibulei (pterigoidienii externi,
fascicolul anterior al temporalului)
• Hipertonia - muşchiului maseter
- muşchiului mentonier
- muşchiului buccinator

2) Deglutiţia atipică → limba coboară la nivelul arcadei mandibulare =>

deglutiţie de tip protruziv.

3) Sugerea degetului → compresiune alveolară cu protruzie

4) Muşcarea buzei inferioare.

 Manifestări clinice
• morfologie facială diversă – expresie a
variabilităţii răspunsurilor tiparelor de
creştere şi a reacţiilor compensatorii
• facies adenoidian (ȋngustarea nasului şi
narinelor, procheilie, proalveolodenţie, boltă
palatină ȋnaltă)
• tip facial leptoprosop (faţă ȋngustă,
alungită – dezvoltare transversală redusă)
• profil convex prin menton retras (Gn –
poziţie: posterior faţă de planul orbito-
frontal Simon)
• tegumente palide, pomeţi şterşi
• incompetenţă labială ( ! factor major de recidivă)
• ȋn vorbire, surâs se expune mucoasa gingivală - “gummi smile”
• incisivii superiori sunt proeminenţi, spaţiaţi, se sprijină pe buza
inferioară; au smalţul uscat care şi-a pierdut transluciditatea
• Buzele :
buza superioară este subţire, palidă,
tracţionată la comisuri, ridicată către
pragul narinar, de care pare a fi
suspendată; frecvent scurtată
buza inferioară este groasă, fisurată,
răsfrântă ȋn şanţul labio-mentonier

• muşchiul mentonier - ȋn hiperactivitate,

prin contracţia sa dând aspectul de
“bărbie dublă”
3 forme clinice ȋn funcţie de tiparul de
creştere mandibulară :

1. anomalii II/1 cu faţă alungită –

creştere mandibulară cu tendinţa de
rotaţie posterioară
◘ Inocluzie labială
◘ Vizualizarea I sup. corelată cu lungimea şi
grosimea buzei superioare
◘ Procheilie superioară şi inferioară
◘ Etaj inferior al feţei mărit
◘ Profil accentuat convex
◘ Unghi goniac deschis
2. anomalii II / 1 cu faţa
micşorată - creştere mandibulară
cu tendinţa de rotaţie anterioară
♦ Faţă micşorată, aspect pătrat
♦ Etaj inferior micşorat
♦ Profil convex mai puţin accentuat
♦ Inocluzie labială sau contact labial
♦ Buza inferioară răsfrântă cu
accentuarea şanţului labio-mentonier
♦ Unghi goniac micşorat

3. anomalii II / 1 cu faţa medie –

tipul de creştere mandibulară are o
tendinţă de rotaţie anterioară medie.
 I. Examen endobucal
1) Arcadele dentare
► arcada superioară - aspect normal sau poate fi modificat, dacă se
asociază cu :
dizarmonie dento-alveolară
protruzia grupului incisiv superior
retruzia grupului incisiv inferior
sau prodenţia ambelor grupuri
poate să-şi modifice forma ȋn funcţie de nivelul compresiunii :

◘ omega (compresiune la nivel Pm)

◘ V (compresiune la nivel incisiv-canin)
◘ U (compresiune la nivel M)
◘ trapez
◘ forme combinate (M, W)

► arcada inferioară - modificări verticale datorită suprapoziţiei grupului

frontal
2) bolta palatină
• adâncă → forme foarte adânci = “bolţi gotice” – frecvent asociate cu
un torus palatin proeminent

3) ocluzia – relaţii distalizate la nivel molar, canin

• frontal ♦ OJ variabil
♦ ocluzie adâncă
♦ uneori ocluzie deschisă

4) poziţia joasă şi posterioară a limbii – menţine mandibula ȋn

poziţie distală
5) raport bază alveolară – bază coronară
Baza apicală – mică → apexurile se ȋnscriu pe un spaţiu redus,
formând o zonă cu delimitare netă, creând impresia de “ştrangulare”
a arcadei
Baza coronară – largă <= prin ȋnclinarea compensatorie a dinţilor

6) parodontal – la nivelul regiunii incisive : tartru; sângerare;

recesiuni parodontale.

7) tulburări A.T.M.
 II. Caracteristici funcţionale
► Funcţia masticatorie – dificultăţi ȋn actul inciziei → limitarea
efectuării actului de incizie a alimentelor sau, ȋn cazuri extreme,
imposibilitatea executării acestuia – act de rupere, “tăiere ȋn foarfece”
sau plasare a alimentelor ȋn zona laterală, ȋn fragmente mici, datorită
decalajului sagital grav maxilar şi dentar.

► Funcţia respiratorie
hipotonie uni- sau bilaterală a muşchilor narinari
uneori, obstacole ȋn testele inspir – expir

► Funcţia musculară
hipotonia buzei superioare
hipertonia buzei inferioare, muşchiului mentonier.

► Deglutiţia – comportament lingual de tip protruziv, expresie a

necesităţii de adaptabilitate la decalajele sagitale şi verticale existente.
 III. Examene complementare
1) Model de studiu
2) Ortopantomografia : aspect caracteristic al regiunii incisivo-canine
“evantai japonez” – fenomen compensator al insuficienţei de bază
osoasă
3) Teleradiografia de profil

A. Relaţii maxilo-mandibulare
→ decalaj sagital al feţei prin - protruzia mediană a feţei
- retropulsia mandibulei

unghiul SNA mărit

unghiul SNB micşorat
unghiul ANB > 4°
B. Baza craniului poate fi alungită ȋn porţiunea anterioară - determină
poziţia retrognată mandibulară

C. Relaţii dento-alveolare – compensator apare ȋnclinarea axelor

dento alveolare superioare şi inferioare

D. Relaţii părţi moi – interpretarea se face ȋn funcţie de tiparul creşterii

faciale

► Tip anterior → unghiul planurilor maxilare este coborât şi

dimensiunea verticală anterioară este scăzută – răspuns bun la
tratament – creşterea scheletală şi de părţi moi ȋmbunătăţeşte
fizionomia
► Tip posterior → egresiune molară => aspect neplăcut, cu menton ȋn
poziţie retrudată; incompetenţă labială
 Diagnostic
Diagnostic pozitiv
Patognomonic :
● profil convex prin menton retras
● raporturi C,M distalizate
● posibilitatea unei propulsii ample a mandibulei

Semne principale
- Aspect facial
- Examenul modelului de studiu → decalaje transversale şi
sagitale
- Examenul radiologic
 Diagnostic cutanat
• Clasa a II-a cutanată – când
partea subnazală cutanată este
proeminentă în raport cu partea
cutanată mandibulară (profil
convex)
 Diagnostic dentar

► Raport canin –clasa a-II-a :

caninii inferiori se găsesc în poziţie distală
faţă de caninii superiori;
raport “cap la cap” – axul C sup. se
continuă cu axul C inf.

D = distoocluzie – când caninul

inferior este distalizat cu jumătate de
cuspid faţă de caninul superior.
► Raport molar – clasa a-II-a :
raport distalizat (> 2 mm)

► ► II / 1 → OJ crescut
 Diagnostic scheletic

Distanţa ȋntre proiecţia punctelor A şi B pe linia de ocluzie d(A-B) > + 3

mm = clasa a II-a scheletică

A B

Unghi ANB > 5° = clasa a II-a scheletică

 Tratament
Obiectivele tratamentului :
► mezializarea mandibulei
► expansiunea arcadei superioare
► nivelarea planului de ocluzie
► retruzia grupului incisiv superior
► decondiţionarea obiceiurilor vicioase

I. Tratament profilactic şi interceptiv

◘ supravegherea creşterii
◘ alimentaţie naturală ȋn primele 6 luni
◘ combaterea obiceiurilor vicioase
◘ prevenirea leziunilor carioase şi complicaţiilor lor
II. Tratament precoce
Ȋn dentiţia temporară :
◘ depistarea şi ȋnlăturarea factorilor etiologici
◘ favorizarea masticaţiei active – alimente care să solicite propulsia
mandibulei şi să faciliteze abrazia
◘ se va controla ȋnchiderea fantei labiale
◘ şlefuirea selectivă a cuspizilor c+ m care favorizează conducerea forţată
spre distal
◘ exerciţii de propulsie a mandibulei pentru solicitarea muşchilor
pterigoidieni laterali.

►►► Aparate funcţionale, de decondiţionare şi stimulare

activator
scut vestibular, placă vestibulară
trainere din silicon
III. Tratament ortodontic propriu-zis
Ȋn dentiţia mixtă :
→ ȋn prima perioadă : se preferă aparatele
funcţionale
a. Activatorul Andressen – realizează :
● expansiunea bimaxilară (şurub median)
● mezializarea mandibulei
● ȋnălţarea ocluziei – egresia molară
● reglarea relaţiilor ȋn ATM cu reconformarea
ramului ascendent
● echilibrarea musculaturii intra-
şi extraorale
b. Reglatorul funcţional Fränkel I
Componente (scuturi laterale +
pelote labiale inferioare + arc palatal
+ arc lingual + arc vestibular + arcuri
pe canini)

c. Bionatorul Balters 1
Componente : placă palatinală (2
pelote palatinale + arc palatin + arc
vestibular cu 2 bucle) şi placă
linguală, unite prin masă
interocluzală.
→ ȋn a doua perioadă : sunt necesare deplasări distale ale dinţilor
maxilari, cu restrângerea grupului incisivo-canin (retruzie + intruzie)

♦ plăci monomaxilare cu platou retroincisiv ȋnclinat

♦ plăci duble de expansiune Schwarz (ȋn anomaliile severe, cu decalaj

intermaxilar sever, când mandibula nu răspunde la expansiune cu
aceeaşi amploare ca maxilarul )
Ȋn dentiţia permanentă :
■ Aparat fix + tracţiuni intermaxilare
■ Dispozitiv Herbst
■ Corectarea ocluziei distalizate prin
distalizarea M superiori cu headgear
(forţe extraorale)

■ Tratament chirurgical

→ Osteotomie mandibulară cu
avansare
Caz
1.
Caz 2
Caz 3
Caz
4