Sunteți pe pagina 1din 40

Spectre de absorbţie

în domeniul IR
Tehnica experimentului IR
ALCANI. Benzile de absorbţie în IR, caracteristice alcanilor, se refera la
vibraţia de valenţă şi deformarea ungulară a legăturilor din grupurile CH,
–CH2– şi –CH3: ele se situează în domeniile 2850 – 3350, 1300 – 1500 şi
990 – 1000 cm-1.

Valorile frecvenţelor caracteristice de valenţă a legăturilor CH


Tipul oscilaţiilor CH3 CH2 CH
simetrice 2872 2853
2890
asimetrice 2962 2926

ALCHENE, ALCHINE. Benzile IR caracteristice sunt cele de vibraţie de


valenţă: (C=C) = 1620 – 1680 cm-1 şi (C≡C) = 1974 cm-1 (tripla
legătură are k mai mare ca dubla legătură!). Este posibilă, în anumite cazuri,
discriminarea diastereoizomerilor cis- şi trans- pe baza vibraţiilor de
deformare angulară δ: δ(C=C, cis) = 675 – 703 cm-1 şi δ(C=C, trans) = 960
– 970 cm-1.
ARENE. Spectrele de vibraţie ale compuşilor aromatici conţin un număr
mare de benzi caracteristice după care este foarte comodă analiza acestor
compuşi în baza spectrelor de absorbţie în IR. Substituţia atomilor de
hidrogen ai inelului aromatic induce schimbări în anumite domenii ale
spectrului; folosind această proprietate se poate determina gradul şi tipul
substituţiei.

(CC) = 1620  1480 cm-1,

(CH) = 3000  3100 cm-1.
(CH) = 900-650 cm-1.
Valoarea frecvenţei de deformare a legăturii CH depinde în mare măsură
de poziţia substituenţilor. Natura substituentului are o influenţă foarte
mică.
Astfel, frecvenţa acestor oscilaţii în cazul benzenului este de 671 cm-1,
la derivaţii monosubstituiţi ea se plasează în domeniul 747-737 cm-1,
la derivaţii 1,2-disubstituiţi – între 760-740 cm-1,
1,3-disubstiutiţi – între 800-770 cm-1,
1,4-disubstituiţi – între 833-810 cm-1,
1,2,3-trisubstituiţi – între 780-760 cm-1 etc.
COMPUŞI HALOGENAŢI. Se identifică în IR vibraţiile de valenţă ale
legăturii CX (X: atom de halogen), uşor de diferenţiat faţă de legăturile
CH (legăturile CX au mase reduse M mult mai mari, H fiind înlocuit cu
X).
(C–F) = 1000 – 1400 cm-1
(C–Cl) = 600 – 800 cm-1
(C–Br) = 500 – 600 cm-1
(C–I) = 500 cm-1
COMPUŞI HIDROXILICI. De maximă relevanţă este banda IR datorata
vibraţiei de valenţă a grupei funcţionale hidroxilice, (OH):

(O–H)alcooli = 3600 – 3650 cm-1 (în solvenţi nepolari, diluţii foarte mari)

(O–H)fenoli = 3594 – 3615 cm-1

(O–H)alcooli, asociaţi = 3200 – 3400 cm-1 (în solvenţi polari)

(O–H)fenoli, asociaţi = 3300 – 3500 cm-1

În cazul fenolilor, vibraţia de valenţă (OH) are valori mai mici decât în
alcooli deoarece, urmare a conjugării din fenoli, constanta de forţă k
aferentă legăturii hidroxilice din structura acestora e mai mică decât in
alcooli!
(OH) = 955 – 890 cm-1
Transmitanţa, %

Număr de undă, cm-1


Spectrul de absorbţie IR al hexanolului-2

Spectrul de absorbţie IR al hexanului


COMPUŞI CARBONILICI. Este tipică şi foarte relevantă banda IR

datorată vibraţiei de valenţă: (C=O) = 1650 – 2000 cm-1.

Date generale, orientative:


a) aldehidele alifatice (RCH=O, R - saturat, de forma CnC2n+1) prezintă

banda caracteristica în domeniul: (C=O) = 1720 – 1725 cm-1;
b) aldehidele aromatice (ArCH=O, Ar - nucleu aromatic) prezintă banda

caracteristica în domeniul: (C=O) = 1695 – 1715 cm-1.

Scăderea frecvenţei absorbţiei vibraţiei de valenţă în cazul aldehidelor


aromatice se explică prin faptul că, urmare a conjugării π → π între inelul
aromatic şi gruparea funcţionala C=O:
Influenţa efectelor electronice asupra poziţiei în spectrele IR a benzii
de absorbţie datorată vibraţiei de valenţă (C=O) în aldehide
nearomatice:

• Creşte caracterul respingător de electroni al radicalului R (fie prin


efect +I, fie prin conjugare π → π).
• În descrierea structurii reale a acestor aldehide, ponderea structurilor
limită cu sarcini despărţite creşte.
• Scade caracterul de dublă legătură >C=O, prin urmare şi constanta de
forţă aferentă, k.
• Efectele conjugative π → π provoacă o diminuare mai accentuata a
caracterului de dublă legătură >C=O.
c) cetonele (RCOR, ArCOR si ArCOAr) prezintă banda de
absorbţie caracteristică în domeniul: (C=O) = 1705 – 1725 cm-1, adică la
frecvenţe mai mici decât aldehidele, datorita efectelor +I şi a celor
conjugative a celor doi radicali (Ar, R) ataşaţi de dubla gruparea
carbonilica, >C=O.
- cu cât radicalii Ar, R au efect +E, +I mai mare, absorbţia cetonelor se
deplasează spre valori mai mici, ca urmare a scăderii caracterului de dubla
legătură al >C=O (scăderea constantei de forţă k).
- cu cat radicalii Ar, R au efect -E, -I mai mare, absorbţia cetonelor se
deplasează spre valori mai mari, ca urmare a creşterii caracterului de dublă
legatură al >C=O (creşterea constantei de forţă k). Aspectul este comun
tuturor sistemelor care conţin gruparea >C=O.
În alte ambiante,
•substituenţii electronoatragători (-I, -E) grefaţi direct pe gruparea
>C=O îi măresc caracterul de dublă legătură.
•substituenţii electronorespingători (electronodonori, +I, +E), au efect
contrar, micşorând caracterul de dublă legătură al >C=O.
Transmitanţa, %

Spectrul de absorbţie IR al hexanonei-2 Număr de undă, cm-1


Transmitanţa, %

Număr de undă, cm-1


Spectrul de absorbţie IR al hexanolului-2
1. Spectroscopia în IR, singura, nu identifică nici o dată,
compusul organic prin individualizare, ci doar grupele
funcţionale prezente în structură.

2. Vibraţiile esenţiale ale compuşilor organici se


repartizează în doar 4 zone spectrale IR:

Domeniul grupelor funcționale Domeniul “amprentelor digitale”

4000 – 1500 cm-1 1500 – 400 cm-1