Sângele

I.Structura si proprietati:

Sângele (latină sanguis) este o varietate de tesut conjunctiv fluid care cu ajutorul
sistemului circulator transportă necesarul la nivelul ţesuturilor corpului.

Sangele reprezinta aproximativ 8% din greutatea corpului si este format din:

-55-60% plasma ( 90% apa si 10% substanta uscata )

-40-45% elemente figurate eritrocite
leucocite
trombocite

Plasma care nu mai conţine factorii de coagulare

este numit ser sanguin acesta se obţine prin
centrifugarea sângelui după coagulare.
Serul conţine 90 % apă, factori de creştere care
nu sunt prezenţi în plasmă, 7 % proteine, restul
sunt electroliţi şi hormoni.Culoarea galbenă a
serului se datorează bilirubinei.
 Elementele figurate:
Numărul pe μl (milimetru3) sânge
•Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Bărbaţi
•Leucocite 6.000–8.000 Granulare Bazofile10–100
Eozinophile40–400
Neutrophile2.500–7.500
Agranulare
Limfocite1.500–3.500
Monocite200–800
•Trombocite 300.000

De la stânga la dreapta:
globulă roşie de sânge,
trombocită,
limfocită (globulă albă de sânge)
1.Eritrocitele (globulele rosii; hematiile):
-au forma de disc biconcav
-sunt anucleate la maturitate
-au culoare rosie data de hemoglobina
-transporta gaze respiratorii
-durata medie de viata este de aproximativ
120 de zile
-procesul de distrugere se numeste hemoliza
si se realizeaza in:ficat, splina, maduva
4,5-5,0 mil. femei; oaselor.
-procesul de formare a eritrocitelor se
5,0-5,5 mil. bărbaţi
numeste eritropoieza si se realizeaza in
maduva rosie.
 2.Leucocitele(globulele albe)
•Sunt intre 6000-8000/mm 3 de sange
•Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode
•Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma se clasifica in :
•Neutrofile
A. GRANULARE
-65%;
•Bazofile-1%;20-60/mm3
-3000-
-celule sferice cu nucleu lobat
7000/mm3
-au in citoplasma granulatii care se coloreaza
in albastru in prezenta colorantilor bazici
-intervin in stadii tardive ale inflamatiilor -au granulatii ce devin
roz cu coloranti neutri
•Eozinofile -2-4%;100-400/mm3
-ajung primele la
-celule sferice cu nucleu bilobat tesutul afectat si
-au granulatii ce devin rosii cu coloranti acizi fagociteaza microbii
-numarul lor creste in boli alergice si parazitare
B. AGRANULARE- Limfocite B- interactioneaza cu antigenele produc 2 linii de
celule:unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de
memorie care prelungesc imunitatea fata de acel antigen.Aceasta
proprietate sta la baza vaccinarii.
-Limfocite T- nu produc anticorpii ci recunosc celulele
corpului care au fost invadate si produc si ele 2 linii;o linie
stimuleaza activitatea altor celule T si B ,distrug celulele corpului
invadate de agresori si o a doua linie reprezentata de celule T cu
memorie.
-Monocite-macrofage de fagocitare; pot parasi vasul de sange
si participa la atacul agresorilor.

Macrofag
Limfocite
 3.Trombocitele
•Sunt intre 150.000-300.000/mm3 de sange
•Sunt fragmente citoplasmatice provenite din
celule precursoare numite megacariocite.
•Contin factori ai coagularii

Grupa Aglutinogene Aglutinine

Omul prezinta 4 grupe de sange:
A B
•Pe suprafta hematiilor se pot afla
antigene(aglutinogene) notate cu A si O nu nu α siβ
B .In plasma se pot gasi anticorpi
(aglutinine)notati cu α A da nu β
sauβ.Aglutininele nu trebuie sa
ajunga in contact cu aglutinogenele B nu Da α
de acelasi fel deoarece se produce
aglutinarea si liza hematiilor. AB da da nu
 Notiuni de igiena si patologie
1. Leucemia

Denumita si “cancerul sangelui”, leucemia este o

afectiune maligna progresiva manifestata prin
proliferarea excesiva si haotica a precursorilor
celulelor sangvine.
Celulele sangelui sunt produse de maduva
osoasa, fiecare indeplinind un rol specific in
organism;.
In cazul leucemiei, procesul malign isi are
originea in maduva osoasa si incepe prin
dezvoltarea anormala a unei celule
hematopoietice care va produce la randul ei alte
celule maligne. Acestea nu isi indeplinesc functiile
specifice si au un aspect diferit fata de celulele
sanatoase. In timp numarul celulelor sanatoase
din organism scade find inlocuite de celule
maligne, sistemul imunitar nu mai poate face fata
actiunii factorilor patogeni din mediu iar procesele
de oxigenare si coagulare sunt dereglate.
S-au identificat o serie de simptome comune :
•Oboseala cronica
•Imunitate scazuta si infectii frecvente
•Anemie
•Paloare tegumentara
•Apetit scazut si greutate sub nivelul optim
•Imflamarea ganglionilor limfatici
•Splina si ficatul prezinta dimensiuni marite, ceea ce duce la balonari si dureri
abdominale
•Imflamarea ganglionilor limfatici
•Rezistenta fizica scazuta
•Transpiratii abudente – cu preponderenta nocturne
•Fragilitate a sistemului osos
•Dureri osoase si articulare
•Febra si frisoane
•Echimoze cutanate
•Gingivoragii
•Hemoragii anormale
•Invinetire usoara
Sistemul Rh
Sistemul Rh - prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a descris
prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri:
cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh
negative). Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85%
din populatie, iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negative. In
mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile
globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Rh, nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh).
Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana Rh negativa, in
corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh, care cu ocazia unei a doua
transfuzii cu sange Rh pozitiv, produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii
grave. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata, copilul fiind
Rh pozitiv.
Cu ocazia sarcinii, a nasterii, a avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei
dand nastere la anticorpi anti-Rh. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se
combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza), provocandu-i icter si anemie
grava. Daca si mama si sotul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil.
De asemenea, daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici
un fel de urmari neplacute pentru copil. O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da
nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. Daca
copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. Dar daca
copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama
(Rh negativa) cu anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. In acest caz,
copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile amintite. De aceea, toate
femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factorul Rh, iar in cazul in care ele sunt Rh
negative trebuie sa-si faca Rh-ul si sotii. Daca sotii sunt Rh pozitivi, atunci ele sunt luate in evidenta