UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Introducere în economie

Locul și rolul statului

în asigurarea bunăstării cetățenilor

Coordonator: Prof.univ.
Student: Mirela Solcan
Diana Tănase
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Statul bunăstării
Cunoscut și ca stat social, este un concept de guvernare în care statul joacă
un rol cheie în protejarea și promovarea bunăstării economice și sociale a
cetățenilor săi.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Pprincipiile bunăstării:
- egalității de șanse,
- distribuția echitabilă a resurselor,
- responsabilitatea publică față de cei care nu-și pot asigura resursele
minime pentru a duce o viață mai bună.

Sociologul T. H. Marshall a descris statul modern al bunăstării ca o

combinație distinctă de democrație, bunăstare și capitalism.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Tipuri de bunăstare

Pierson P.,(1991,1998) distinge trei tipuri de bunãstare:

– bunãstare socialã („social welfare”) care în sens larg se referã la
furnizarea sau primirea (recepţionarea) colectivã a bunãstãrii;
– bunãstarea economică (economic welfare) care de obicei descrie
acele forme ale bunãstãrii asigurate prin intermediul mecanismelor pieţei
sau a economiei oficiale;
– bunãstarea de stat (state welfare) care se referã la asigurarea
bunãstãrii sociale prin intermediul statului.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Din punct de vedere al măsurării bunăstării, aceasta poate fi divizată

în două componente:
- obiectivă
- subiectivă
Prima componentă poate fi interpretată ca un mijloc indirect și utilizează
fapte observabile drept instrumente de măsurare, sub formă de
statistici economice, sociale sau de mediu. Ca atare, bunăstarea obiectivă
este evaluată pe baza datelor cantitative și, în esență, reprezintă o
imagine “din exterior”. A doua componentă este cunoscută, de
asemenea, sub numele de bunăstare declarată și cuprinde o gamă largă
de procese emoționale și cognitive.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Statul bunăstării presupune un transfer de fonduri de la stat către

serviciile publice (de exemplu, asistență medicală, educație etc.), precum
și direct către indivizi („beneficii”), și este finanțat prin impozitare.
El este adesea menționat ca un tip de economie mixtă. O astfel de
impozitare, care include, de obicei, un impozit pe venit mai mare pentru
persoanele cu venituri mai mari, a fost numit impozitare progresivă.
Susținătorii argumentează adesea că aceasta contribuie la reducerea
decalajului de venit dintre bogați și săraci.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Bunăstarea în Europa
În prezent, state moderne ale bunăstării sunt Germania, Franța, Marea

Britanie și Țările de Jos, precum și țările nordice precum Islanda, Suedia,

Norvegia, Danemarca și Finlanda, care utilizează un sistem cunoscut sub
numele de modelul nordic.
Esping-Andersen a clasificat cele mai dezvoltate sisteme de stat al
bunăstării în trei categorii:
- social-democrate,
- conservatoare,
- liberale.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Bunăstarea în România
Bunăstarea unei țări se raportează, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de
locuitor. România ocupă locul 44 din 146 de țări, fiind depășită de toate
celelalte state membre ale Uniunii Europene în clasamentul "Indicele de
progres social 2018" privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat
de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul
DELOITTE.
Conform punctajelor obținute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate,
România performează mai slab decât alte țări la următoarele capitole:
servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la serviciile medicale
de calitate, accesul la educație avansată,speranța de viață a persoanelor de
peste 60 de ani sau incluziunea socială.
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

Art.2
(1) Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de
instituții, măsuri și acțiuni prin care statul, reprezentat de autoritățile
administrației publice centrale și locale, precum și societatea civilă
intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare
ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau
excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

(2) Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz,
complementar sistemelor de asigurări sociale și se compune din sistemul
de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale.

(3) Asistența socială, prin măsurile și acțiunile specifice, are drept scop
dezvoltarea capacităților individuale, de grup sau colective pentru
asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea
principiilor de coeziune și incluziune socială.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011

ART. 3
(2) Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, îşi
asumă responsabilitatea de realizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute în
actele normative privind beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale.
(3) Statul, prin politicile publice din domeniul serviciilor sociale, contribuie
la promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor beneficiarilor la o viaţă
independentă, împlinită şi demnă, precum şi la facilitarea participării
acestora la viaţa socială, economică, politică şi culturală.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Concluzie

Pe parcursul ultimelor trei decenii, de la schimbarea regimului comunist

din 1989, România a suferit transformări economice, sociale și politice
majore. Această perioadă a fost martorul unor momente remarcabile care
au influențat mediul nostru economic și au stabilit, în egală măsură, noi
traiectorii de dezvoltare. România a trecut, de asemenea, prin
evenimente dramatice, cum ar fi ample mișcări sociale, episoade de
instabilitate economică, dar și instabilitate politică, însă cu toate acestea,
dezvoltarea bunăstării în România pare să fi fost una pozitivă.
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Bibliografie

1. Apud Preda, M., Politica socială românească între sărăcie și globalizare,

Editura Polirom, București, 2000.
2. Paul Pierson, Revue française de sociologie L'Europe sociale en
perspectives, 2002.
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Statul_bun%C4%83st%C4%83rii
4. http://globaldialogue.isa-sociology.org/wp content/uploads/2018/12/v8i3-
romanian.pdf
5.http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L
292-2011.pdf
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE – AS III

Vă mulțumesc!