Accidente

transfuzionale
Clinica de Hematologie SUUB
definitii
 Imunizare-raspunsul organismului la un
antigen strain
 Allo-imunizare- imunizare in cadrul aceleeasi
specii
 Antigen substanta chimica straina
organismului care poate det un raspuns
imun
 Ac sau Ig- proteine care se fixeaza specific
pe antigen
Definitii

 grupe sanguine eritrocitare-antigene

allotipice pot fi localizate :
 pe membrana celulara
 celulare si solubile (A,B,H)
 solubile si absorbite pe membrana er
(Lewis)
Definitii
– functie de repartitie:
 la toate speciile sau la anumite specii
 la anumiti indivizi- “antigene private”
 la toti indivizii- “antigene publice”
 sisteme de grupe sanguine:

ex sistemul ABO, sist Rhesus-ansamblu

de grupe sanguine reunite pe linie
genetica
 Determinarea antigenelor-de regula
prin reactii de aglutinare (celulele
purtatoare de Ag sunt puse in contact
cu serul care contine ac specifici)
Sistemul ABO
 Ag se gasesc pe eritrocite sau pot fi
secretate in saliva de celulele mucoase
(“secretori”)
 Genele A si B induc sinteza unei enzime
(glicosiltransferaza) care fixeza sau nu o
grupare glucidica pe o matrice proteica (H)
 Antigenele sist ABO: trei allele A,B, O care
det 4 fenotipuri A (AA sau AO), B (BB sau
BO), AB (AB), O(OO).
Sistemul ABO
Anticorpii sistemului ABO:
 Anticorpii naturali sau “regulari”-natural si
constant, un subiect lipsit de Ag (B )poseda
ac anti B
 Ac naturali sunt de tip Ig M, aglutinanti in
mediu salin la 4C
 A –anti B
 B –anti A
 O- anti A si B
Sistemul ABO

Determinarea se face obligatoriu prin 2

metode, concomitent
1.identificarea Ag de pe eritrocite
(metoda Beth-Vincent)
2.identificarea ac serici (naturali)
(metoda Simonin).
Sistemul Rhesus
 Ag sunt prezente pe er, leucocite, plachete
si anumite tesuturi
Genetica: 3 gene pe un cromozom =haplotip
Genotip= 2 haplotipuri
D, Cc, Ee
Determinarea: hematii de studiat + ser anti D
standard
Determinarea C, c, E, e, se face in anumite
situatii (det fenotip).
Sistemul Rhesus
 In practica curenta, determinarea sist
Rhesus standard (Ag D) este suficienta si
permite clasificarea indivizilor in Rh pozitivi
si Rh negativi.
 Spre deosebire de sist ABO, nu exista ac
“naturali” in plasma
 Ac apar numai dupa imunizare – ac de tip
imun
 Este suficienta determinarea Ag eritrocitare
Alte Ag eritrocitare

 Alte antigene eritrocitare cu

importanta transfuzionala:
 Kell (K, k)- ac anti Kell imuni apar rel
frecvent- hemoliza
 Duffy-ac de tip imun, apar rar, pot fi
periculosi.
 Kidd- ac de tip imun; apar rar.
Accidente si incidente
transfuzionale
 Transfuzia se poate asocia cu reactii severe,
cele mai frecvente fiind cele imune date de
incompatibilitatea in diverse sisteme de grup
sanguin
 Se transfuzeaza: sange integral, concentrat
eritrocitar, trombocitar, mai rar concentrat
leucocitar, PPC, crioprecipitat, concentrat de
FVIII, concentrat de complex protrombinic,
concentrat de fibrinogen.
Accidente transfuzionale
 Accidente imediate- imune si nonimune:
hemoliza, soc septic (transfuzia de sange
contaminat), r. alergice, r. frison –
hipertermie, EPA de supraincarcare, EPA
lezional, metabolice- supraincarcare cu citrat
sau potasiu
 Accidente intarziate
 Complicatii tardive: hemosideroza
Accidente intarziate

 Imunologice: icter hemolitic

postransfuzional, transfuzia ineficienta,
purpura posttransfuzionala, R grefa
contra gazda, alloimunizarea.
 Infectioase: hepatite virale post-
transfuzionale (A, B, non A ), lues,
agenti bacterieni; bruceloza,
ricketioza, babesioza.
Teste pentru donator

 Ag HBs
 Ac anti HCV
 Anti HIV1, anti HIV2
 Ac anti HTLV I,II
 Ac anti treponema pallidum
Accidente hemolitice

 declansate de ac naturali regulari

(eroare ABO) sau ac iregulari (naturali
sau imuni)

 poate avea 2 aspecte:

hemoliza intravasculara
hemoliza extravasculara
Accidente transfuzionale

 este important sa observati pacientul

cel putin primele 15 minute de la
inceputul transfuziei pentru a detecta
primele semne clinice date de
incompatibilitatea transfuzionala sau
contaminarea bacteriana
Incompatibilitate in
sistemul ABO
 Fixarea ac (anti A, anti B) pe antigenul
eritrocitar omolog - hemoliza
intravasculara
 Ac de tip IgM fixatori si activatori de
complement la 37C
 R f severa cand er. de grup A sunt
infuzate unui pacient cu grup O
 Consecinte: soc, CID, IRA - min, ore
Incompatibilitate in sist
ABO
 Manifestarile apar in primele min
 clinic: stare de rau, anxietate, constrictie
toracica, durere lombara, frison, febra,
hipotensiune
 hemoglobinurie, oligo-anurie; icter dupa
cateva ore
 Sangerare la nivelul punctiei venoase si a
plagii operatorii (in panza) - pacient sub
anestezie generala
Accidente hemolitice date
de alti ac decat sist ABO
 Forme usoare sau tardive de hemoliza
 Frecvent mecanism extravascular

Clinic se pot exprima ca:

 icter a 2-a zi, sau dupa cateva zile

 anemie intre z8-z10

 transfuzie prost tolerata; frison, hipertermie

 transfuzie ineficienta
Accidente hemolitice date
de alti ac decat sist ABO
 Aceste reactii pot fi det de prezenta
altor ac in sangele primitorului: anti Rh
D, Rh E, Rh c, si anti K (Kell)

 Ag Jk (Kidd) si Fy (Duffy) activeaza

complementul si dau reactii de
hemoliza intravasculara severa.
R hemolitice intarziate

 Pacienti imunizati anterior de o

transfuzie sau sarcina
 Nivelul pretransfuzional de ac este f
scazut si ac nu pot fi detectati
 Dupa transfuzia de hematii cu acest
Ag, apare un raspuns imun secundar,
creste nivelul de ac, si apare hemoliza
tardiva (z5-z10)
Conduita in fata reactiilor
transfuzionale
 Intreruperea transfuziei la primele simptome
 Recoltarea de probe de sange de la bolnav
 Pev pacientului cu SF, sol macromoleculare
 Se verifica identitatea pacientului
 Se trimite la lab de imunohematologie:
1. Foaia de observatie clinica asupra accidentului
2. Proba de sange pretransfuzional si din momentul
accidentului
3. Unitatea de sange transfuzata
Conduita R transfuzionale

 Supraveghere TA, puls , frecventa

respiratorie, diureza
 Preventie acidoza (bicarbonat)
 Supraveghere hemostaza (CID)
 IRA- dializa
Soc prin transfuzie de sange
contaminat
 contaminarea bacteriana – rara, dar cu
mortalitate mare.
 Germenii Gram neg. de la donator pot
contamina sg cu dezvoltare lenta la 4C
 Tablou clinic –febra inalta 39-40C la
inceputul transfuziei, frison, soc endotoxinic,
+/-CID, posibil stop cardiac.
Transfuzia contaminata

 Conduita preventiva: eliminarea

donatorilor care prezinta infectii
 Asepsie cutanata riguroasa la recoltare
 Conservare la 4C
 Manipulare sterila
 Nu se incalzeste unitatea de sange
care nu poate fi utilizata
Transfuzie contaminata
 Se trimite la lab bacteriologie pt ex direct si
pt. hemoculturi, punga de sange si probe de
la pacient
 Tratament:
se opreste imediat transfuzia,
se initiaza masuri de resuscitare,
antibiotic iv cu spectru larg.( cefalosporina +
aminoglicozid), HHC.
 Tt complicatiilor: CID, IRA.
Reactii de hipersensibilitate
de tip imediat
 Pot sa apara la 30-90min dupa transfuzia de
sange/componente
 Ac anti IgA prezenti in plasma unor pacienti cu deficit de
IgA si care au fost sensibilizati in prealabil
 Reactii usoare: urticarie, eritem, eruptie maculo-papulara,
edem periorbital
 Reactii severe: bronhospasm, hipotensiune

CONDUITA
 Se opreste transfuzia

 Hidrocortizon 100mg, antihistaminic iv, adrenalina 1ml

1:1000
Reactii imunologice
nonhemolitice
1. Izoimunizare antileucocitara
a. Sd frison-hipertermie – se adm antitermic
b. EPA fara supraincarcare circulatorie
2. Izoimunizare antitrombocitara
a. transfuzie de trombocite ineficienta
b. Purpura posttransfuzionala tardiva
 Apare la 5-7zile, mai frecvent la femei multipare
 Determinata de alloac. specifici antiplachetari
 Poate fi severa, Tr↓↓ asociate cu sangerari
 Conduita: Ig iv, plasmafereza.
EPA lezional

 Accident rar, dar extrem de grav

 2 componente sanguine sunt
incriminate: leucocitele si PPC
 Clinic: frison, hipertermie, tuse seaca,
dispnee, durere toracica, tahicardie,
cianoza
EPA lezional

 Conduita preventiva: produse

deleucocitate
 Conduita curativa:

-Oprirea transfuziei
-HHC iv
-Transfer urgent in serviciul de
reanimare (suport respirator)
Preventie
 Folosirea de filtre pt reducerea
leucocitelor din transfuzia de hematii
sau concentrat plachetar
 Indicatia de a folosi produse/fractiuni
de sange deleucocitate
Se reduce imunogenicitatea transfuziei
data de dezvoltarea ac anti HLA, riscul
transmiterii de CMV, si a r. febrile.
Reactii nonimune

 EPA de supraincarcare
1. Supraincarcarea volemica - risc crescut la
persoane in varsta, +/- afectare cardiaca
cand se adm sg integral/MER

Simptome: dispnee, tuse-tablou de EPA

Tratament: se opreste transfuzia, se adm
diuretic, O2
 Accidente metabolice-
supraincarcarea cu citrat
 Exceptional in practica transfuzionala
 Transfuzie masiva sau f rapida
 Parestezii, tremor muscular, bradicardie,
hipotensiune, QT prelungit, T aplatizat
 Cauza: citratul utilizat ca anticoagulant
complexeaza Ca din plasma
Reactii tardive

1.Supraincarcarea cu Fe
-Clinic devin simptomatici dupa ani de
transfuzii (hemocromatoza sec)
-Preventie: folosirea de chelatori de Fe –
desferioxamina
2.Infectii transmise prin sange