Sunteți pe pagina 1din 22

Proprietăţile fizico-

chimice ale ţiţeiului şi ale


fraţiunilor separate din
acesta
Presiunea de vapori
Presiunea de vapori
reprezintă presiunea exercitată de vaporii
unei substanţe, aflaţi în echilibru cu
lichidul din care provin, la o anumită
temperatură.
presiunea de vapori se studiază numai
pentru substanţele lichide, însă şi solidele
manifestă o anumită presiune de vapori,
neglijabilă.
1Pa  1
N
m2

bar, mmcol.Hg etc.


Presiunea de vapori
Presiunea de vapori este o caracteristică
mai puţin importantă în cazul fracţiunile
petroliere grele şi reziduale, comparativ cu
fracţiunile uşoare, gazolina şi benzina,
având în vedere faptul că acestea au
volatilitate scăzută
Pentru fracţiunile petroliere grele şi
reziduale, precum şi pentru cele rezultate
din procesarea cărbunilor, care prezintă
volatilitate scăzută, a fost elaborată o
metodă grafică de determinare a presiunii
de vapori, în care produsul greu volatil se
asimilează cu o hidrocarbură parafinică
normală cu aceeaşi densitate.
Experimental

 Pentru hidrocarburi : folosind metodele


statică, dinamică şi izotermelor;
 Valoarea presiunii de vapori a
hidrocarburilor este dependentă numai
de temperatură şi de natura lor chimică.
Experimental

 Metodele cu ajutorul substanţelor de


referinţă prezintă avantajul că nu
necesită efectuarea determinărilor
experimentale, de multe dificil de realizat
şi costisitoare.
 Se aplică pentru substanţe înrudite din
punct de vedere chimic, în variantele le
presiune constantă, respectiv,
temperatură constantă;
Experimental

Pentru benzine presiunea de vapori se


determină experimental prin metoda REID,
al cărei principiu constă în măsurarea
presiunii pe care o exercită vaporii saturaţi
deasupra lichidului din care provin, la
temperatura constantă de 37,80C (1000F).
Presiunea de vapori Reid a benzinelor poate
fi obţinută şi pe cale grafică, cu ajutorul unei
nomograme, în funcţie de valorile
temperaturii la care distilă 5 %, respectiv 20
% pe curba de distilare STAS a acestora.
Experimental

Pentru fracţiunile grele şi reziduale


separate din ţiţeiuri cu densitate ridicată şi
din gudroanele de cărbune, s-a elaborat o
metodă grafică pentru determinarea
presiunii de vapori a acestora.
Pentru amestecurile complexe de
hidrocarburi (fracţiunile petroliere), la o
temperatură dată, există un număr extrem
de mare de valori ale presiunii de vapori, în
funcţie de proporţia vaporizată.
Prin calcul

Cu aplicabilitate mai mare este metoda la


temperatură constantă, care are ca punct
de plecare ecuaţia Clausius-Clapeyron,
fiind mai exactă şi având o rezolvare
analitică.
dP L


dT T V  V
g l 
L
log P  log P1  c
L1
Prin calcul

Pentru hidrocarburi cu temperatură de


fierbere coborâtă presiunea de vapori se
poate calcula , cu bună exactitate,
folosind ecuaţia lui Antoine:

B
log P  A 
t C
Grafic

 Folosind o astfel de corelaţie, în care substanţa


de referinţă a fost apa, iar deasupra
temperaturii critice a acesteia, mercurul, Cox a
construit un grafic ce corelează presiunea de
vapori cu temperatura, pentru hidrocarburile n-
parafinice, extrem de util în aplicaţiile ingineriei
de prelucrare a petrolului.
 Dreptele de presiune de vapori ale
hidrocarburilor se intersectează într-un punct,
numit punct focal, ale cărei coordonate tf şi pf,
pot fi cunoscute.
Graficul lui Cox
Grafic

log pr   log pr     log pr 


 0  1

Metoda dă rezultate bune pentru hidrocarburile nepolare, pentru T r< 0,38


Grafic

Deosebit de utilă în aplicaţiile aparţinând


domeniului studiat este nomograma AZNII,
care corelează temperatura de fierbere a
produselor petroliere cu presiunea, prin
intermediul temperaturii normale de
fierbere a acestora.
Nomograma AZNII
Presiunea de vapori
Cunoaşterea valorii presiunii de vapori a
amestecurilor complexe de hidrocarburi este
importantă pentru că oferă informaţii cu
privire la:
 evaluarea pierderilor prin evaporare la
manipulare, depozitare, transport şi în
serviciu;
 tendinţa de formare de dopuri de vapori în
consuctele de alimentare ale motoarelor;
 nivelul presiunii dezvoltate în rezervoarele
de depozitare.
  Presiunea de vapori a benzinei auto este o
caracteristică importantă a acestora.
Presiunea de vapori
 Pornirea uşoară a motorului la rece, buna
funcţionare a acestuia (cu referire la viteza
de încălzire, uniformitatea repartiţiei
combustibilului în cilindrii motorului,
puterea dezvoltată) implică o valoare
optimă a presiunii de vapori a benzinei
folosite drept combustibil;
 Pornirea motorului la rece reclamă
evaporarea unei cantităţi suficiente de
benzină, astfel încât în toţi cilindrii
motorului să ajungă amestecul carburant
în proporţie suficientă şi în raportul
aer/benzină adecvat.
Presiunea de vapori
 Pentru a permite o pornire uşoară a
motorului este necesar ca circa.10 % din
benzină să se evapore, pentru a forma
amestecul carburant.
 Între valoarea temperaturii
corespunzătoare la 10 % pe curba STAS a
benzinei şi temperatura minimă de pornire
a motorului este o strânsă dependenţă.
Temperatura la 10 Temperatura minimă
% pe STAS benzină, de pornire a motorului,
0
C 0
C
40 - 32
50 - 25
60 - 18
Presiunea de vapori

Temperatura de pornire, tp,


este corelată cu t10% STAS
temperatura tp   60
1,25
corespunzătoare la 10 %
distilate pe curba STAS a
benzinei cu relaţia
Componentul Intervalul Presiunea de
de distilare, vapori
0
C Reid la 37,8 0C
(torr)
Benzină de R.C 40 - 215 300 - 400
Benzină de C.C. 40 - 205 300 - 400
Benzină de alchilare 45 - 190 220 - 250
Fracţiuni 30 - 50 1000 - 1100
izopentanice
Presiunea de vapori
 Standardele de calitate prevăd pentru
presiunea de vapori a benzinelor
comercializate în ţara noastră două
valori: 500 mm col.Hg vara şi 600 mm
col. Hg, iarna.
 Corectarea presiunii de vapori a
benzinelor component, care au presiuni
mici, se realizează prin adăugare de
fracţie butanică, mai rar fracţie
pentanică, deşi i-C5 are o cifră octanică
ridicată. În benzina de iarnă se adaugă 10
- 14 % vol. fracţiune butanică, pentru o
temperatură de 00C, iar în cea de vară
proporţia este de 5-8 % volum
Presiunea de vapori
 O presiune de vapori ridicată a benzinei
prezintă riscul evaporării abundente a
acesteia, cu formarea de dopuri de vapori
pe conducta de alimentare de la rezervor
la motor, cu consecinţa funcţionării
defectuoase a motorului (motorul se
îneacă), fiind posibilă chiar oprirea
acestuia, în condiţii de temperatură
ambiantă ridicată.
 Benzina căreia i s-a adăugat fracţie
butanică are tendinţa mai pronunţată de a
forma dopuri de vapori decît cea pentru
care condiţionarea presiunii de vapori s-a
realizat prin adăugare de pentani.
Presiunea de vapori
Pentru a evita formarea de dopuri de
vapori, valoarea temperaturii
corespunzătoare la 10 % pe curba STAS a
benzinei trebuie să îndeplinească condiţia:

t 10% STAS 0,5t aer  46,5


Pentru aragaz, valoarea presiunii de vapori
este de 6,5 - 9,7 bar la 600C, iar pentru
propanul lichid folosit ca solvent, se
limitează la max 13-16 bar la 37,80C.
Presiunea de vapori

Pentru amestecurile de hidrocarburi de


compoziţie cunoscută, ca şi pentru
benzine rezultate din amestecarea unor
fracţiuni înguste.

mi
 Pi
Mi
Pv ,med 
mi

Mi