Ganglionii bazali

Prof. Dr. Bogdan O. Popescu

Disciplina Neurologie - Spitalul Clinic Colentina
Facultatea de Medicina
U.M.F. „Carol Davila” Bucuresti
 Modularea activitatii motorii de
catre ganglionii bazali (GB)
• Neuronii motori centrali (NMC) – cortex +
• Nucleii din trunchiul cerebral (rubro-, tecto- etc)
– comanda contractia anumitor grupe muculare
• Proiecteaza axonii la nivelul pericarionilor neuronilor motori
periferici (NMP)+ circuite locale din mduva si trunchi cerebral
• Mai exista doua structuri importante in controlul activitatii
motorii:
– GB
– Cerebelul
Modularea activitatii motorii de
catre ganglionii bazali (GB)
 Rezumat NMP (I)
• 4 structuri motorii distincte dar care
interactioneaza activ – contributii esentiale la
controlul actului motor
– circuitele locale la nivelul maduvei si trunchiului
– NMC care isi proiecteaza axonii la acest nivel
– GB
– cerebelul
• Neuronii motori α din maduva si trunchi fac legatura
intre SNC si grupele musculare
• Fiecare neuron motor si fibrele musculare pe care le
controleaza constituie o unitate functionala denumita
unitate motorie
 Rezumat NMP (II)
• Unitatile motorii sunt variabile in dimensiune, gradul
de tonus produs, viteza de contractie si gradul de
epuizare
• Cresterea graduala a tonusului muscular – mediata de
recrutarea progresiva a diferitelor tipuri de unitati
motorii si de cresterea frecventei descarcarilor NMP
• Circuitele locale medulare/trunchi sunt activate de
impusurile senzitive/ neuroni intercalari/ neuroni
motori α si γ – controlul reflex al activitatii musculare
• ROT sunt reflexe monosinaptice – contact intre
terminatiile senzitive provenite de la nivelul fusurilor
musculare si neuronii motori α care inerveaza aceleasi
grupe musculare sau grupuri sinergice
 Rezumat NMP (III)
• Motoneuronii ɣ participa in producerea ROT prin
ajustarea tensiunii intrafusale din fusurile
neuromusculare – activitate a motoneuronilor α –
reglarea lungimii si tonusului grupelor musculare

• Alte reflexe (polisin)/circuite regleaza

contractia/tonusul muscular in alte tipuri de stimulare
– ex. retragerea membrelor la stimularea nociceptiva.
 Rezumat NMP (IV)
• Coordonarea spatiala si secventa temporala a
contractiei grupelor musculare, necesare activitatii
motorii ritmice/automate (mers, etc.) sunt rezultatul
unor generatori centrali (retele neuronale
specializate la nivelul maduvei/trunchiului)
• NMP – rol esential in aceste circuite/ segmentul final
al cailor motorii – afectarea NMP – deficit motor in
teritoriul muscular inervat + pierderea activtatii
reflexe (ROT) + hipotonie musculara + atrofie
musculara (in timp)
 Rezumat NMC (I)
• NMC – cortex, aria motorie primara (4)

• Nuclei reglatori in trunchi (vestibulo-spinal, olivo-,

rubro, olivo- etc.)

• Ex. Reticulo-spinal – controlul anticipat al posturii

(anticipare).

• Ex. Vestibulo-spinal – controlul feedback al posturii

(in raspuns la semnale senzitive indicand o afectare a
posturii).
 Rezumat NMC (II)

• Nucleii din trunchi controleaza controlul motor

postural, axial, al grupelor musculare mari, care au
tonus ridicat o perioada lunga

• Aria motorie primara – responsabila pentru miscarile

fine, cu secventa temporala elaborata, a segmentelor
distale ale membrelor, limbii, fetei.
 Modularea activitatii motorii de
catre ganglionii bazali (GB)

• GB si cerebelul nu au proiectii directe la

nivelul circuitelor locale centrale si NMP

• Influenta activitatii motorii se realizeaza

prin reglarea activitatii NMC
 Ce sunt ganglionii bazali?
• Un set numeros de nuclei cerebrali diversi
functional, situati la baza creierului
• Structuri relevante pentru functia motorie:
– Nc. caudat
– Putamenul
– Globus pallidus
• Alte structuri SNC conectate cu GB:
– Substanta neagra (mezencefal)
– Nc. Subtalamic Luys (talamus ventral)
Ganglionii bazali
Ganglionii bazali
 Ganglionii bazali
• Gg. bazali ~ sistem extrapiramidal (învechit)
• Roluri fiziologice numeroase, pe lângă controlul
motor
• Gg. bazali:
– inițierea mișcărilor voluntare
– derularea mișcărilor automate
– menținerea posturii
– controlul amplitudinii și vitezei programelor motorii –
reglarea tonusului muscular
 Conexiunile/functiile GB
• GB, subst neagra, nc ST Luys – bucle
subcorticale de control si reglare –conecteaza
diferite arii corticale cu arii cu NMC
– Aria motorie primara
– Cortexul premotor
+ Trunchiul cerebral
• Neuronii GB, sbst neagra, nc ST – descarca
impulsuri inainte (anticipare) cat si in timpul
miscarilor
• Aceasta reglare a activitatii NMC este necesara
pentru initierea miscarilor voluntare
 Leziuni la nivelul GB

• Fac dificila initierea/terminarea actului motor

  Activitate anormala a NMC, fara control,

GB ocupandu-se de „supravegherea” acestei
activitati
Componentele motorii ale GB
 Conexiunile GB
Aferentele GB
• Aferentele se situeaza in:
Corpul striat (‘stripped body’):
– Caudat
– Putamen
• Axonii din cortexul motor → dendritele
neuronilor medii „ghimposi” (medium spiny
neurons) → integreaza impulsuri de la cortex,
talamus, tr cerebral
• Axonii neuronilor medii „ghimposi” →
– Globus pallidus
– Subst neagra – pars reticulata
Aferentele GB
• Organizarea anatomica
a aferentelor GB.
Sectiune coronara a
creierului uman,
demonstrand proiectiile
de la cortexul cerebral si
SN pars compacta catre
caudat si putamen.
 Aferentele GB
• Nucleul caudat primeste aferente de la:
– Ariile corticale de asociere multimodale
– Ariile motorii care controleaza oculomotricitatea (lobul frontal)

• Putamenul primeste aferente de la:

– Ariile senzitive primare si secundare (lob parietal)
– Aria vizuala secundara (lob occipital)
– Ariile motorii si premotorii (lob frontal)
– Aria de asociere auditiva (lobul temporal)

• Calea cortico-striatala: segregare/ functii multiple /

somatotopie
 Aferentele GB

• Aproape toate ariile neocortexului au axoni

care se proiecteaza la nivelul GB (fara aria
primara vizuala si aria primara auditiva).
• Cea mai bogata aferenta – din partea ariilor de
asociere frontale si parietale.
• Calea corticostriata – capsula interna –
caudat + putamen
Arii corticale in contact sinaptic cu GB

Ariile cortexului cerebral uman care sunt conectate cu nc caudat, putamen si striatul
ventral in vedere laterala (A) si mediala (B).
 Conexiuni ale GB

• Corpul striat – functional subdivizat in harti

topografice
• Conexiunile cortico-corticale, cortico-talamice,
cortico-spinale au colaterale catre neuronii
medii ghimposi – sinapse glutamatergice
• Neuronii dopaminergici din SNpc – fac
sinapsa la nivelul neuronilor medii ghimpati, in
apropierea sinapselor neuronilor glutamatergici
corticali, au un efect modulator
 GB – initierea miscarii

• Cand neuronii medii ghimpati se activeaza

(crestere in rata de descarcare) – urmeaza o
miscare
• Neuronii putaminali descarca cu anticipatie
fata de miscarile corpului
• Neuronii din nc caudat decarca cu anticipatie
fata de miscarile globilor oculari
 Eferente ale GB
• Neuronii medii ghimposi (caudat si putamen) –
proiectii GABA (inhibitorii) catre:
– Globus pallidus (partea interna) – GPi
– Substantia nigra (pars reticulata) – SNpr – structura
functionala din GPi (studii de neuroembriologie)
• 95% din cei 100 milioane de neurons din corpul
striat sunt neuroni medii ghimposi
• GP – 900.000 neuroni
• 100 neuroni medii ghimposi inerveaza un
neuron din globus pallidus
 Neuronii/neurotransmițătorii
corpului striat
• 95% - neuroni medii ghimposi
• 1-3% - interneuroni striatali colinergici, activitate
tonică – fac sinapsă cu primii, au acțiune
modulatorie/inhibitorie, primesc aferențe de la talamus
și cortex
• Activitatea neuronilor medii ghimpoși – reglată prin 3
neurotransmițători:
– glutamatul (calea cortico-striată)
– dopamina (calea nigro-striată)
– acetilcolina (interneuronii striați colinergici)
Neuronii medii ghimpoși

pnas.org
Eferente ale GB
 Eferentele GB
• Din GPi and SNpr – axoni catre NMC in cortex
si trunchiul cerebral
• GPi → nucleii ventral anterior / ventral lateral
talamus dorsal → NMC in ariile motorii ale
cortexului cerebral
• Bucla completa: cortex – GB – talamus – cortex
• SNpr → NMC in coliculul superior –
oculomotricitate (fara releu talamic)
 Eferentele GB
• Sunt inhibitorii (GABA)
• Niveluri inalte de activitate spontana (in contrast
fata de neuronii medii ghimpati din zona de primire
de aferente)
• Previn miscarile involuntare prin inhibitia
talamusului si coliculilor superiori
• Cortexul excita putamenul care inhiba GPI care
inhiba talamusul care excita cortexul
• Sensul biologic: excitatia corticala inhiba actiunea
inhibitorie permanenta a Gpi numai atunci cand se
doreste o miscare (controlata) – efectul este de
dezinhibitie
Neurocircuitele GB – calea directa

fazic tonic
Cand ne miscam, cum o facem?

Repaus Inhibitie a miscarii

(GPi hiperactiv, tonic – neuroni inhibitori

Miscare Activare corticala

Dezinhibarea talamusului
prin inhibarea GPi
 Circuitele GB
• De fapt, 2 cai:
– Calea directa (de abia descrisa)
– Calea indirecta – prin GPe (partea externa) – GPe si
nc subtalamic (STN) → GPI / SNpr
• Ambele cai influenteaza activitatea NMC
• Rolul caii indirecte: de modulare a actiunilor
disinhibitorii ale caii directe
• GPe contine neuroni GABA (inhibitori), activi
tonic
Neurocircuitele GB – calea directa
 Circuite ale GB: efecte
• Efectul net al activarii caii directe:
Inhibitie tonica a GPi
• Efectul net al activarii caii indirecte :
Cand este activata, creste inhibitia talamica asupra NMC
• Calea indirecta este o „frana” pentru calea directa
• Semnificatia biologica finala: controlul fin al
neurocircuitelor si al excitatiei finale corticale
prin interactiunea intre excitatie si inhibitie
 Leziunile Nc. ST

• Leziunile nc ST, care intrerup calea indirecta,

abolescul controlul fin al miscarii si genereaza
prea multa miscare
• Rezultatul clinic este hemibalismul de partea
contralaterala (miscari violente, involuntare ale
membrelor – descarcari anormale ale NMC, care
nu mai primesc inhibitia tonica a GB
• Majoritatea leziunilor nc. ST Luys – de natura
ischemica (rar tumorala)
 Rolul subst negre
• Alt neurocircuit: neuronii dopaminergici (SNpc) –
moduleaza descarcarile eferente ale corpului striat
• Intre CS si SNpc – conexiuni in ambele sensuri
• Neuronii nigrali genereaza:
– Eferente excitatorii mediate de receptori D1 – CS neuroni
medii ghimposi – GPi (calea directa)
– Eferente inhibitorii mediate de receptori D2 – CS neuroni
medii ghimposi – GPe (calea indirecta)
• Caile directa si indirecta sunt antagonice
• Efectul final al caii ngrostriatale este sinergic: scaderea
efectului inhibitor al GB asupra talamusului, deci asupra
cortexului cerebral, cu aspect fazic, care permite
miscarile voluntare fine
 Substanta neagra si boala
Parkinson
• Pierdere progresiva a neuronilor dopaminergici
nigrostriatali
• In mod normal activtatea celuleor dopaminergice scade
activitatea inhibitorie a GB, de aceea creste activitatea
motorie, prin cresterea exciatiei cortexului motor
• In boala Parkinson, cand subst neagra e distrusa,
activitatea inhibitorie a GB creste si activarea talamica
a cortexului motor e mult mai putin probabil sa apara
• Simptomele BP(ex. hipokinesia) = o incapacitate de
dezinhibare a GB, care inhiba tonic cortexul motor
 Boala Huntington si neurocircuitele
GB
• In BH neuronii medii ghimposi care se
proiecteaza la nivelul GPe (calea indirecta)
degenereaza

• Absenta inhibitiei normale a Gpe – neuronii

din Gpe devin anormal de activi – inhiba Nc
ST Luys – Nc Luys excita prea putin Gpi –
Gpi inhiba prea putin talamusul – talamus
excita prea mult cortexul – prea multa miscare,
involuntara (coree)
 Subst neagra in boala Parkinson

The pathological changes in certain neurological diseases provide insights about the function of
the basal ganglia. (A) Left: The midbrain from a patient with Parkinson's disease. The substantia
nigra (pigmented area) is largely absent in the region above the cerebral peduncles (arrows).
Right: The mesencephalon from a normal subject, showing intact substantia nigra (arrows). (B)
The size of the caudate and putamen (the striatum) (arrows) is dramatically reduced in patients
with Huntington's disease. (From Bradley et al., 1991.)