ABORDUL VASCULAR IN

TERAPIA INTENSIVA
TRANSFUZIA DE SANGE SI
DERIVATI

Curs IV
ABORDUL VASCULAR IN TERAPIA INTENSIVA
Abordul
 venos periferic = cateterizarea unei vene periferice cu scopul
administrarii lichidelor si medicamentelor, precum si pentru recoltarea probelor
de laborator.
Venele extremitatilor  aplicare de garou + strangere pumn (umplerea venelor

superficiale)
Abord venos central = introducerea unui cateter pana la nivelul atriului drept

sau a venelor cave (inferioare sau superioare).
Indicatii: monitorizarea presiunii venoase centrale, acces venos de lunga durata,

perfuzii hipertone, hipotone sau cu efect iritant asupra vaselor periferice,
hemodializa, lipsa accesului venos periferic, cateter arterial pulmonar (tip
Swan-Ganz), pacing temporar.
Contraindicatii: nu exista CI absolute (de evitat abordurile in care nu putem

efectua hemostaza pacienti cu tulb de coagulare).
Tipuri de abord venos central: subclavicular, jugular intern, jugular ext, femural,

bazilic, cefalic, brahial, axilar, safen, iliac ext, cava inf
Cateterele trebuie sa prezinte coagulogenitate mica  catetere moi, scurte, cu

lumen mic (cateterele cu lumen multiplu flux minim in fiecare lumen, pt a
impiedica cresterea germenilor)
 Cateterizarea venei Cateterizarea venei
subclavie jugulare
 De preferat vena subclavie dr (domul
pleural mai jos situat, traiect spre VCS,  Abord central: varful
duct toracic situat pe partea stg): ->
abord infraclavicular si supraclavicular
triunghiului alcatuit din
 Abord infraclavicular: se punctioneaza cele 2 capete ale SCM, cu
pe marginea inf a claviculei, la unirea acul orintat spre
1/3 medii cu 1/3 mijlocie, sub unghi de
mamelonul omolateral
30gr fata de planul pielii.
 Abordul supraclavicular: se pct  Abord post: marginea
jonctiunea venei subclavii cu VJI post a SCM, cu varful
orientat spre mamelonul
contralateral
 Abord ant: marg ant a
SCM, cu vf orientat spre
axila omolat
 CATETERIZAREA VENEI
FEMURALE
 La 1 cm median de artera
femurala, cu vf acului orientat
spre ombilic, sub un unghi de
30gr fata de planul pielii
 Monitorizarea pacientului
(ECG, TA, SaO2) in timpul
cateterizarii
 Complicatii: punctia arteriala,
punctia domului pleural,
embolie cu aer, infectii, punctia
ductului limfatic, tromboza
cateterului, leziuni nervoase,
punctia traheii.
 PUNCTIA SI CATETERIZAREA
ARTERIALA
 Indicatii: recoltarea de sange arterial pt evaluarea eq acido-
bazic si a gaselor sanguine, monitorizarea continua a presiunii
arteriale, recoltari frecvente de sange, angiografie, embolizari
cu scop terapeutic
 CI relative: interventii chirurgicale prealabile in regiunea
interesata, tratament anticoagulant, coagulopatii, infectia
pielii, ATS avansata, circulatie colaterala afectata
 Cateterizarea arteriala percutanatacanula arteriala sau
metoda Seldinger sau metoda punctiei duble al lui Jones
 Testul Allen este obligatoriu inaintea cateterizarii a. radiale

 Cateterizarea a. femuralerisc infectios mare

 Complicatii: alterarea cirrculatiei, hematom sau hemoragie la

locul punctiei, reactie alergica la dezinfectant, rezultate aN ale
gazelor sanguine neconcordant cu starea clinica a pacientului.
INTRETINEREA LINIILOR DE ABORD VASCULAR

 Inaintea insertiei cateterului, tegumentul este dezinfectat

dezinfectie periodica (previne recolonizarea
tegumentului)
 Pansarea sterila la locul de punctie  schimbare
pansament la fiecare 48 ore
 Prevenirea trombozarii cateterelor venoase si arteriale 
se heparinizeaza cateterul in perioadele in care nu este
folosit
 !!! NU SE SPALA CATETERUL TROMBOZAT
(determina vehicularea trombilor in torentul sanguin)
 TRANSFUZIA DE SANGE SI DERIVATI
 Metoda terapeutica ce consta in administrarea de sange
si preparate sau derivate de sange
Grupa Rh Aglutinogen Aglutinina Frecv Culoarea Obs
etichetei

O (I) + - A, B 36% Alb (verde) Donator

- universal

A (II) + A B 40% Albastra

Subgr 1, - A1, A2
2

B (III) + B A 17% Rosie

-

AB (IV) + AB - 17% Galbena Primitor

- universal
 FACTORUL RH
 Aglutinogen specific, prezent pe suprafata hematiilor la
~84-85% din populatie (Rh+) si absent la 15% (Rh-).
 In sangele persoanelor Rh- nu exista aglutinine anti-Rh,
dar aceste pot sa se formeze in urma unei transfuzii de
sange Rh+ sau la femeile gravide Rh- , cu fat Rh+
(=izoimunizare => reactie Ag–Ac foarte puternica, cu
hemoliza intravasculara).
 DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE

 Metoda Beth Vincent determina aglutinogenele A si B in

sangele cercetat, utilizant 3 seruri test:
1. Serul OI – nu contine aglutinogene

2. Serul AII – contine aglutinogen A

3. Serul BIII – contine aglutinogen B

 Metoda Simonin determina aglutininele alfa si beta din
serul cercetat, obtinut dupa centrifugarea sangelui,
utilizand: hematii test tip AII, hematii test tip BIII,
hematii test tip OI
 DETERMINAREA RH-ULUI

 Se utilizeaza ser test anti-Rh, hematii test Rh+ si hematii

test Rh-
 PREPARATE DE SANGE
 Sange total omolog contine toate elementele figurate, plasma,
albumina, electroliti (dupa 24 de ore de la recoltare nu mai contine
factorii plasmatici si coagularii in concentratii terapeutice eficiente).
 Concentratul eritrocitar homolog (masa eritrocitara) se obtine prin
centrifugarea sangelui integral, extragerea plasmei si resuspendare.
 Masa leucocitara se obtine prin centrifugarea sangelui integral si
absorbtia stratului dintre plasma si hemtaii.
 Masa trombocitara se obtine prin citofereza (trombocitele au o durata de
viata mai scurta si pot transmite HVB si HVC, CMV, SIDA).
 Plasma proaspat congelata (PPC) aduce toti factorii labili ai
coagularii control imediat al hemoragiilor prin transfuzii masive,
purpure, deficit de vit K, deficit de factori II, V, VII, IX, X.
 Crioprecipitatul de plasma contine factori I, VIII, XIII si fibronectina 
hemofilie, boala Von Willebrand, CID.
 Albumina se prepara din plasma sau din sangele extras din placenta 
expandare volemica.
 METODE DE ADMINISTRARE A SANGELUI

 Transfuzia masiva (10 unitati de sange in 6 ore sau 5

unitati de sange intr-o ora).
 Transfuzia autologa (Autotransfuzia) = prelevare cu 72
de ore inaintea unei interventii de electie cu potential
hemoragic, cu conditia mentinerii unui Ht de minim
33%, urmata de un tratament cu Fe.
 Hemodilutia acuta preoperatorie = inlocuirea partiala a
sangelui cu solutii cristaloide sau coloidale.
 Recuperarea sangelui pierdut intraoperator –
centrifugare, spalare si retransfuzare.
 ACCIDENTELE SI INCIDENTELE
TRANSFUZIEI
 Hemoliza acuta prin distrugerea eritrocitelor transfuzate
 Purpura posttransfuzionala este trombocitopenica

 Edemul pulmonar si ARDS

 Imunodepresia posttransfuzionala
 Transfuzia masiva
 Inlocuirea rapida a cel
putin 50% din volumul
sanguin circulant al
pacientului  socul
hemoragic sever
 Posibile accidente legate
de: hiperpotasemie,
excesul de citrat din solutia
stabilizatoare a sangelui
transfuzat, scaderea
fractiunii ionizate a Ca si
Mg sub actiunea citratului
Transfuzia incompatibila
 Accident grav, care se
manifesta imediat dupa
inceperea trasfuziei  stare de
rau, agitatie psihomotorie, TC,
hTA, rash cutanat, dispnee
 Tratament:
1. Intreruperea imediata a
transfuziei
2. Antihistaminice si corticoizi
iv
3. Fortarea diurezei (Manitol,
Furosemid)
4. Dializa, plasmafereza sau
exasanghinotransfuzie
 Autotransfuzia Donarea preoperatorie

 Propriul sange sau

produsele de sange sunt
 Criterii pt donatori:
colectate si reinfuzate 1. Hg> 11gdl, Ht>34%
pacientului 2. Volumul sanguin
 Metode principale: prelevat <12% din
1. Donarea de sange volumul sanguin total
preoperator 3. Interval intre autodonari
2. Hemodilutia acuta >4 zile
normovolemica 4. Interval chirurgical >72
3. Autotransfuzia ore dupa ultima
intraoperatorie autodonare
4. Autotransfuzia
5. Absenta bacteriemiei
postoperatorie
 DONAREA PREOPERATORIE

 Contraindicatii:
 Indicatii:
1. Anemia
1. Pacienti care nu poseda Ag 2. Infectii intercurente
eritrocitar propriu bacteriene, virale, parazitare
2. Pacienti care produc Ac 3. Dermatite infectioase
multiplii dupa transfuzare generalizate
de sange homolog 4. Cancer
3. Religioase 5. Neurochirurgia intracraniana
4. Medicale (tumori maligne 6. Denutritia, casexia
solide) 7. IC, cardiopatia ischemica,
5. Chirurgicale HTA decompensata
8. sarcina
 HEMODILUTIA ACUTA NORMOVOLEMICA
Inlaturarea unui volum predeterminat din sangele pacientului
imediat inaintea interventiei chirurgicale si inlocuirea simultana
cu solutii cristaloide si coloide in cantitate suficienta pentru a
mentine volumul sanguin

 Indicatii:
 Contraindicatii:
1. In toate specialitatile 1. Ateromatoza sistemica
chirurgicale 2. Cardiopatie ischemica
2. Ulcer varicos, profilaxia severa
trombembolismului, 3. IC
scleroterapia pentru 4. Insuficienta circulatorie
varice, tromboze cerebrala
venoase, arteriopatii 5. Insuficienta renala
periferice. cronica
 AUTOTRANSFUZIA INTRAOPERATORIE

Sangele pierdut in campul operator este recuperat, tratat si

retransfuzat.

 Indicatii:
 Complicatii: 1. Chirurgia de urgenta a
1. Coagulopatie dilutionala pacientului traumatizat la care
se produc pierderi de sange
2. CID, ARDS
2. Chirurgia toracica
3. Microembolie, embolie 3. Chirurgia cardiovasc
aeriana 4. Chirurgia urologica
4. Hemoliza 5. Ortopedie
5. Sepsis 6. Chirurgia hepatica
6. Insuficienta renala acuta 7. Chirurgia maxilo-faciala
8. Chirurgia laparoscopica
7. Risc oncologic
9. Chirurgia ginecologica
 AUTOTRANSFUZIA POSTOPERATORIE
Se recupereaza sangele pierdut in perioada postoperatorie, se
trateaza si apoi se retransfuzeaza.

 Complicatii:
1. Traumatice
2. Coagulopatii
3. Septice
4. Microembolice
 Indicatii:
5. Supernatantul sangelui 1. Chirurgia cardiaca
recuperat din mediastin 2. Ortopedia
contine o cantitate mare de
elastaza leucocitara 3. Chirurgia toracica
determinand un sindrom
asemanator sindromul
sangelui recuperat (CIS +
ARDS)