MENINGITELE ACUTE

ENCEFALITELE ACUTE
 MENINGITELE ACUTE

DEFINITIE: Meningitele acute sunt afectiuni

inflamatorii ale meningelor,produse de agenti
etiologici diversi (virusuri,bacterii, paraziti si
fungi),caracterizate printr-o simptomatologie
clinica infectioasa generala dominata de
semnele de hipertensiune intracraniana si de
iritatie meningeana,cu evolutie imprevizibila.
ETIOLOGIE:
Sunt incriminate microorganisme care, in
anumite conditii,insamanteaza meningele si
determina un proces de inflamatie locala,cu
repercursiuni variabile asupra intregului
organism.
VIRUSURI: enterovirusuri (polio,coxsackie,echo)
v.urlian,v.coriomeningitic,arbovirusuri,v.herpetic,
v.citomegalic.
BACTERII: orice bacterie poate determina o
meningita,dar sunt mai frecvent incriminati:
meningococul,pneumococul,H.influenzae,stafilo
cocii,streptococ β hemolitic de grup B(la
n.n),bacterii G-.
ALTI FACTORI PATOGENI:
- chlamydii,mycoplasme,protozoare,fungi.
- Intervin in conditiile unor organisme tarate,pe
un teren biologic compromis, cu mecanisme
biologice deficitare.
Meningitele apar pretutindeni in lume,cu
diferente intre diversele zone geografice sau
tari,,legate de : nivelul socio-economic,conditii
climaterice,sezon,varsta pacientilor.
Meningitele virale afecteaza mai ales copiii si
apar sporadic sau in epidemii de vara-toamna.
 Meningitele bacteriene apar mai ales sporadic,
cu exceptia meningitei meningococice,care
produce focare epidemice sau chiar epidemii.
SURSA DE INFECTIE:
- Omul bolnav;
- Rezervorul animal – pentru anumite etiologii:
v.Armstrong,leptospire,chlamydii,listerii.
CALEA DE TRANSMITERE:
- aerogena: virusuri,pneumococi,meningococi
- Digestiva :enterovirusuri;
- Cutanata : leptospire;
- Parenteral: HIV.
 CLASIFICARE:
CLASIFICARE ETIOLOGICA:
- Meningita acuta virala: urliana,gripala, varice-
loasa,rujeolica .
- Meningita acuta bacteriana: cu H. influenzae,
meningococica,pneumococica,streptococica,lep
tospirotica.
- Meningitele acute produse de alti agenti
patogeni: chlamydii,protozoare,metazoare,fungi
 CLASIFICAREA PATOGENICA: in functie de
mecanismul de producere:
- Meningite acute primare;
- Meningite acute secundare
 intrainfectioase , aparute in cursul unor boli
infectioase generale,cu manifestare primara
extrameningeana (septicemie)
 postinfectioase: aparute catre sfarsitul unei boli
infectioase cu alta localizare,cel mai adesea o
viroza eruptiva
 iatrogene – aparute dupa manevre diagnostice
sau terapeutice invazive,efectuate la nivelul
nevraxului.
 DUPA ASPECTUL LCR:
• Meningite acute cu LCR clar (meningite
aseptice) :
- meningite virale;
- meningita tuberculoasa;
- meningite bacteriene la debut sau “decapitate”
prin tratament anterior cu antibiotice.
- meningite parazitare ( cu protozoare);
- meningite fungice.
• Meningite acute cu LCR purulent: majoritatea
meningitelor bacteriene;
• Meningite acute cu LCR hemoragic : etiologii
bacteriene particulare – meningita listeriana,
unele meningite stafilococice.

MANIFESTARI CLINICE:
Per de incubatie: 3-5 zile.
Debut : brusc,dramatic, cu febra,+/- frisoane,
stare de rau general,cefalee,varsaturi,coma.
Per de stare: asociaza – sdr.infectios-inflamator,
meningean,+/- sdr.encefalitic, semne clinice de
afectare a altor organe si sisteme.
1. Sdr. infectios-inflamator: febra,frison,stare de
rau general.
2. Sdr.meningean: cu cefalee,varsaturi,
fotofobie, rahialgii,hiperestezie cutanata,
bombarea fontanelei la sugar; pozitia “in
cocos de pusca” ,semne meningiene –
redoare de ceafa,Kernig I si II.
3. Sdr encefalitic: afectarea constientei pana la
coma,dezorientare temporo-spatiala,agitatie
psiho-motorie; tulburari sfincteriene,plegii sau
pareze, sdr.convulsiv.
4. Afectarea altor organe si sisteme:
- Eruptii cutanate : maculo-papuloase,rozate,
discrete – in meningitele virale; petesiala in cea
meningococica.
- Herpes comisural – constant in memingita
meningococica
- Artralgii sau artrite diverse.
 PARACLINIC:
- Hemoleucograma : leucocitoza – in meningitele
bacteriene;
- Reactanti de faza acuta pozitivi in meningitele
bacteriene;
- Examne LCR: este cel care va stabili
diagnosticul intr-o meningita acuta. LCR se
preleveaza prin punctie lombara,precedata
obligatoriu de un examen neurologic complet si
de un examen oftalologic.
 Se apreciaza urmatoarele aspecte ale LCR:
 Aspectul in momentul prelevarii:
- normal – clar “ca apa de stanca”, curge in
picaturi izolate;
- Patologic: hipertensiv,curge “in jet continuu”;
- Clar – in meningitele aseptice;
- Opalescent sau purulent – in mening. bact.;
- “zeama de varza” in mening. meningococica;
- Hemoragic – in anumite etiologii bacteriene,in
hemoragii subarahnoidiene,in incidente de
punctie.
 reactia Pandy apreciaza proteinorahia: normal
este negativa;
Celularitatea : normal- cateva celule/mm3;
- In meningita virala – cateva zeci/mm3
- In meningita tuberculoasa – sute/mm3
- In meningite bacteriene – mii sau zeci de
mii/mm3.
Identificarea celulelor:
- In meningite virale si TBC predomina limfocitele
- In meningitele bacteriene – polimorfonucleare.
Examen biochimic al LCR: albuminorahia,
glicorahia,ioni,acizi,pH.
Izolarea si identificarea agentului patogen;
Examinarea imunologica a LCR: pt.identificarea
antigenelor bacteriene.
Investigatii imagistice:
- rg. de craniu
- EEG;
- CT;
- -RMN.
TRATAMENT
TRATAMENT PROFILACTIC:
- Masuri de prevenire a raspandirii agentilor
patogeni
- Masuri de protectie a populatiei respective prin
imunoprofilaxie activa: vaccin antipneumococic,
antimeningococic,antiH.influenzae,antiurlian.
TRATAMENT CURATIV:
Tratament igieno-dietetic: izolarea bolnavului si
repaus strict la pat pe toata durata bolii;dieta
adaptata tolerantei digestive.
Tratament etiologic: este cel mai important in
cazurile in care se cunoaste sau se
suspicioneaza agentul cauzal.
In meningitele bacteriene – antibioterapie tintita:
Important:
- Sensibilitatea la antibiotice a germenului izolat;
- Gradul de patrudere in LCR;
- Calea de administrare:intravenos,intrarahidian.
- Durata tratamentului: 10-14 zile.
TRATAMENTUL PATOGENIC:
- Antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene
- depletorizante
- diuretice;
+/-
- Reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica;
- Resuscitare cardio-respiratorie.
TRATAMENT SIMPTOMATIC
- sedare, antitermice,antialgice.
 EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC.
 Meningitele acute virale - evolutie si prognostic
favorabile,cu vindecare completa in majoritatea
cazurilor.
 Meningite acute bacteriene – mortalitate in 10-
30% din cazuri.
Prognosticul depinde de :
- Varsta bolnavului – nefavorabil la n.n. si sugar
mic.
- Germenul implicat – nefavorabil pt.germ.G -.
- Rezistenta organismului.
- Precocitatea diagnosticului si a instituirii terapiei
adecvate.
 COMPLICATII
COMPLICATII PRECOCE:
 Complicatii infectioase: soc toxico-septic, pne-
umonii,endocardite,pericardite,artrite septice.
 complicatii mecanice:
- Cloazonari – cu blocajul cailor de scurgere a
LCR si cu instalare ulterioara a hidrocefaliei sau
piocefaliei.
- Empieme subdurale – in mening.acute cu H.
influenzae.
- Leziuni de nervi cranieni – hipoacuzie,surditate
- Sechele neurologice sau psihice
 COMPLICATII TARDIVE:
- Cefalee persistenta;
- Sdr.de hipertensiune intracraniana;
- Tulburari psihice persistente.
 ENCEFALITELE ACUTE
DEFINITIE: sunt afectiuni inflamatorii ale
creierului, produse de multi agenti patogeni
(virusuri,bacterii,paraziti,fungi),caracterizate
clinic prin sdr. infectios la care se asociaza
semne de suferinta neuro-psihica,cu evolutie
uneori autolimitata, dar in general imprevizibila.
Encefalitele evolueaza rar de sine statator. In
majoritatea cazurilor se asociaza semne de
afectare a leptomeningelui (meningoencefalite),
ale maduvei spinarii (mielite),ale radacinilor
nervilor spinali (radiculite),sau ale nervilor
periferici (nevrite).
 ETILOGIE:
 VIRUSURI:
 Cu transmitere exclusiv prin contact interuman:
adenovirus, v.herpes simplex,v.varicelo-
zosterian,v.E.Barr, citomegalvirus,enterovirus,
rubeolic,rujeolic,urlian,gripal,paragripal,sincitial
respirator,hepatitic A si B,rotavirus.
 Transmise prin vectori: arbovirusuri (peste 100)
– cel mai frecvent incriminati
 Transmise prin mamifere: rabic coriomeningitic.
 BACTERII :
- H.influenzae
- Meningococ
- Pneumococ
- M.tuberculosis
- Spirochete
- T.pallidum,leptospire,borrelia,brucella,actinomy
ces,nocardia.
 ALTE CAUZE: chlamydii,rickettsii, mycoplas-
me, protozoare,helminti,fungi.
Majoritatea encefalitelor apar in sezonul de vara-
toamna.
Cele induse de arbovirusuri apar in epidemii, in
functie de zonele unde actioneaza vectorii
respectivi ( tantari,capuse) sau in functie de
prevalenta rezervorului animal de virusuri
(pasari,cai,magari). Sunt afectate atat zonele
urbane cat si rurale.
Cazuri sporadice pot apare in orice perioada a
anului. In aceste cazuri se iau in discutie factori
favorizanti :zona geografica,climatul,apa,
alimentele,solul.
 CLASIFICARE: d.p.d.v. patogenic:
 encefalite acute primare – afectarea creierului
apare ca manifestare initiala si singulara a
infectiei respective. Pot fi : virale,bacteriene,
parazitare,fungice.
 encefalite acute secundare:
- Intrainfectioase – afectarea creierului se
produce in cadrul unei boli infectioase acute
generale, cu afectare primara extra-nervoasa;
- Post-infectioase – afectarea creierului se
produce in covalescenta unor boli infectioase;
- Post-vaccinale – apar dupa imunizari active cu
germeni vii (BCG,antigripal,antipertussis)sau
dupa seroterapie (antitetanica, antirabica).
 encefalite cronice ( boala encefalopatica) –
produse de agenti virali insuficient caracterizati
si clasificati (virusuri defective,virioni,prioni).
Sunt incluse: leucoencefalopatia progresiva
multifocala, panencefalita sclerozanta
subacuta, encefalopatia din SIDA, boala
Creutzfeldt-Jakob.
 CLINIC :
Incubatia: 7-14 zile.
Debutul: de obicei brusc, cu afectarea starii
generale,febra,cefalee,stare de curbatura la
copilul mare. La sugar: tipete neexplicate,colici
abdominale,varsaturi.
Per. de stare: se instaleaza sdr. encefalitic
propriu-zis cu:
- Afectare difuza: tulb.de comportament,modificari
ale personalitatii,convulsii generalizate,
pierderea sau diminuarea starii de constienta;
- afect.focala: convulsii partiale,hemipareze,
afectarea nerv.cranieni,ataxie,pierderea
controlului sfincterian.
PARACLINIC:
- Hemoleucograma – normala
- Reactanti de faza acuta – normali.
- Examen LCR : -celuraritate moderata sau
absenta,proteinorahie si glicorahie usor
crescute.
- Traseu EEG : semne de suferinta cerebrala
difuza;
- Explorarea imagistica (CT,RMN)
- Teste etiologice – virusologice,bacteriologice.
Se va izola agentul aptogen din LCR,sange, din
tesutul cerebral prin biopsie sau necroptic.
TRATAMNET:
TRATAMENT PROFILACTIC:
- Programe nationale de imunizari;
- Combaterea vectorilor (tantari,capuse) cu
insecticide.
TRATAMENT CURATIV:
 Tratament igieno-dietetic: repaus la pat pe
toata perioada de stare ; spitalizare obligato-
riu,masuri de igiena personala si a patului, dieta
adaptata la starea clinica.
 Tratament etiologic: nu este disponibil si
eficient decat intr-un nr,redus de agenti
patogeni: acyclovir (zovirax),gancyclovir,
antibiotice, antifungice si antiparazitare.
 Tratament patogenic: pt.reducerea edemului
cerebral: corticosteroizi cu adm.parenterala
(Dexametazona,HHC,) in asociere cu subst.
hiperosmolare ( Manitol20%,glicerol); diuretice;
reechilibrare hidro-electrolitica si acido-
bazica,resuscitare cardio-respiratorie.
 Tratament simptomatic:
antitermice,anticonvulsivante.
 EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC
1/3 din cazurile de encefalita acuta care au primit
tratament adecvat,instituit in timp util,se
vindeca integral.
1/3 din cazuri se vindeca incomplet, cu sechele
neuro-psihice si motorii variate: incoordonare
motorie,sdr.convulsiv,deficite senzoriale,tulb.de
comportament,paralizii spastice,hidrocefalie,
retard psihic,deteriorarea performantelor
scolare,pierderea achizitiilor motorii.
1/3 mor in per.de stare a bolii.
 PROGNOSTIC: depinde de :
- varsta pacientului (evol grava la nn, sugari mici)
- Agentul etiologic : encefalite produse de
arbovirusuri au progn.sever,iar encefalitele
herpetice sunt deosebit de grave.
COMPLICATII la niv.altor organe si sisteme:
cardio-vasculare,pulmonare,hepatice,oculare.
 COMELE

DEFINITIE: Coma este o alterare de durata a

starii de constienta si a altor functii de relatie
(senzitivo-senzoriala,motorie) cu pastrarea
pentru o anumita perioada de timp a functiilor
vitale (respiratie,circulatie,termoreglare).
ETIOLOGIE: Cauzele comelor copilului sunt
foarte variate.
2 mari categorii:
- COME DE CAUZA CEREBRALA
- COME DE CAUZA METABOLICA.
COME CEREBRALE: rezultat al afectarii
cerebrale primare.
 de cauza infectioasa:
- infectii acute ale SNC: meningite acute
bacteriene,encefalite acute,abces cerebral.
- infectii acute cu alta localizare.
 prin traumatisme si agenti fizici : comotii,
contuzii cerebrale,insolatie,inghet,electrocutare,
decompresie brusca.
 vasculare: hemor meningo-cerebrale,tromboze
cerebrale,embolii cerebrale,vasculite imune.
 cauze neoplazice : tumori cerebrale,infiltratii
leucemice
 status epileptic post-critic;
 coma isterica.
COME METABOLICE:
 prin decompensari viscerale – uremica,
hepatica,diabetica
 dezechilibre hidro-electrolitice si acido-bazice:
hiponatremie,hipernatremie,hipopotasemie,hipo
calcemie,hipoxie,hipercapnie,acidoza,alcaloza.
 endocrine: insufic.cortico-suprarenaliana,
insufic.hipofizara,hipoglicemii,tireotoxicoza;
 In intoxic.cu : alcool,monoxid de carbon,
insecticide,medicamente,ciuperci.
Constienta este o stare neuropsihofiziologica a
omului,prin care isi manifesta capacitatea de a
reflecta adecvat realitatea obiectiva a mediului
sau extern si intern. Prezenta constientei
presupune integritatea morfofunctionala a SNC.
Starea comatoasa se caracterizeaza prin
absenta totala a reactiilor psihice la stimuli
diversi.
In functie de gradul afectarii starii de constienta,
comele sunt grupate in 4 grade.
1. Come de gradul I (coma usoara,coma vigila,
precoma):
• Bolnavii reactioneaza la stimuli verbali si
durerosi,daca acestia sunt mai intensi si
sustinuti;
• Tonusul muscular este normal,reflex de clipire
redus,control sfincterian – variabil; reflex
fotomotor si de deglutite prezente.
• Nu tulburari vegetative;
• EEG – incetinirea ritmului de fond; reactivitate
pastrata.
2. Come de gradul II (coma medie,tipica):
• Constienta complet abolita. Stimulii verbali si
durerosi genereaza numai reflexe
neconditionate;
• Reflex de clipire absent;
• Reflex de deglutitie prezent;
• Functii vegetative vitale pastrate;
• EEG – ritm lent.
3 Come gradul III (coma profunda) :
• Reactivitate la stimuli total abolita;
• Reflex fotomotor si de deglutitie absente;
• Reflexe osteotendinoase se produc cu
dificultate;
• Tonus muscular diminuat; control al mictiunilor
abolit;
• Tulburari ale ritmului respirator,cardiac si ale
termoreglarii
• Traseu EEG modificat.
4. Come gradul IV ( COMA DEPASITA):
• Tonus muscular prabusit;
• Reflexe abolite;
• Pupile midriatice,areactive la lumina;
• Automatismul respirator este abolit;
• TA prabusita;
• Se mentine automatismul cardiac daca
bolnavul este ventilat;
• Functia de termoreglare este abolita;
• EEG –traseu plat.
 CLINIC: se foloseste scorul Glasgow care
opereaza cu 3 elemente:
 Raspunsul motor cel mai bun:
- Efectuat – 6 puncte
- Limitat (localizat) – 5 puncte
- Retractie – 4 puncte
- Flexie anormala – 3 puncte
- Raspuns extensor (decerebrare) – 2 puncte
- Nici un raspuns – 1 punct.
 raspuns verbal cel mai bun:
- Orientat – 5 puncte
- Conversatie confuza – 4 puncte
- Cuvinte inadecvate – 3 puncte
- Sunete fara inteles – 2 puncte
- Nici un raspuns – 1 punct
 deschiderea ochilor :
- Spontana – 4 puncte
- La vorbit – 3 puncte
- La durere – 2 puncte
- Absenta – 1 punct.
Un scor sub 5 – prognostic rezervat.
PARACLINIC:
 INVESTIGATII BIOCHIMICE:
- Hemograma cu formula leucocitara, hemostaza,
grup sangvin si Rh,glicemie,uree,creatinina,
ionograma serica,Astrup,calcemie,amoniemie,
proteinemie,electroforeza,transaminaze,fosfata
za alcalina,bilirubinemie.
- Urina : pH,albuminurie,sediment urinar, urobili-
nogen,pigmenti biliari,corpi cetonici,glicozurie.
- LCR: aspect,tensiune,culoare,celularitate,chimie
 INVESTIGATII MICROBIOLOGICE: bacteriolo-
gice,virusologice,serologice,parazitologice.
 EXAMEN TOXICOLOGIC: din produsele
patologice recoltate de la bolnav.
 ALTE INVESTIGATII: examen oftalmologic
(FO) , EEG, rg de craniu,de coloana vertebrala,
CT,RMN, scintigrafie cerebrala,angiografie
cerebrala,ECG.
 TRATAMENT :
Obiective in tratamentul unei stari comatoase:
- Mentinerea functiilor vitale: respiratorii,
cardiovasculare;
- Mentinerea functiei cerebrale: asigurarea
suportului energetic(glucoza),trat anticonvulsi-
vant,trat. hipertensiunii intracraniene;
- Elimininarea si diminuarea efectului
fact.etiologici.
 EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC
Evolutia si prognosticul – in stransa legatura cu:
- fact.etiologici care au declansat coma
- Precocitatea initierii terapiei adecvate.
Complicatii :
- Imediate : insufic.resp.,atelectazie pulm.de
decubit,infectii pulmonare.
- Tardive : sechele neuro-psihice,sechele motorii.