COLEGIUL DE MEDICINĂ ORHEI

Catedra discipline chirurgicale

ARSURILE

ŢURCAN TATIANA, grad didactic superior

OBIECTIVELE OPERAȚIONALE:
 GENERALITĂŢI
 ARSURĂ apare ca rezultat al actiunii caldurii asupra
tesuturilor.
 Acţiunea căldurii:
 46 ºC → 60 ºC → degradare enzimatică
 >60 ºC → necroze de coagulare
 >180 ºC → caramelizarea glucidelor
 >600 ºC → carbonizare
 >1000 ºC → calcinare
 90% termice
 10% chimice, electrice
 frecvenţă mare la:
 copii 1-5 ani - opăriri
 băieţi 17-30 ani - lichide combustibile
 GENERALITĂŢI
Funcţiile pielii
reglajul regimului termic
revenirea pierderilor lichidiene
rol de protecţie (contra diverse substanţe, microorganisme)

Severitatea arsurii depinde de:

 temperatura de acţiune – cu cât temperatura este mai înaltă
cu atât leziunile tisulare sunt mai profunde;
 conductibilitatea termică al corpului ce contactează cu
tegumentele – cu cât conductibilitatea termică este mai mare
cu atât arsura este mai adâncă (acţiunea aerului fierbinte 100
° dar uscat (în saună) poate să nu provoace arsură, pe când
apa de aceiaşi temperatură 100° provoacă arsuri profunde);
 expoziţia acţiunii - cu cât este mai lungă cu atât leziunile
tisulare sunt mai profunde;
 umiditatea cu cât este mai înaltă cu atât gradul arsurii este
mai mare.
 ETIOLOGIA
cu lichide
fierbinţi, vapori
supraîncălziţi.

cu flacără, gaze
inflamabile
cu raze solare. aprinse, arc
electric.

Căldura > 46 ºC

cu corpuri
văscoşi topiţi
cu obiecte
(smoală, bitum,
incandescente,
mase plastice,
metale topite.
ceară).
 CLASIFICAREA

Gradul II Gradul III Gradul IV

Gradul I

III A IIIB
METODE DE DETERMINARE A
SUPRAFEŢEI AFECTATE

Metoda lui Wells Metoda lui Glumov

 METODE DE DETERMINARE A
SUPRAFEŢEI AFECTATE
 Metoda Postnicov
propusă în 1949 constă în
aplicarea pe pala
combustională al unei
pelicule de celofană şi pe
ea se conturează hotarele
arsurii. Pelicula dată se
aplică pe o suprafaţă
gradată de pătrate cu
suprafaţa deja ştiută, după
care se determină şi
suprafaţa afectată, iar în
raport cu suprafaţa
corpului se determină
procentul de suprafaţă
afectată.
MANIFESTĂRILE CLINICE
 Gradul I – afectarea la nivelul
epidermisului, şi se manifestă prin
hiperemie şi edem al pielei;
 Gradul II – se afectează tot stratul
epidermei cu formarea bulelor pline de
lichid transparent;
 Gradul III – necroza dermei:
 Gradul IIIA – necroză al epiteliului şi
al straturilor superficiale ale dermei cu
păstrarea integrităţii funcţionale ale
stratului bazal al dermei;
 Gradul IIIB – necroz al întregului
strat al dermei inclusiv şi a stratului
bazal, împreună cu foliculii piloşi
glandele sudoripare şi sebacee cu
trecere la stratul adipos;
 Gradul IV – necroz al întregului strat
dermal şi a ţesuturilor mai adânc
situate (ţesut adipos, muscular, osos).
 Arsurile de gradul I, II şi IIIA sunt
considerate ca arsuri superficiale, iar
IIIB şi IV ca arsuri profunde.
 BOALA ARŞILOR

 BOALA ARŞILOR - este o totalitate de reacţii generale ale

organismului şi dereglarea funcţiei organelor interne ca
răspuns la trauma termică.
 Boala arşilor se dezvoltă în cazul când:
 suprafaţa afectată este mai mult de 15-25% de arsuri superficiale;
 sau mai mult de 10% de arsuri profunde;
 sau în cazul arsurilor căilor respiratorii indiferent de arsurile
externe.
  
Perioadele bolii combustionale:
I - perioada şocului combustional: (durează pînă la 3 zile) şi este determinate de:
- aferentaţie dureroasă excesivă;
- plasmoragie;
- dereglarea funcţiei rinichilor.
Tabloul clinic al şocului combustional este destul de tipic: accidentatul suferă dureri puternice în
locurile arsurilor, este excitat dar foarte repede devine inhibat şi adinamic. Progresiv se micşorează
TA, se accelerează pulsul, se micşorează temperatura. În cazurile grave se dereglează respiraţia, se
dezvoltă hipoxia organelor şi a ţesuturilor, se stabileşte acidoza, hemoconcentraţie, micro- şi
macrohematurie, oligurie. Deosebim trei grade al şocului combustiona în raport cu dereglările sus
enumerate:
 Şoc de gr.I se instalează la arsuri de 15-20% din suprafaţa corpului;
 Şoc gr.II în 20-60% de arsuri;
 Şoc gr.III în cazul când suprafaâa este mai mare de 60%.
II – perioada toxemiei combustionale (durează pînă la 10-15 zile) este determonată de absorbţia
din plaga combustională al toxinelor (oligopeptidele toxice, glucoproteizilor cu specifitate antigenică;
III – perioada de septicotoxemie combustională (durează 2 - 3 săptămîni). Această perioadă este
determinată de:
 Hipoproteinemia declanşată;
 Inhibarea-epuizarea activităţii sistemului imun;
 Alipirea infecţiei şi dereglările provocate de procesul inflamator infecţios;
 Absorbţia toxinelor bacteriene.
IV – perioada de reconvaliscenţă.
Asociaţia Combustiologilor Americani au propus următoare clasificare al
severităţii arsurilor, după careCaracteristica
Clasificarea combustiilor
şi activează: Indicaţiile pentru
tratament
Lezări combustionale minore -Arsuri de gr.I; Tratament
-Arsuri gr.II < 15% la adulţi; extraspital.
- Arsuri gr.II < 10% la copii;
-Arsuri gr.III < 2%
Lezări combustionale moderate -Arsuri gr.II 15%-25% la adulţi; Pacienţii necesită
- Arsuri gr.II 10%-20% la copii; tratament staţionar
-Arsuri gr.III < 10%; de profil general.
Lezări combustionale majore -Arsuri gr.II >25% la adulţi; Tratamentul este
- Arsuri gr.II >20% la copii; indicat în centre
-Arsuri gr.III >10%; combustionale
-Arsuri ce afectează mâinile, faţa, ochi, specializate.
urechi, plante sau perineu;
- Arsurile căilor respiratorii, electrocutări;
- Arsuri cu traume concomitente majore sau
patologii concomitente severe.
 DIAGNOSTICUL
Acuzele bolnavului cu arsuri termice:
 Dureri şi prurit în plăgi
 Afectarea stării de cunoştinţă
 Cefalea (dureri de cap)
 Hiperpirexie (t° corporală > 38,5° C)
 Insomnie
 Inapetenţă
 Dereglări gastrointestinale (vomă, diaree)
 Tahipnee (FR>30/min)
 Tahicardie (FCC>125/min)
Examen obiectiv general:
 Semne generale de infecţie (febră, cefalee, slăbiciune, inapetenţă, etc.)
 Manifestări neurologice (nelinişte, agitaţie, dereglări ale somnului, greţuri,
convulsii)
 Dereglări gastro-intestinale (inapetenţă, vomă, diaree)
 Semne de dereglări a sistemului cardio-vascular ( tahicardie, T/A labilă)
 Semne de dereglări a sistemului respirator ( tahipnoe, dispnee)
 Semne de dereglări a sistemului urinar ( oligoanurie, hematurie)
ASISTENŢA DE URGENŢĂ
TRATAMENTUL
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Indicaţiile către necrectomia precoce cu autodermoplastie precoce:
•arsuri de gr. IIIB cu o suprafaţă de 10-20%, cînd resursele dermei sănătoase permit
autodermoplastia unimomentană;
•arsurile la pacienţii vîrstnici, cînd numai intervenţia chirurgicală poate evita cazul letal;
•arsurile mâinii, cînd este necesar acoperirea formaţiunilor anatomice funcţionale, care la
formarea cheloidelor vor afecta funcţionalitatea.
PROFILAXIA
BIBLIOGRAFIE
 Anghelescu N., Patologie şi nursing chirurgical, Bucureşti, 1998.
 Constatintinescu M., Chirurgia, Bucureşti, 1996.
 Muratov S.N., Bolile chirurgicale, Lumina, 1987.
 Golovin B., Bedicov E., Creţu E., Chirurgie generală – Ghid pentru lecţii practice,
Chişinău, 2004.
 Bedicov E., Ignatenco S., Chirurgie – Compediul deprinderilor practice, Chişinău,
2004.
 Spânu A., Chirurgie generală şi semiologie chirurgicală, Centrul Editorial-Poligrafic
Medicina, Chişinău, 2008.
 Titircă L., Urgenţele medico-chirurgicale, Editura Medicală, Bucureşti, 2007.
 Gudumac E., Benea T., Golovin B., Creţu E., Chirurgie, Î.S. F. E.-P. „Tipografia
Centrală”, Chişinău, 2009.
 Daşchevici S., Constantinescu M., Chirurgie. Specialităţi chirurgicale. Bucureşti,
Editura Medicală, 2007.
 Strucicov V., Chirurgie generală, traducere Ghidirim Gh., 1992