HOLERA

• Def: B.inf.,contagioasa, det de VH serogrup 0:1,

clinic:diaree imp cu SDA
• Etio=VH 0:1, gen Vibrio, fam.Vibrionaceae
• =BGN, poseda Ag somatic O (util in cls), Ag
flagelar H
• Ag O: 3 str. agenice A,B,C ce individualiz. 3
serotipuri de VH 0:1: Inaba, Ogawa, Hikojiwa.
Biotip- clasic si El Tor. Secreta
enterotoxina=exotoxina resp de diaree, toxina zot,
enterotoxina accesorie
• R sapt. la – 20 0C;1-5 z pe fructe,leg;mare:sapt
• VH non 0:1 nu are Ag O-0:139 Bengal-92 > 100
000 caz.
 Epidemiologie
• 7 pandemii – 1961biotip El Tor
• Izolata in tarile cu standard ridicat, endemica in
Asia, Africa, America S
• RO: primele cazuri 1977, ultimele in 96, in iulie-
septembrie; zona de risc=Delta, litoral
• Sursa: - omul boln, in ultima per a incub, per
stare,1-2 sapt in conv, 10 mil-1 miliard/ 1 ml
lichid diareic
- purtatori asimpto- 1000-100 000 g/ml,3-7 zile
- fructe de mare, pesti
 Epidemiologie II
• Transmitere: direct, fecal-oral (mana murdara)/
indirect: apa/ alimente contaminate: fructe de
mare, legume, moluste, stridii, peste
• Contagiozitate = mare
• Receptivitate: generala; mai mare la copiii 1-5
ani in zonele endemice
• F. de risc: gastrectomizati, vagotomizati,
hipoclorhidria, etilism, risc de 40x mai mare de
forme severe; fact genetic: glicozizii intestinali
• Inf/boala: 5-10:1 ptr 0:1, 25-100:1 ptr El Tor
• Imunitate: scurta, 3 luni
 Patogenie
• Doza infectanta: 10x6-10x8/ 10x3 ptr factori de
risc
• Se ataseaza la epit vilozitatilor intest, se x si
colonizeaza intestinul;
• Elib. Endotoxina, patr in enterocit, act la niv.
adenilatciclza/AMPc, + secr intest de apa,
alectroliti, (-) resorbtia in spec. la niv. Jejunului
• 1l de lichid: 135 mEq Na, 110 mEq Cl,40 mEq
NaHCO3, 15mEq K
 Tabloul clinic
• Incubatie: ore-5 zile
• Debut: brusc, epigastralgii, garguimente,
varsaturi, diaree initial fecaloida/ bilioasa,
• Per de stare:afebrilitate,lichid opalin cu flocoane
mici de mucus, riziform, cu miros fad, fara dureri
abd., bogate cantitativ, la intervale scurte;
varsaturile devin riziforme, incoercibile, fara
effort; astenie, crampe musculare la mb, torace,
abd imita sdr. peritoneal=colaps algid
• Pierderi mari, de 10-20 l.det SDA grd.III
 Manifestarile clinice SDA
• SDA GR.I: sete moderata, turgor usor diminuat,
tahic moderata, TA, diureza=N, constienta
pastrata
• SDA GR.II: sete intensa, turgor mult diminuat,
tahic cu puls mai slab batut, hTA ortostatica,
oligurie, constient
• SDA GR.III: sete f.intensa, turgor f.diminuat,
tahic extrema, puls filiform/imperceptibil, hTA/0
mmHg, oligo/-anurieconstient/ obnubilare, coma
 Tabloul clinic
• Bolnav lucid, apatic, neliniste/ agitatie, voce
stinsa, pometi proeminenti, nas efilat, ochi
sticlosi, infundati in orbite, incercanati
• La niv abd. pielea cu pliuri,mulata pe scheletul
mainilor, extremitati reci, cianotice, transpiratii
profuze, puls filiform/ absent, TA scazuta/
absenta, oligo/ anurie, obnubilare, coma
• Evol. Deces prin soc hvolemic in 1-3 zile/
vindecare
 Forme clinice
• Forma severa-descrisa
• Forme usoare: varsaturi, sc riziforme in nr
redus, evol fav in cateva zile
• Forme atipice – sc. fecaloide,evol.fav.
• Forme Htoxice- deces < 24 ore
• Holera sicca: deces inaintea aparitiei
primului scaun diareic, prin cantit crescuta
de lichid in intestin cu colaps vasc si
atonie intestinala
 Complicatii
• IRA prin SDA grd III, la varste mici sau pe
teren de IRC
• Aritmii pe fond de CIC preexistente,
varstnici
• Insufic. cardiaca prin supraincarcare
volemica, la varstnici, copii cu MPC
• Suprainf pulmonare/ colecistite
• Progn=nefav in 50-60% in f.severe
netratate; < 5 ani 80%
 Diagnostic pozitiv
• Date epidemiologice: zona endemica
• Tabloul clinic
• Dg laborator: izolarea si identificarea
VH 0:1 din scaun/ lichid de varsatura
• D.D.: enterocolite ac severe,
toxiinfectii alimentare, diareea
calatorilor, enterocolite cu vibrioni non
0:1
 Tratament
• Reech.HE si AB initiata de la depistarea
cazului, pe per transport si in spital, po in f.
usoare/medii si i.v. in forme severe/ intoleranta
gastrica: Gesol, 5.4.1, sol Hartman, Ringer-
lactat
• SDA I : 50 ml/kg.c., 60% in 2 ore, 40% in alte 2
ore cu Gesol
• SDA II: 80 ml/kg.c, in acelasi ritm cu Gesol
• SDA III: 100 ml/kg.c, sol 5.4.1, 40% in primele
15-30’, 60% in 90’, in 4 ore la varstnici si copii
• Monitorizarea reech: SG, TA, puls(cel mai
fidel), turgor, reluarea diurezei(6-12ore)
 Tratament etiologic
• Obligatoriu, indiferent de forma clinica
• De electie = tetraciclina, 2g/zi sau 50
mg/kg.c./zi,3 zile sau doxiciclina300 mg
doza unica
• Furazolidon
• Cotrimoxazol
• Acid nalidixic, ciprofloxacina
• Cloramfenicol
• Se trateaza si purtatorii ca si bolnavii
 Profilaxie
• Boala/suspiciunea, se interneaza
obligatoriu in spital si se anunta cazul
telefonic
• Masuri igienico-sanitare generale si
perso.
• Vaccinare antiholerica: cu germeni
inactivati/ vii atenuati/ sintetic,
p.o./parent., protejeaza 50-60% din pers.
Vaccinate, 3-6 luni; nu previne portajul,
inf.asimpto, nu infl severitatea bolii
 PESTA
• B.inf.ac. det de Yersinia pestis zoonoza
transmisa de rozatoare la om prin ectoparazit
• In toate continentele cu excep. Australia, in
prezent in zone tropicale~1500 caz/an
• Carantina obligatorie
• Etio: gen Yersinia, fam Enterobacteriacee
Cocob G(-), aerob, imobil; 3 biotipuri: orientalis,
medievalis(Europa), antigua( Asia, Africa)
Factori de virulenta: Ag W,V, endotoxina, capsula
cu Ag I, enzime: proteaza, coagulaza,
fibrinolizina; toxina murina
Persista in prod uscate, umez, t0 scazute luni,
distrus la 56 0C, soare, dezinfectante uzuale
 Epidemiologie
• Focalitate naturala; 8000 cazuri 86-90 in
Tanzania, Vietnam, Zair
• Sursa: sobolani: Rattus rattus, R. norvegicus,
veverite, caine de preerie, pasari migratoare
• Transmitere prin puricele sobolanului oriental la
sobolan domestic, caini, pisici, iepuri de casa
• Ectoparazitul ingera YP care se x sub protecie
enzimatica (cheag), blocheaza lumenul intestinal
• Ptr a-si relua hranirea, produce muscaturi si
regurgiteaza fragmente de cheaguri cu YP,
infectand din z.4 toata viata; nu se transmite la
descendenti
 Epidemiologie
• Transmiterea epizootiilor: muscatura, aerosoli
(forme pulmonare), ingerarea animalelor moarte
• La om: direct prin muscatura sau indirect prin
contact cu dejecte pe lez.de grataj, aerosoli,
ingrijirea anim infectate/ manipulare material
infectat
• Contagiozit=max. in f.pulmonare/ septicemice
• Receptivit = generala
• Imunitatea scade in timp
 Patogenie
• Se x la niv Mf. Supravietuiesc fagocitozei
(anvelopa capsulara)
• Disemineaza de la poarta de intrare
limfatic la gg.reg.unde se x cu inflam si
necroza hemoragica cu aspect de “bubon”
• Disemineaza hematogen intermitent
• Evol nefav e realizata dat endotoxinei cu
soc,CID (depuneri de fibrina in
H,S,pl,CSR, SNC, teg cu necroza tis,
Pn,Brpn hemoragice), proteazei,
coagulazei, fibrinolizinei
 Tablou clinic
• Incubatia = 2-8 zile;
• Debut: fo 39-40, frisoane, SGA, algii
difuze, la cateva ore flictena la poarta
de intrare clara/hemor. cu YP;1-2 zile
• Per de stare: sdr inf+ forma clinica de
boala
 Pesta bubonica
• Transmisa prin muscatura puricelui
• Apare adenopatie satelita: inghinal 80%, axilar 20%, rar
C, submaxilar, cu fen infla locale cu evol ascendenta =
“bubonul pestis”, bloc gg, eritematos, consist moale/
supraf nereg cu edem masiv. Dupa apar bubonului, SG
se amelior, apar transpirdifuze, fistulizare spontana
• Stare de prostatie, Htermie, tahic, TA scade in forme
severe, oligoanurie, SDA III, soc inf, H-Smeg, deces in f
fulminante in 2-4 zile
• Sdr cutanat: pustule, vezic, necroze~escarei; lez similare
viscerale
• Dig:greata, vars, limba saburala
• Manif nerv: agitatie/prostratie, delir, halucinatii,coma in
evol septicemica
 Pesta pulmonara
• Primara (aerosoli) sau secundara (sepsis)
• Frisoane, fo,junghi toracic, tuse cu
expector.apoasa cu asp hemoragic
• Discordanta intre manif subiective si ex ob
sarac
• Cea mai contagioasa,
• Letalitate 50%
 Pesta meningiana
• Rar, la 5-7z de la debutul formei bubonice
netratate, diseminare hematogena, in spec
din reg axilara
• Sdr inf, dig, cutanat, contractura
paravertebrala, sdr lichidian: LCR
hipertensiv, hemoragic, predom PMN, YP
pe frotiu si culturi
 Pesta septicemica
• In evol pestei pulmonare/bubonice
• Caract= sdr cutanat hemoragipar, poate
deveni necrotic-gangrenos
• Gangrena umeda cu localizari multiple +
soc inf, manif pulmonare = “moartea
neagra”,cu CID, inaintea aparitiei
bubonuluipestos
• Asp partic: faringita pestoasa asoc
bubonului cervical, dupa inhalarea/ingestia
YP
 Diagnostic
• Epidemio -suspiciune: climat tropical+adenopatie cu fen
celsiene, sdr inf, manif cardioresp, SNC
• Clinic: sdr inf sever, prostatie, sdr gg,pulm, meningian
• Paraclinic: YP pe frotiu colorat G, culturi din aspirat gg,
sg, sputa, LCR
• Serologic: HAIP-ac 1/16 care cresc in dinamica, IF,
RIA(IgM), PCR)
• D.D.:adenita filariana, limfogr.venerian benign,
TBC,antrax, MNIleucemii, limfoame,, limfogr,maligna
• Pulm: TBC, Pn, Brpn, staf, carbunoasa, tularemie
• Sepsa: malaria, tularemia, fo tif, tifos, MNI, sepsis
• Meningite: Listeria, antrax,TBC,gripala, hemor
subarahnoid, abces cerebral, tumori
 Tratament
• Carantinabila, spitaliz obligatorie
• Etio: Strepto 30 mg/kg.c/zi, la 12 ore, 10 zile/ Tetra/
Cloramf 20-30 mg/kgc/zi sau 2-4g/zi, 10 zile
• Meningita: cloramfenicol
• Alergici: Biseptol+Cipro
• Trat patogenic:reec HE, AB, manitol, HHC, sg,
heparina
• Trat simpto:antitermic, sedare, antialgic
• Letalitate: 30-50%
• Internarea suspiciunii 48 ore, instituirea terapiei
• Vaccinarea pers de risc cu vaccin Cutter/USP (YP
omorat cu formalina), 2 doze la 1-3 luni,rapel la 6
luni
• Profilaxie:Doxi, dezinfecte, deratizare