Laringita acuta.

Plan:
1. Definitia laringitei acute
2. Clasificarea laringitei acute
3. Epidemiologia și etiologia
4. Formele clinice și manifestările clinice
5. Diagnosticul diferențial
6. Tratamentul laringitei acute
1. Definitia:
Laringitele acute sunt infecții virale sau bacteriene ale
mucoasei laringeale care determină detresă și/ sau
insuficiență respiratorie prin obstrucție laringeană.
2. Clasificare:
● fără detresă respiratorie:
-laringita acută simplă
● cu detresă respiratorie (laringite obstructive):
-laringita acută spastică (striduloasă),
-laringite acute edematoase: subglotică (laringo-
traheobronșita acută), supraglotică (epiglotita).
3. Epidemiologia și etiologia:
Vârsta de apariție a laringitei acute –copilul între 3 luni și 5 ani, cu
un peak la vârsta de 2 ani.

Poate fi de etiologie:
● origine virală: virusuri gripale, paragripale, adenovirusuri, virusul
sincițial respirator (VSR), virusul rujeolic.
● origine bacteriana: reprezentată de Haemophilus influenzae (comun
în trecut în epiglotite,mai rar acum după introducerea vaccinării
HiB), Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumoniae,
Staphylococcus aureus.
I. Laringita acută simplă (forma clinică uşoară)
Etiologia: virală
Manifestări clinice:
Debutul este printr-o infecție acută de căi respiratorii
superioare (IACRS) cu disfagie,disfonie, tuse,răgușeală.
La examenul clinic se evidențiază doar o inflamație
faringeană, iar laringoscopic se poate evidenția edemul
corzilor vocale și a țesutului subglotic.
Evoluția este benignă.
II. Laringite obstructive:
Se caracterizează clinic prin:
-stridor inspirator acut;
-tuse lătrătoare sau cu timbru metalic;
-disfonie (răguşeală);
-dispnee inspiratorie;
-tiraj suprasternal și supraclavicular.
Ш. Crupul (Laringotraheobronșita acută)
Laringotraheobronşita acută este un proces inflamator acut în care edemul
cuprinde regiunile subglotice.
Etiologia este virală.
Terenul : copil în vârstă de 6 luni –3 ani.
Manifestări clinice:
Prodromul este cu rinoree, faringită, tuse, febră nu foarte înaltă cu 1-3 zile
înaintea apariției simptomelor obstructive.
Simptomatologia. Copilul prezintă: tuse lătrătoare, răgușeală, disfonie, stridor
inspirator, tiraj suprasternal și supraclavicular, febră (39-40°C).
Simptomatologia se agravează noaptea, scade în intensitate în câteva zile și se
rezolvă într-o săptămână. Copii preferă să stea în pat sau ușor ridicați, sunt
agitați. Starea generală este relativ bună.
Diagnosticul diferenţial al laringotraheobronşitei se face cu:
difteria, corp străin, abces retrofaringian, edem angioneurotic,
criza de astm bronșic, laringospasmul din tetanie,traumatisme,
tumori sau malformaţii ale laringelui, rujeolă şi tuse convulsivă.

Complicaţii: otita medie, bronșiolite, pneumonia şi mult mai rar

pneumotoraxul şi emfizemul mediastinal sau subcutanata, traheită
bacteriană, șoc toxic.
 Majoritatea formelor de laringita fiind forme uşoare pot fi tratate la domiciliu unde se
asigură o atmosferă umedă, într-o cameră curată şi bine aerisită.
În celelalte forme se asigură internarea copilului în spital şi se efectuează un
tratament care cuprinde:
- asigurarea unei atmosfere umede şi hidratarea copilului, chiar administrarea de O2;
- aerosoli cu epinefrină racemică în doză de 0,25-0,5 ml de Epinefrină racemică
soluţie 2,25% -0,5 ml în 3 ml ser fiziologic, se poate repeta la 20 minute. Efectul
epinefrinei racemice este sub 2 ore.
- administrarea corticosteroizilor reduce edemul mucoasei laringeale, având un efect
antiinflamator. Se administrează Dexametazonă 0,3-0,6 mg/kg/24 ore I/M. Se poate
administra și Prednison 2-4 mg/kg/oră;
- intubaţia, pentru 2-3 zile, poate fi necesară în formele grave cu insuficienţă
respiratorie; după extubare, copilul va fi observat 1-2 zile;
- nu se administrează antibiotice;
- internarea se recomandă în caz de stridor progresiv, stridor în repaus, detresă
respiratorie,hipoxie, cianoză, tulburări ale conștienței;
- Adrenalina racemică și Dexametazona 0,5 mg/kg/doză la fiecare 6 ore sunt
folositoare în tratamentul crupului asociat cu extubare.