UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI
BANATULUI
„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA
„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA
 
 
 
 
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ȘI SILVICULTURĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ȘI SILVICULTURĂ
PROGRAMUL DE STUDIU PEISAGISTICĂ
PROGRAMUL DE STUDIU PEISAGISTICĂ

CIUPERCISI
CIUPERCI SILICHENI
LICHENI

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

ȘEF LUCR. FLORIN FAUR

STUDENT: BURNEA RAZVAN

TIMIŞOARA

2021
  Organisme eucariote unicelulare sau pluricelulare
 Organisme eucariote
 Corpul de unicelulare sau
tip tal, nediferenţiat pluricelulare
în organe
 Corpul de tip tal,
 Se hrănesc nediferenţiat
exlusiv în organe prin absorbţia hranei din mediu, sub formă de soluţii organice; organisme saprofite sau parazite
pe cale heterotrofă,
 Se hrănesc exlusiv pe cale heterotrofă, prin absorbţia hranei din mediu, sub formă de soluţii organice; organisme saprofite sau parazite
 În natură au rol de descompunători (organisme saprofite) sau consumatori (organisme parazite)
 În natură au rol de descompunători (organisme saprofite) sau consumatori (organisme parazite)
 Aparatul vegetativ – variat, în funcţie de grupul sistematic căreia îi aparţin:
 Aparatul vegetativ
 gimnoplast – variat,
(celulă în de
lipsită funcţie
peretederigid,
grupul sistematic căreia îi aparţin:
uninucleată);
 gimnoplast
 plasmodiu (celulă lipsită
(celulă fără de pereteplurinucleată);
perete, rigid, uninucleată);
 plasmodiu (celulă(celulă
 dermatoplast fără perete, plurinucleată);
cu perete celular rigid, uninucleată);
 dermatoplast
 sifonoplast(celulă cu perete celular
(celulă de dimensiuni mari, rigid,plurinucleată;
uninucleată);peretele celular prezintă numeroase ramificaţii tubulare);
 sifonoplast (celulă de dimensiuni
 miceliu pluricelular mari, plurinucleată;
(corp pluricelular, alcătuit dinperetele celular
împletirea prezintă
hifelor; numeroase ramificaţii
hifele=filamente simple sautubulare);
ramificate, formate din celule alungite, aşezate cap la
 miceliu pluricelular
cap, legate (corp pluricelular, alcătuit din împletirea hifelor; hifele=filamente simple sau ramificate, formate din celule alungite, aşezate cap la
prin plasmodesme)
ap, legate prin plasmodesme)
 Structura celulei
 Structura
 Peretelecelulei
celular este constituit dintr-o substanţă asemănătoare celulozei = micoceluloză şi poate fi impregnat cu chitină, caloză etc.
 Peretele celularcuprinde
 Citoplasma este constituit
1 - maidintr-o
mulţi substanţă asemănătoare
nuclei; lipsesc plastidele.celulozei = micoceluloză şi poate fi impregnat cu chitină, caloză etc.
 Citoplasma cuprinde
 Ca substanţă 1 - mai mulţi nuclei; lipsesc plastidele.
de rezervă, rezultată în urma metabolismului, în celule se acumulează glicogen şi picături de grăsime.
 Ca substanţă de rezervă, rezultată în urma metabolismului, în celule se acumulează glicogen şi picături de grăsime.
 Mişcarea
 Mişcarea
Caracteristică elementelor de înmulţire la organismele inferioare, este realizată cu ajutorul flagelilor. Atunci când celulele sunt lipsite de perete rigid
Caracteristică
(gimnoplaste,elementelor
plasmodii),de înmulţireare
deplasarea la organismele
loc cu ajutorulinferioare, este realizată
pseudopodelor cu ajutorul
(prelungiri flagelilor.
citoplasmatice deAtunci
forma când
unor celulele
braţe). sunt lipsite de perete rigid
gimnoplaste, plasmodii), deplasarea are loc cu ajutorul pseudopodelor (prelungiri citoplasmatice de forma unor braţe).

 Nutriţia
 Nutriţia
 Heterotrofă, prin descompunerea materiei organice moarte – organisme saprofite sau prin extragerea din corpul organismelor vii – organisme parazite.
 Heterotrofă, prin descompunerea
 Există organisme materiei
simbionte, care organice
formează moarte
asociaţii cu –alge
organisme saprofite
verzi sau sau prin
cianobacterii extragerea
– lichenii sau din corpul organismelor
cu rădăcinile vii – organisme
plantelor superioare parazite.
– micorize.
 Există organisme simbionte, care formează asociaţii cu alge verzi sau cianobacterii – lichenii sau cu rădăcinile plantelor superioare – micorize.

 Înmulţirea - Poate fi:

Înmulţirea
vegetativă:- Poate fi:
prin diviziunea celulei, înmugurire, fragmentarea talului
 vegetativă:
 asexuată:prin
prindiviziunea celulei,
diferite tipuri înmugurire,
de spori fragmentarea
– zoospori, talului
aplanospori, endospori, exospori
 asexuată: prindediferite
 sexuată: tipuri de
tip izogamie, spori – zoospori, somatogamie
gametangiogamie, aplanospori, endospori, exospori
 sexuată: de tip izogamie, gametangiogamie, somatogamie
  SISTEMATICĂ
SISTEMATICĂ
încrengăturile:
încrengăturile:
 Myxomycota
 Myxomycota
 Eumycota
 Eumycota
 Lichenomycota
 Lichenomycota

MYXOMYCOTA
 Organisme unicelulare
 Organisme
 corpulunicelulare
plasmodiu în care se găsesc mai mulţi nuclei diploizi.
 corpul plasmodiu
Acesta în care
se dezvoltă : se găsesc mai mulţi nuclei diploizi.
Acesta se dezvoltă : izolate, ai căror nuclei se divid prin mitoze
din celule
 dinsuccesive,
celule izolate, ai căror nuclei
fără formarea se divid
pereţilor prin mitoze
despărţitori
succesive, fără formarea pereţilor despărţitori
 reprezintă plasmodii de agregare, rezultate prin
 reprezintă
asociereaplasmodii de agregare,
mai multor gimnoplasterezultate
care îşiprin
păstrează
asocierea mai multor gimnoplaste care îşi păstrează
individualitatea.
 Se mişcă cu individualitatea.
ajutorul pseudopodelor.
 Se
 mişcă cu ajutorul
Se hrănesc pseudopodelor.
saprofit, multe specii fiind întâlnite în păduri, pe scoarţa
 Se hrănescaflată
copacilor saprofit, multe specii fiind
în descompunere, subîntâlnite
frunzeleîncăzute
păduri,
saupepescoarţa
alte resturi
copacilor aflată
vegetale în descompunere, sub frunzele căzute sau pe alte resturi
în descompunere.
vegetale în descompunere.
  Ciclul de viaţă:
Ciclul
Sporiidegerminează
viaţă: în apă sau pe substrat umed sau în apă formând
 Sporii germinează
mixomonade în apămonoflagelaţi).
(zoospori sau pe substrat umed sau în apă formând
 Acestea(zoospori
mixomonade monoflagelaţi).
pierd flagelul şi se transformă în mixoamibe care se înmulţesc pe
 Acestea pierd flagelul
cale vegetativă, şi se transformă în mixoamibe care se înmulţesc pe
prin diviziuni.
alevegetativă, prinde
Prin procesul diviziuni.
conjugare dintre 2 mixoamibe de potenţiale diferite se
 Prin procesul de conjugare dintre 2 mixoamibe de potenţiale diferite se
formează zigotul diploid (mixoamibozigotul)
 nucleul
ormează zigotul diploid
acestuia se(mixoamibozigotul)
divide mitotic în mod repetat, rezultând plasmodiul.
 nucleul
 Acestea
acestuia se divide
se dezvoltă mitotic în
în condiţii demod repetat,
umiditate rezultând
mare (sol de plasmodiul.
pădure, paie,
 Acestea se dezvoltă în condiţii de
lemn putred, între plante, muşchi ş.a.).umiditate mare (sol de pădure, paie,
mn putred, între plante,
La maturitate, muşchiseş.a.).
plasmodiile deplasează către locuri luminate şi uscate
 La maturitate,
unde, plasmodiileacestea
după deshidratare se deplasează către locuri
se transformă luminate
în corpuri şi uscate
sporifere (sporangi,
nde,
de după
obiceideshidratare
pedicelați şi acestea
prevăzuţi secu
transformă
un înveliş în corpuri
numit sporifere (sporangi,
pteridie).
e obicei pedicelați şi prevăzuţi cu un înveliş numit pteridie).

 Exemple:
 Exemple:
 Dictyostelium discoideum –
 Dictyostelium
 Formeazădiscoideum – aglomeraţi la capătul unui pedicel, cu aspect
mixospori
 Formează
muriform. mixospori aglomeraţi la capătul unui pedicel, cu aspect
muriform.
 Trăieşte pe lemn putred, dar se poate uşor cultiva şi pe o infuzie de
 Trăieşte
fân pepe lemn putred,
agar-agar unde dar se poate
aceasta uşor cultiva
se hrăneşte şi pe o infuzie de
cu colibacili.
fân peseptica
 Fuligo agar-agar
– unde aceasta se hrăneşte cu colibacili.
 Fuligo
 septica – tăbăcarilor” – trăieşte pe material lemnos din uneltele
„Floarea
 „Floarea tăbăcarilor”
tăbăcarilor, – trăieşte
având un pe material
plasmodiu lemnos
de culoare din uneltele
galbenă.
tăbăcarilor, având
 Stenomites fusca – un plasmodiu de culoare galbenă.
 Stenomites fusca –un plasmodiu de culoare brună; sporangii sunt cilindrici,
 prezintă
 prezintă un plasmodiu
pedicelaţi, acoperiţi de
cu culoare
pteridie;brună; sporangii
întâlnit pe lemnesunt cilindrici,
putrede.
pedicelaţi, acoperiţi cu pteridie; întâlnit pe lemne putrede.
 EUMYCOTA

 Ciupercile sunt organisme lipsite de clorofilă, respectiv specii heterotrofe saprofite, parazite
 Ciupercile
sau, într-unsuntnumărorganisme
restrâns,lipsite de clorofilă, respectiv specii heterotrofe saprofite, parazite
simbionte
au, într-un număr restrâns, simbionte
 Corpul vegetativ al ciupercilor este un tal unicelular sau pluricelular. În cazul talului unicelular, acesta poate fi de tip gimnoplast, dermatoplast,
 Corpul vegetativ
plasmodiu.La al ciupercilor
unele specii, taluleste un tal unicelular
unicelular poate aveasau pluricelular.
aspectul În cazultubular,
unui miceliu talului ramificat,
unicelular,cuacesta poatenuclei,
mai mulţi fi de tip gimnoplast,
numit dermatoplast,
sifonoplast.
lasmodiu.La unele specii,
În cazul ciupercilor cutalul unicelular poate
tal pluricelular, avea
acesta esteaspectul
alcătuitunui miceliu
din hife tubular,
septate, fiecareramificat,
segmentcualmai mulţi
hifei nuclei, numit
reprezentând sifonoplast.
o celulă cu perete celular. Prin împletirea
Înhifelor
cazul ciupercilor
se formeazăcumiceliital pluricelular, acesta este
(plectenchimuri). Dacăalcătuit din hife septate,
din împletirea fiecare osegment
hifelor rezultă al hifei
reţea laxă, reprezentând
miceliul o celulă(prosoplectenchim);
este filamentos cu perete celular. Prin împletirea
în cazul hifelor
ifelor se formează
împletite strâns, micelii
miceliul(plectenchimuri). Dacă din împletirea hifelor rezultă o reţea laxă, miceliul este filamentos (prosoplectenchim); în cazul hifelor
este masiv (paraplectenchim).
mpletite strâns,pot
Miceliile miceliul
fi: este masiv (paraplectenchim).
Miceliile
 primare pot(monocariotice)
fi: – celulele hifelor au un singur nucleu haploid;
 primare (monocariotice)
 secundare (dicariotice) – –în
celulele
celulehifelor au nuclei
sunt doi un singur nucleumiceliul
haploizi, haploid;fiind de tip filamentos;
 secundare
 terţiare(dicariotice)
(dicariotice)–în celule sunt
– celulele doinuclei
au doi nucleihaploizi,
haploizi,iar
miceliul fiind
miceliul estededetiptipfilamentos;
masiv.
 terţiare (dicariotice) – celulele au doi nuclei haploizi, iar miceliul este de tip masiv.
 Din punct de vedere structural, o celulă micotică este alcătuită din perete celular, citoplasmă, unul sau mai mulţi nuclei şi alţi constituienţi specifici.
 Din punctcelular
Peretele de vedereestestructural,
alcătuită din o celulă micotică
pectine, chitină,este alcătuită
caloză, din pereteetc.
hemiceluloză celular,
Celulozacitoplasmă, unul sau
este întâlnită mai la
numai mulţi nuclei
un grup şi alţi de
restrâns constituienţi specifici. alcătuită
ciuperci. Citoplasma
eretele celular este alcătuită
din hialoplasmă, la exterior dinşi pectine, chitină, spre
granuloplasmă caloză, hemiceluloză
interior, etc.lângă
conţine, pe Celuloza
nucleu este întâlnită
(nuclei), numai la un vacuole
condriozomi, grup restrâns de ciuperci.
şi substanţe Citoplasma
de rezervă, cum aralcătuită
fi
in glicogenul.
hialoplasmă, la exterior şi granuloplasmă spre interior, conţine, pe lângă nucleu (nuclei), condriozomi, vacuole şi substanţe de rezervă, cum ar fi
 Nutriţia ciupercilor este hetreotrofă.
licogenul.
Nutriţia
 ciupercilor
Speciile sunt este hetreotrofă.
parazite, atunci când se dezvoltă pe substraturi reprezentate de organisme vii.
când Speciile
întreg sunt
ciclulparazite,
de viaţăatunci când se dezvoltă
se desfăşoară numai pepe substraturi
seama reprezentate
ţesuturilor vii, atunci deciupercile
organismesuntvii. parazite obligate (ex. mana viţei de vie – Plasmopara
 când întreg ciclul de viaţă se desfăşoară numai pe seama ţesuturilor vii, atunci ciupercile sunt parazite obligate (ex. mana viţei de vie – Plasmopara
viticola)
ticola)
 când devin parazite numai în anumite momente ale ciclului de viaţă, în condiţii favorabile, ciupercile sunt parazite facultative (ex. diferite specii de
 când devin– parazite
mucegai Penicilliumnumai în anumite momente ale ciclului de viaţă, în condiţii favorabile, ciupercile sunt parazite facultative (ex. diferite specii de
sp.).
mucegai– Penicillium sp.).
Ciupercile parazite se pot dezvolta în interiorul substratului (ciuperci endoparazite intracelulare sau intercelulare) sau la exteriorul acestuia (ciuperci
 Ciupercile parazite se pot dezvolta în interiorul substratului (ciuperci endoparazite intracelulare sau intercelulare) sau la exteriorul acestuia (ciuperci
ectoparazite).
ectoparazite).
Ciupercile parazite produc boli numite micoze; pot ataca o singură gazdă – specii monofage, sau mai multe gazde – specii polifage.
 Ciupercile parazite produc boli numite micoze; pot ataca o singură gazdă – specii monofage, sau mai multe gazde – specii polifage.
 Ciupercile cu nutriţie saprofită se dezvoltă pe substraturi organice moarte, intrate în descompunere; pot fi saprofite facultative, atunci când de obicei se
 Ciupercile cu nutriţie
hrănesc parazit, iar însaprofită
anumite se dezvoltă
condiţii pe substraturi
de mediu organice(ex.
devin saprofite moarte,
manaintrate în descompunere;
cartofului – Phytophtorapot fi saprofite
infestans). facultative,
Speciile atunci
saprofite când de
obligate se obicei
hrănescseexclusiv
rănesc parazit, iar
cu substanţe în anumite
organice moarte condiţii de mediu
(ex. Mucor devin saprofite (ex. mana cartofului – Phytophtora infestans). Speciile saprofite obligate se hrănesc exclusiv
mucedo).
u substanţe organice moarte (ex. Mucor mucedo).
 Speciile de ciuperci simbionte convieţuiesc cu alte plante, cum ar fi algele, formând lichenii, sau cu rădăcinile arborilor sau ale unor graminee, formând
 Speciile
micorize. de ciuperci simbionte convieţuiesc cu alte plante, cum ar fi algele, formând lichenii, sau cu rădăcinile arborilor sau ale unor graminee, formând
icorize.
  Înmulţirea ciupercilor se poate face pe cale vegetativă, asexuată şi sexuată.
 Înmulţirea
 Înmulţirea ciupercilor
vegetativăse poate
are locface pefragmentarea
prin: cale vegetativă, asexuată
talului şi sexuată.
(porţiuni din miceliu
 Înmulţirea
se desprind vegetativă
de ciuperca arerespectivă
loc prin: fragmentarea talului (porţiuni
şi, în condiţii favorabile, din miceliu
dau naştere la noi
e desprind
indivizi) ;de ciuperca respectivă
înmugurire (la drojdia şi,deîn condiţii
bere favorabile, dauorgane
- Saccharomyces); naşteredelarezistenţă
noi –
ndivizi) ; înmugurire
scleroţi (împletituri(lastrânse
drojdiade dehife
berecare
- Saccharomyces);
apar când condiţiile organe de rezistenţă
de viaţă devin –
cleroţi (împletituri
nefavorabile strânse
ciupercii şi de
pothife carenoi
genera apar când când
micelii condiţiile
acestedecondiţii
viaţă devin
se
efavorabile
ameliorează ciupercii şi pot genera
– ex. cornul secarei noi micelii când
- Claviceps aceste condiţii se
purpurea).
 Înmulţirea
meliorează – ex.asexuată
cornul secarei - Claviceps
se realizează purpurea).
cu ajutorul unor celule nespecializate,
 Înmulţirea
numite spori. asexuată
Sporiise potrealizează
fi mobili,cu ajutorulcu
prevăzuţi unor celule
flagel nespecializate,
(zoospori), sau imobili
umite spori. Sporii
(aplanospori). Ei pot fi mobili,
se pot forma prevăzuţi
la exteriorulcu flagel
organelor(zoospori), sau(exospori:
sporifere imobili
aplanospori).
conidiosporii, Ei se pot forma lasau
bazidiosporii), exteriorul organelor
la interiorul sporifere
acestora (exospori:
(endospori: ascosporii,
onidiosporii, bazidiosporii),
sporangiosporii ş.a.). sau la interiorul acestora (endospori: ascosporii,
porangiosporii ş.a.).

 Înmulţirea sexuată are loc prin unirea a două celule specializate, numite gameţi. Aceştia pot fi
 Înmulţirea
asemănători sexuată are loccaprin
sau diferiţi formăunirea a două celule specializate, numite gameţi. Aceştia pot fi
şi mărime.
 Procesul
semănători sau diferiţi
de ca formă
unire şi mărime.
a gameţilor se produce în două etape: 1. plasmogamia – unirea are loc la nivelul
 Procesul de unireşia rezultă
citoplasmelor gameţilor se produce
celule dicariote;în2.cariogamia
două etape: 1. plasmogamia
– are – unirea are
loc unirea nucleilor loc la nivelul
şi rezultă celule
citoplasmelor
monocariote, şi rezultă
diploide.celule dicariote; 2.cariogamia
Plasmogamia – are loccariogamia,
precede întotdeauna unirea nucleilor şi rezultă
distanţa în timpcelule
între cele
monocariote, diploide.
două faze fiind Plasmogamia
variabilă la diferiteprecede
grupuri de întotdeauna cariogamia,
ciuperci (ciupercile caredistanţa
producînbăşicarea
timp între cele
frunzelor
două faze fiindsp.),
(Taphrina variabilă
faza de lamiceliu
diferitecugrupuri
celulede ciuperci respectiv
dicariote, (ciupercilemiceliul
care produc băşicarea
secundar, este de frunzelor
lungă durată).
 Dacă(Taphrina sp.),sexuată
înmulţirea faza de se miceliu
produce cu celule dicariote,
prin unirea respectiv
directă miceliul
a gameţilor, ea secundar,
se numeşte este de lungă durată).
gametogamie; în cazul
 Dacă
uniriiînmulţirea sexuată
gametangiilor se produce
(organelor prin unirea
specializate directă a gameţilor,
în producerea gameţilor) eaeasepoartă
numeşte gametogamie;
numele de în cazul
nirii gametangiilor (organelor
gametangiogamie. specializate
Forma evoluată în producerea
de înmulţire sexuată gameţilor) ea poartă numele
este somatogamia – unireadea două hife
ametangiogamie.
nespecializate (nu Forma evoluatăorgane
se formează de înmulţire
sexuale) sexuată este somatogamia
care aparţin la două micelii – unirea a două hife
diferite.
 După fecundaţie
especializate (nu se formează
se formeazăorgane sexuale)
zigotul diploidcare aparţin la două
(zigozoospor, miceliioospor,
zigospor, diferite.
celula ascogenă, celula
 După fecundaţie se formează zigotul diploid (zigozoospor, zigospor,
bazidiogenă). Acesta formează în scurt timp spori, în urma unor diviziuni meiotice. oospor, celula ascogenă, celula
 ciclul deAcesta
azidiogenă). formează
viaţă ale în scurt
ciupercilor este timp spori,
specific în urma
claselor unor diviziuni
sistematice meiotice.
şi includ procese de înmulţire asexuată şi
 ciclul de viaţă
sexuată, de laale ciupercilorsporilor
germinarea este specific
până laclaselor
formarea sistematice şi includ
unei generaţii procese de înmulţire asexuată şi
de spori.
exuată, de la germinarea sporilor până la formarea unei generaţii de spori.
 Synchytrium endobioticum (Ord. Chytridiales; fam. Synchytriaceae): provoacă, la cartof
 Synchytrium
boala numităendobioticum (Ord. Chytridiales; fam. Synchytriaceae): provoacă, la cartof
râia neagră a cartofului.
oala numită râia neagră
 Aparatul a cartofului.
vegetativ este un gimnoplast care se dezvoltă ca parazit intracelular.
 Aparatul vegetativ
Înmulţirea este un
asexuată aregimnoplast care seuniflagelaţi,
loc prin zoospori dezvoltă ca piriformi.
parazit intracelular.
Aceştia se formează în
 Înmulţirea asexuată
zoosporangi şi se are loc prin
grupează maizoospori
mulţi launiflagelaţi, piriformi.
un loc rezultând sori deAceştia se formează în
zoosporangi.
zoosporangi
 şi se grupează mai mulţi la un loc rezultând sori de zoosporangi.
Sexuat se înmulţesc prin izogametogamie, iar gameţii sunt reprezentaţi de zoospori. Ei
 Sexuat se înmulţesc
fuzionează câte doi prin izogametogamie,
rezultând un zigozoosporiar gameţii sunt reprezentaţi de zoospori. Ei
biflagelat.
fuzionează
 În ciclulcâte doi rezultând
de viaţă se formează un zigozoospor
două categorii biflagelat.
de zoosporangi: unii de vară şi alţii de iarnă,
 În ciclul
cei dindeurmă
viaţăprevăzuţi
se formează cu un două categorii
perete gros şide zoosporangi: unii de vară şi alţii de iarnă,
rezistent.
cei din urmă prevăzuţi cu un perete gros şi rezistent.
  Phytophtora infestans (Ord. Perenosporales; fam. Pythiaceae): ciuperca produce mana
 Phytophtora
cartofului; infestans (Ord. Perenosporales; fam. Pythiaceae): ciuperca produce mana
artofului;
 aparatul vegetativ al speciei este un sifonoplast care se dezvoltă intercelular absorbind
 aparatul vegetativ
hrana din celule cual ajutorul
speciei este un sifonoplast care se dezvoltă intercelular absorbind
haustorilor.
rana din celule cu
 Înmulţirea ajutorulsehaustorilor.
asexuată face prin conidii, formate pe conidiofori aerieni cu creştere continuă.
 Înmulţirea asexuată conidiilor
 Prin germinarea se face prin potconidii, formate pe
apare zoospori conidiofori
biflagelaţi sau aerieni cu creştere
filamente continuă.
de infecţie.
 Prin germinarea
 Organele conidiilor pot apare zoospori biflagelaţi sau filamente de infecţie.
de rezistenţă sunt oosporii, formaţi în interiorul ţesuturilor atacate, care
 Organele de rezistenţă
germinează primăvarasunt oosporii,
producând formaţi în interiorul ţesuturilor atacate, care
zoospori.
erminează
 Sexuatprimăvara producând
se înmulţesc zoospori.
prin oogamie.
 Sexuat se înmulţesc prin oogamie.

 Plasmopara viticola (Ord. Perenosporales; fam. Perenosoraceae): produce mana viţei de vie
 Plasmopara
 aparatulviticola (Ord. Perenosporales;
vegetativ fam.
este un sifonoplast Perenosoraceae):
intercelular cu aspectproduce manaprevăzut
coraliform, viţei decu
viehaustori
 aparatul
sfericivegetativ este un sifonoplast intercelular cu aspect coraliform, prevăzut cu haustori
sau oval-piriformi
sferici
Se sau oval-piriformi
înmulţeşte asexuat prin conidii ovoide, unicelulare, produse de conidiofori ramificaţi, care ies
 Se prin
înmulţeşte
stomate.asexuat prin conidiiconidiilor
Prin germinarea ovoide, unicelulare, produse
rezultă zoospori de conidiofori ramificaţi, care ies
biflagelaţi.
prinOosporul,
stomate. Prin germinarea conidiilor rezultă zoospori biflagelaţi.
rezultat în urma oogamiei, are un perete subţire, rămânând în ţesuturile parazitate.
 Oosporul, rezultat în urma oogamiei, are un perete subţire, rămânând în ţesuturile parazitate.

 Clasa Ascomycetae (subîncreng. Ascomycotina):

 ClasaAscomycetae (subîncreng. Ascomycotina):
ciuperci superioare
 ciuperci
corpulsuperioare
vegetativ dermatoplast sau miceliu septat; miceliul de lungă durată
 corpul
este vegetativ
cel primardermatoplast sau miceliu septat; miceliul de lungă durată
este înmulţirea
 cel primar asexuată se face prin diferite tipuri de spori (conidii, oidii,
 înmulţirea asexuată
picnospori) se din
formaţi facemiceliul
prin diferite tipuri de spori (conidii, oidii,
primar;
picnospori)
 sexuat seformaţi din miceliul
înmulţesc primar;
prin heterogametangiogamie (ascogamie), rezultând
 sexuat se ascogenă
celula înmulţesc(asca)
prin heterogametangiogamie
în interiorul căreia apar,(ascogamie),
prin diviziunerezultând
reducţională,
celula ascogenă (asca) în interiorul căreia apar, prin diviziune
8-4 ascospori, respectiv elementele de răspândire ale speciei reducţională,
8-4 ascospori, respectiv elementele de răspândire ale speciei
ascospor +  miceliu primar +  ascogon
scospor +  miceliu primar +  ascogon >P  hife ascogene dicariote  C celule ascogene
ascospor -  miceliu primar -  anteridie >P  hife ascogene dicariote  C celule ascogene
scospor
  -  miceliu primar -  anteridie
celule ascogene  R!  4-8 nuclei haploizi  ascospori (endospori + sau -)
celule ascogene  R!  4-8 nuclei haploizi  ascospori (endospori + sau -)
P = plasmogamie; C = cariogamie; R! = diviziune reducţională
= plasmogamie; C = cariogamie; R! = diviziune reducţională
  Saccharomyces cerevisiae (Ord. Endomycetales; fam. Saccharomycetaceae):
 Saccharomyces
drojdia de bere cerevisiae (Ord. Endomycetales; fam. Saccharomycetaceae):
rojdia de bere
 talul este unicelular, de tip dermatoplast
 talul este unicelular,
 celulele - ovale saudesferice
tip dermatoplast
 celulele - ovalede
 Înmulţirea saubază
sferice
– vegetativă, prin înmugurire. Înmuguririle repetate, produse în
 Înmulţirea de bază
anumite condiţii pot– alcătui
vegetativă, prindeînmugurire.
colonii Înmuguririle
celule cu aspectul repetate,rudimentar.
unui miceliu produse în În
numite condiţii
condiţii pot alcătui
nefavorabile colonii dedin
(substanţele celule
mediucu au
aspectul unui miceliu
fost epuizate) rudimentar.
nucleul În
celulelor se
ondiţii
divide nefavorabile
succesiv de(substanţele din mediu4au
două ori şi formează fost epuizate) nucleul celulelor se
ascospori.
ivide succesiv de douăellipsoideus
 Saccharomyces ori şi formează 4 ascospori.
- drojdia de vin,
 Saccharomyces ellipsoideus
 celule alungite, puse- cap
drojdia de vin,
la cap, sub forma unui miceliu rudimentar.
 celule alungite,
Iernează subpuse
formăcap
delaasce
cap,cusub forma unui
ascospori miceliu de
pe plantele rudimentar.
viţă de vie,
 Iernează sub formăpedestruguri.
dezvoltându-se asce cu Printr-un
ascospori proces
pe plantele de viţă de vie,
de fermentaţie transformă glucoza
dezvoltându-se pe struguri. Printr-un proces de fermentaţie
din mustul strugurilor în alcool etilic şi dioxid de carbon. transformă glucoza
din mustul strugurilor în alcool etilic şi dioxid de carbon.

 Aspergillus niger (Ord. Eurotiales [Plectascales]; fam. Eurotiaceae [Aspergillaceae]):

 Aspergillus niger (Ord.
produce mucegaiul negruEurotiales
pe fructe,[Plectascales]; fam. Eurotiaceae
alimente şi diferite [Aspergillaceae]):
produse vegetale depozitate
produce mucegaiul
 talul negru
pluricelular pe fructe,
- miceliu alimenteramificat
filamentos, şi diferiteşiproduse
septat vegetale depozitate
 talul pluricelular
 Înmulţirea - miceliu
asexuată filamentos,prin
se realizează ramificat
conidiişiînseptat
lanţuri, pe conidiofori simpli şi măciucaţi la
 Înmulţirea
capăt. asexuată se realizează prin conidii în lanţuri, pe conidiofori simpli şi măciucaţi la
capăt.
 Înmulţirea sexuată se produce prin ascospori formaţi în asce închise în peritecii.
 Înmulţirea sexuată
 Unele specii dinsegenul
produce prin ascospori
Aspergillus formaţi
- folosite pentruînproducerea
asce închiseantibioticelor:
în peritecii. fumigatina
 Unele specii
produsă din genul Aspergillus
de A.fumigatus, clavacina- produsă
folosite pentru producerea antibioticelor: fumigatina
de A.clavatus.
produsă de A.fumigatus,
Penicillium clavacina
(Ord. Eurotiales produsă de A.clavatus.
[Plectascales]; fam. Eurotiaceae [Aspergillaceae]):
Penicillium
 formează(Ord. Eurotiales
conidiofori [Plectascales];
ramificaţi fam.
cu aspect de Eurotiaceae [Aspergillaceae]):
pensulă, pe ramificaţii aflându-se lanţuri de
 formează conidiofori
conidii sferice. Uneleramificaţi cu aspect
specii produc de pensulă,
boli plantelor, ex.peP.gladioli
ramificaţii aflându-se
– atacă lanţuri
gladiolele de
producând
conidii sferice.uscat
putregaiul Uneleal specii produc
bulbilor, alteleboli
suntplantelor, ex.industria
folosite în P.gladioli – atacă gladiolele
farmaceutică pentru producând
obţinerea
putregaiul uscat al(P.notatum
antibioticelor bulbilor, altele sunt penicilina).
produce folosite în industria farmaceutică pentru obţinerea
antibioticelor (P.notatum produce penicilina).
  Claviceps purpurea (Ord. Sphaeriales; fam.  Morchella esculenta (Ord. Pezizales; fam.
 Claviceps purpurea
Clavicipitaceae): (Ord.
atacă Sphaeriales;
florile de secară,fam.  Morchella esculenta
Morchellaceae) (Ord. Pezizales; fam.
– sbârciogul:
lavicipitaceae):
producând boala atacă florile
numită de secară,
cornul secarei. Morchellaceae) – sbârciogul:
 specie saprofită
roducând boala
 Înnumită cornul
organele secarei.
atacate apare o formă de  specie saprofită
 corpul de fructificare (sporifer) alcătuit din picior şi
 rezistenţă
În organele atacate
numită apare Acesta
sclerot. o formăare
de 1-2  corpul
pălăriedemare
fructificare (sporifer) alcătuit
(10 cm diametru) cărnoasă, dinsbârcită,
picior şi
rezistenţă numită sclerot. Acesta are 1-2
cm lungime, de culoare neagră, de o pălărie mare (10 cm diametru) cărnoasă, sbârcită,
brună, asemănătoare unei căciuliţe. Suprafaţa pălăriei
cm lungime, de culoare neagră,
structură dedură.
densă, o brună,
esteasemănătoare unei în
alcătuită din asce căciuliţe. Suprafaţa ascosporii
care se formează pălăriei cu
structură
 Scleroţii sunt folosiţi densă, dură.
în medicina esterol
alcătuită din asce
în înmulţirea în care se formează ascosporii cu
ciupercii.
 Scleroţii
umanăsunt
încăfolosiţi în medicina
din secolul XVII, datorită rol în
 înmulţirea ciupercii.
Ciuperca (corpul sporifer) poate fi întâlnită în aprilie-
umană încă din secolul
substanţelor XVII,
cu acţiune datorită
hemostatică.  Ciuperca (corpul
mai în locuri sporifer)
umede poate fipajişti,
din grădini, întâlnită în aprilie-
tufărişuri,
substanţelor cu acţiune hemostatică. maimargini
în locurisau
umede dindegrădini,
rărituri păduri.pajişti, tufărişuri,
margini sau rărituri apreciată
 Comestibilă, de păduri.pentru mirosul şi gustul
 Comestibilă,
plăcut. apreciată pentru mirosul şi gustul
plăcut.

 Clasa Bazidiomycetae (subîncreng. Basidiomycotina):

 Clasa Bazidiomycetae
 ciuperci evoluate (subîncreng. Basidiomycotina):
 ciuperci
 miceliulevoluate
secundar de lungă durată pe care, la ciupercile
 miceliul secundar
cu pălărie, de lungă
se formează duratăterţiar
miceliul pe care, la ciupercile
(piciorul şi
cu pălărie,
pălăria)se formează miceliul terţiar (piciorul şi
pălăria)
 se înmulţesc asexuat prin spori imobili (bazidiospori)
 seşi înmulţesc
prin spori asexuat prin spori imobili (bazidiospori)
de rezistenţă;
şi prin spori de
 sexuat rezistenţă;
se înmulţesc prin somatogamie formând
 sexuat se înmulţesc
bazidiile, princărora
la exteriorul somatogamie formând La
apar bazidiosporii.
bazidiile, la exteriorul
ciupercile cu pălărie,cărora apar
zonele cubazidiosporii. La
bazidii şi bazidiospori,
ciupercile cu pălărie, zonele cu bazidii şi bazidiospori,
numite zone himeniale, se formează de regulă pe partea
numite zone
internă himeniale, se formează de regulă pe partea
a pălăriei.
internă a pălăriei.
basidiospor +  miceliu primar +
basidiospor +  miceliu primar + > P  miceliu secundar, dicariotic
basidiospor -  miceliu primar> -P  miceliu secundar, dicariotic
basidiospor -  miceliu primar -  C  celule basidiogene
 C
celule basidiogene  celule
R! basidiogene
4 nuclei haploizi 
celule basidiogene  R!  4 nuclei haploizi 
basidiospori (exospori + sau -)
basidiospori (exospori + sau -)
P = plasmogamie; C = cariogamie; R! = diviziune reducţională
P = plasmogamie; C = cariogamie; R! = diviziune reducţională
  Cantharellus cibarius (Ord. Aphyllophorales; fam. Cantharellaceae) – bureţi gălbiori:
 Cantharellus cibarius
ciuperci cu aspect (Ord. Aphyllophorales;
de pâlnie. fam. Cantharellaceae)
Zona himenială, lamelară, – bureţi
porneşte de la baza gălbiori:
piciorului până la
uperci cu aspect
marginea de pâlnie.
pălăriei. Zona himenială,
Este caracteristică lamelară,
pădurilor porneşte
de foioase de la baza
şi conifere, piciorului
întâlnită din până
iunielapână
marginea pălăriei. comestibilă,
în septembrie; Este caracteristică
cu mare pădurilor
valoare de foioase şi conifere, întâlnită din iunie până
nutritivă.
n septembrie;
Boletus eduliscomestibilă, cu mare valoare
(Ord. Agaricales; nutritivă. – hrib, mânătarcă: au pălăria cărnoasă,
fam. Boletaceae)
Boletus edulis (Ord. Agaricales; fam. Boletaceae)
brună, bombată, cu zona himenială tubulară, galbenă – hrib, mânătarcă:
iar piciorul aubrun-deschis.
gros, pălăria cărnoasă,
Creşte
rună, bombată,
în păduri cu zona himenială
de conifere, unde aparetubulară, galbenă iar piciorul gros,
toamna (august-octombrie). brun-deschis.
Datorită Creşte
calităţilor culinare
n păduri
ocupă de pe conifere, unde apare
piaţa mondială, locultoamna
doi după (august-octombrie).
trufele de iarnă. Datorită calităţilor culinare
cupă pe piaţa mondială,
B.satanas locul doi fam.
(Ord. Agaricales; dupăBoletaceae)
trufele de iarnă.
– hrib ţigănesc: pălăria alb-cenuşie, pătată
B.satanas
cu galben.(Ord.
ZonaAgaricales; fam.albă
himenială este Boletaceae) – hrib
şi la atingere se ţigănesc:
coloreazăpălăria alb-cenuşie,
în albastru. Întâlnităpătată
toamna
u galben.
pe soluri Zona himenială
calcaroase din este albădeşifoioase,
păduri la atingeremaise colorează
ales în albastru.
cele de fag. Toxică,Întâlnită toamna
dar nu letală
e soluri calcaroase
(provoacă dingastrointestinale
tulburări păduri de foioase, cumai
durerialesviolente).
cele de fag. Toxică, dar nu letală
provoacă tulburări gastrointestinale cu dureri violente).
Pleurotus ostreatus (Ord. Agaricales; fam. Pleurotaceaee) – păstrăv de fag:
Pleurotus
 ciupercă ostreatus (Ord.
lignicolă. Agaricales;
Dintr-o fam. Pleurotaceaee)
bază comună pornesc mai mulţi– păstrăv
indivizidecufag:
lungimea piciorului
 ciupercă
diferită. lignicolă.
Pălăria esteDintr-o bază şi
orizontală comună pornesc
are formă mai mulţi
de ureche indivizi
sau de scoică;cuatinge
lungimea
5-15piciorului
cm în
iferită. Pălăria
diametru, cu este orizontală
marginea şi arefaţa
răsucită; formă de ureche
superioară sau de
netedă, scoică; atinge 5-15
cenuşiu-maronie cm în
se decolorează cu
iametru,
vârsta. cu marginea răsucită; faţa superioară netedă, cenuşiu-maronie se decolorează cu
ârsta.
 Întâlnită toamna şi iarna pe trunchiurile bătrâne de arbori foioşi, îndeosebi de fag,
 Întâlnită
provocând toamna şi iarna
putregaiul albpealtrunchiurile
lemnului. Are bătrâne de valoare
o mare arbori foioşi, îndeosebi
nutritivă, de fag,
fiind cultivată.
rovocând
Agaricusputregaiul alb al(Ord.
campestre lemnului. Are o mare
Agaricales; fam.valoare nutritivă,
Agaricaceae) fiind cultivată.
– ciuperca de gunoi:
Agaricus
 pălărie campestre
globuloasă, (Ord.
apoiAgaricales;
hemisferică, fam. Agaricaceae)
cu centrul plat, de–3-8
ciuperca
cm în de gunoi: pe partea
diametru;
 pălărie globuloasă,
superioară apoi hemisferică,
poate fi netedă, mătăsoasăcu saucentrul plat, dealb-gălbuie
scvamoasă, 3-8 cm în diametru; pe partea
sau alb-murdar. Piciorul
uperioară poate
este plin, tare,fineted,
netedă, mătăsoasă
alb, cu un inelsau în scvamoasă, alb-gălbuie
treimea superioară. sau alb-murdar.
Întâlnită de primăvara Piciorul
până
stetoamna
plin, tare, neted, alb,
în pajişti, cu un
păşuni, în inel
locuriîn bogate
treimeaînsuperioară. Întâlnită
resturi organice. de primăvara
Comestibilă, până pe scară
se cultivă
oamna
largă.în pajişti, păşuni, în locuri bogate în resturi organice. Comestibilă, se cultivă pe scară
rgă. Amanita muscaria (Ord. Agaricales; fam. Amanitaceae) – muscăriţă:
 pălăria - roşie, cu pete albe
 Piciorul alb şi bulbos la bază, îmbrăcat într-un manşon, este alb şi sub pălărie, cu inel de aceeaşi
culoare
 Este o ciupercă micorizantă, otrăvitoare, întâlnită pe sol vara şi toamna (VII-XI) prin
luminişurile pădurilor de conifere, rar în pădurile de foioase. Consumată provoacă sindromul
muscarin constând din tulburări gastrointestinale şi nervoase, fără a fi letală. Utilizată empiric
pentru omorârea muştelor.
A.phalloides – buretele viperei, ciuperca albă: pălăria este galben-verde, uneori măslinie, în stare
umedă puţin vâscoasă. Lamelele zonei himeniale sunt albe. Piciorul alb, dilatat la bază şi acoperit
de manşon, prevăzut cu inel în treimea superioară. Ciupercă extrem de toxică, întâlnită vara şi
toamna (VII-X) pe soluri umede şi umbroase din păduri de conifere şi foioase, îndeosebi sub
stejari. Letală - medicina nu cunoaşte antidot pentru neutralizarea toxinelor.
 LICHENOMYCOTA
Plante rezultate din convieţuirea simbiotică a unei specii de ciuperci cu o specie de algă albastră sau verde.
Plante rezultate
 Ciuperca din convieţuirea
protejează simbiotică
alga în condiţii a unei specii
de intensitate de aciuperci
mare luminii,cu o speciesubstanţe
produce de algă albastră sau verde.fotosinteza, absoarbe şi reţine apa şi sărurile
care accelerează
 Ciuperca
minerale;protejează alga în condiţii
alga sintetizează de intensitate
substanţele organice mare a luminii, produce substanţe care accelerează fotosinteza, absoarbe şi reţine apa şi sărurile
minerale; alga sintetizează substanţele organice
 În 90% dintre speciile de licheni sunt întâlnite alge verzi aparţinând la trei genuri şi alge albastre aparţinând la un singur gen.
 În90%
Cânddintre speciile
cele două de licheni
simbionte sunt
sunt întâlnite
crescute alge verzi
separat, aparţinând
ciuperca la trei
ia forme genuri şinedefinite,
compacte, alge albastre aparţinând
iar alga la unmai
se dezvoltă singur gen.
repede.
 Când cele două
 Lichenii suntsimbionte
plante sunt crescute separat, ciuperca ia forme compacte, nedefinite, iar alga se dezvoltă mai repede.
 Lichenii sunt plante
de talie mică (câţiva centimetri),
 de talie mică (câţiva
cu creştere lentă centimetri),
(cresc între 0,1 mm -1cm în lungime/an),
 cu creştere
cu longevitate mare între
lentă (cresc 0,1 mmpeste
(pot atinge -1cmdeîn4500
lungime/an),
ani)
 cu longevitate mare (pot atinge peste de 4500 ani)
 Pot fi întâlniţi:
 Pot
 pefi întâlniţi:
stânci (licheni saxicoli),
 pe stânci
pe sol (licheni
(licheni saxicoli),
tericoli),
 pe sol (lichenicopacilor
pe scoarţa tericoli), (licheni corticoli)
 pe scoarţa copacilor
în apă (licheni (licheni corticoli)
hidrofili)
 înapă (licheni hidrofili)
Unii pot trăi sub cuticula frunzei plantelor din zona
 Unii pot trăi sub cuticula frunzei plantelor din zona
tropicală
opicală

T alul poate fi
T alul poate fi
gelatinos,
 gelatinos,
 crustos (când sunt puternic ataşaţi sau înglobaţi în
 crustos (când sunt puternic ataşaţi sau înglobaţi în
substrat),
ubstrat),
 foliaceu (cu aspect de frunză)
 foliaceu (cu aspect
 fruticulos de frunză)
(cu aspect de tufă).
 fruticulos
 Culoarea (cutalului
aspecteste
de tufă).
dată de acizii lichenici conţinuţi şi
 Culoarea talului
poate fi albă, este dată
cenuşie, de acizii
neagră, lichenici
galbenă, conţinuţi
brună, şi
verde, albăstruie
oate
saufiroşie,
albă, constituind
cenuşie, neagră, galbenă,
un element debrună, verde,aalbăstruie
identificare speciilor.
au roşie, constituind un element de identificare a speciilor.
  Structura talului rezultă din modul de împletire a hifelor ciupercii între care se află alga; aceasta poate fi:
 Structura talului rezultă
 homomeră din modul deuniformă):
(nediferenţiată, împletire aînhifelor ciupercii
împletitura laxăîntre care se află oalga;
a hifelor masăaceasta poate fi:
gelatinoasă formată de alge, uniform răspândite în grosimea talului;
 homomeră
heteromeră:(nediferenţiată,
componenţii uniformă): în împletitura
sunt grupaţi zonal. laxă a hifelor se află o masă gelatinoasă formată de alge, uniform răspândite în grosimea talului;
În cazul
heteromeră:
talului componenţii sunt grupaţi
heteromer, structura poatezonal.
fi:
 Încazul talului heteromer, structura poate fi:
dorso-ventrală, când deosebim un cortex dorsal (alcătuit dintr-o împletitură deasă de hife), o zonă gonidială (formată dintr-o reţea de hife împletire lax, în
 dorso-ventrală,
ochiurile căreiacând deosebim
se găseşte un cortex
un număr maredorsal (alcătuit
de alge), o zonădintr-o împletitură
medulară deasă
(respectiv de hife),
o reţea laxăode
zonă
hifegonidială (formată
în ochiurile căreia dintr-o reţea
se găsesc unde hife împletire
număr lax, înşi un
redus de alge)
chiurile
cortexcăreia
inferior se (asemănătoare
găseşte un număr mare de alge),
cu cortexul superior;o zonă
de lamedulară
nivelul lui(respectiv
pornesc ocordoane
reţea laxădede hife
hife în formează
care ochiurile căreia secu
rizinele găsesc un număr
ajutorul cărora redus deprinde
talul se alge) şideun
ortex inferior
substrat (asemănătoare
şi prin care absoarbe cu seva
cortexul superior; de la nivelul lui pornesc cordoane de hife care formează rizinele cu ajutorul cărora talul se prinde de
brută);
ubstrat şi prinunde
 radiară, care deosebim
absoarbe seva brută);
un cortex extern, o zonă gonidială, o zonă medulară (medula) şi o axă centrală medulară, alcătuită din hife strâns unite, orientate în
 radiară, unde deosebim
sensul lungimii talului,un
cu cortex extern, o zonă
rol în susţinerea gonidială,
acestuia o zonă
la lichenii medulară (medula) şi o axă centrală medulară, alcătuită din hife strâns unite, orientate în
fruticuloşi.
ensul lungimii
 În cortexultalului,
superiorcu sau
rol în susţinerea
extern acestuia
se găsesc la lichenii
substanţe fruticuloşi.
gelatinoase care au rolul de a opaciza zona superioară în condiţii de umiditate scăzută. Astfel este oprit
 Înaccesul
cortexul
luminii, iar fotosinteza nu se mai produce, lichenii trecând au
superior sau extern se găsesc substanţe gelatinoase care la orolul
fazăde a opaciza
latentă zona
în care potsuperioară în condiţii
rezista în condiţii de de umiditate
mediu scăzută. Astfel este oprit
nefavorabile.
ccesul luminii, iar fotosinteza nu se mai produce, lichenii trecând la o fază latentă în care pot rezista în condiţii de mediu nefavorabile.

 Lichenii sunt plante autotrofe. Produşii de rezervă rezultaţi prin metabolism, precum lichenina, manoza, diferiţi acizi organici, sunt depozitaţi în zona
 Lichenii
medulară.sunt plante autotrofe. Produşii de rezervă rezultaţi prin metabolism, precum lichenina, manoza, diferiţi acizi organici, sunt depozitaţi în zona
 Foarte sensibili la poluare datorită absorbţiei neselective, acumulează o cantitate mare de substanţe toxice, atât pentru plantă cât şi pentru consumatorul
medulară.
 Foarte sensibili
acestuia. la poluare
Din acest motiv datorită absorbţiei aneselective,
flora lichenologică acumulează
centrelor urbane o cantitate
şi împrejurimi estemare de săracă,
foarte substanţe toxice,
lichenii atât
fiind pentruînplantă
sensibili special câtlaşibioxidul
pentru de
consumatorul
sulf din
cestuia. Din
atmosferă. acest motiv flora lichenologică a centrelor urbane şi împrejurimi este foarte săracă, lichenii fiind sensibili în special la bioxidul de sulf din
 Înmulţirea lichenilor are loc mai ales vegetativ şi se realizează prin fragmentarea talului, prin soredii (formaţiuni globuloase pe suprafaţa talului, alcătuite
tmosferă.
 Înmulţirea lichenilor
dintr-un grup areînconjurate
de alge, loc mai ales devegetativ şi se realizează
hife miceliene, prinsau
fără cortex) fragmentarea talului, prinpapiloase,
prin izidii (excerscenţe soredii (formaţiuni
cu aceeaşiglobuloase pe şisuprafaţa
structură ca talul). talului, alcătuite
 Înmulţirea
intr-un grup de alge, înconjurate
asexuată de loc
a algei are hifeprin
miceliene,
mitoză,fără
iar acortex) sauprin
ciupercii prinspori.
izidii Aceştia
(excerscenţe papiloase,
se formează cu aceeaşi
în corpuri structură
sporifere ca şi talul).
cu aspect de cupă (apotecii) sau măciucată
 Înmulţirea
(peritecii) asexuată
ce apar pea suprafaţa
algei are loc prin mitoză,
talului. iarconcavă
Pe partea a ciupercii prin spori.sporifere
a corpurilor Aceştia se se formează
găseşte unînstrat
corpuri sporifere
himenial cu aspect
alcătuit de cu
din asce cupăcâte(apotecii) sau măciucată
8 ascospori sau bazidii cu
peritecii) ce apar pe suprafaţa
câte 4 bazidiospori, protejaţitalului. Pe partea
de filamente concavă
sterile numitea corpurilor
parafize. sporifere
Sporii puşiseîngăseşte ungerminează,
libertate strat himenial alcătuit
miceliul din asce
rezultat cu câte
putând 8 ascospori
supravieţui sau bazidii
numai dacă cu
âteîntâlneşte
4 bazidiospori, protejaţi de filamente
alga corespunzătoare cu caresterile numite
va forma parafize.
un nou lichen.Sporii puşi în libertate germinează, miceliul rezultat putând supravieţui numai dacă
ntâlneşte alga corespunzătoare cu care va forma un nou lichen.
  Xanthoria parietina – lichenul galben:
 Xanthoria parietina
 specie – lichenul
corticolă, galben:
lignicolă sau saxicolă, întâlnit de la câmpie până în regiunile montane
 specie corticolă,
pe scoarţa lignicolă
copacilor sau saxicolă,
(frecvent), lemn întâlnit
sau zid.de la câmpie până în regiunile montane
pe scoarţa
 copacilor (frecvent), lemn sau
Talul foliaceu galben, galben-verzui sau zid.portocaliu poartă pe partea superioară apotecii
 Talul foliaceu
mari, galben, galben-verzui sau portocaliu poartă pe partea superioară apotecii
portocalii;
mari,este
 portocalii;
dăunător pentru pomii fructiferi, deoarece îngreunează schimbul de gaze la
 estenivelul
dăunător pentru
scoarţei şi pomii fructiferi,diferite
poate adăposti deoarece îngreunează
specii de insecteschimbul de gaze la
dăunătoare.
nivelul scoarţei şi poate adăposti diferite specii de insecte dăunătoare.

 Ervenia prunastri – lichenul de prun:

 Ervenia
 specieprunastri
corticolă –(olichenul
găsim pedescoarţa
prun: prunului şi a unor arbori foioşi ca stejarul, fagul, aninul, mesteacănul, frasinul, teiul) sau saxicolă, întâlnită pe stânci.
 specie corticolă
 Talul (o găsimerect
este fruticulos, pe scoarţa prunului
sau pendul, fixatşi de
a unor arbori
substrat foioşi ca
printr-un stejarul,
disc adeziv,fagul, aninul,
cenuşiu mesteacănul,
– verzui pe parteafrasinul, teiul) sau saxicolă, întâlnită pe stânci.
superioară;
 Talul este fruticulos,
 dăunător erect sau pendul, fixat de substrat printr-un disc adeziv, cenuşiu – verzui pe partea superioară;
pentru prun.
 dăunător
 Folositpentru prun. parfumurilor datorită uleiului volatil conţinut (acesta se formează în plantă după 6 luni de la recoltare).
în industria
 Folosit în industria
 Prezintă parfumurilor
proprietăţi datorită
antibiotice, uleiului
inhibând volatil conţinut
dezvoltarea bacilului(acesta se formează
tuberculozei în plantă după 6 luni de la recoltare).
şi difteriei.
 Prezintă proprietăţi antibiotice, inhibând dezvoltarea bacilului tuberculozei şi difteriei.

 Cladonia rangiferina – lichenul renilor:

 Cladonia
 specie rangiferina – lichenul
cu tal fruticulos, renilor:
cilindric, de culoare cenuşie, cu
 specie cu brune
apotecii tal fruticulos, cilindric,
la vârf. Larg de culoare
răspândit cenuşie,
în zona montană cu şi a
potecii
pajiştilor alpine (întâlnit în şi zonele arctice). Utilizat aîn
brune la vârf. Larg răspândit în zona montană şi
ajiştilor alpine
industria (întâlnit înpentru
farmaceutică şi zonele arctice).
obţinerea Utilizat
unor alifii în
folosite în
ndustria farmaceutică
tratarea pentru obţinerea
plăgilor şi arsurilor externe. unor alifii folosite în
atarea plăgilor şi arsurilor externe.
  Cetraria islandica – lichenul de Islanda: plantă medicinală, întâlnită în regiunile
 Cetraria
montaneislandica – lichenul
şi alpine din de Islanda: plantă medicinală, întâlnită în regiunile
ţara noastră.
montane
 Talulşi alpine din ţara
fruticulos, noastră.
tericol, brun deschis. Folosit în tratarea gripei, traheobronşitei,
 Talul fruticulos,
astmului bronşic,tericol, bruncronice.
hepatitei deschis. Folosit în tratarea gripei, traheobronşitei,
stmului
Usnea bronşic, hepatitei cronice.
florida –lmătreaţa brazior:
Usnea florida
 specie –lmătreaţa
cu talul brazior:
filamentos, cenuşiu verzui, care atârnă pe ramurile arborilor. La vârful
 specie cu talul se
ramificaţiilor filamentos, cenuşiumari,
găsesc apotecii verzui,
maicare atârnă
închise pe ramurile
la culoare, arborilor.
cu aspect La vârful
de bănuţi. Dăunează
amificaţiilor
arborilor pesecare
găsesc apoteciiacoperindu-le
vegetează, mari, mai închise la culoare,
ramurile cu aspectmare,
pe o suprafaţă de bănuţi. Dăunează
sufocându-i.
rborilor pe care vegetează, acoperindu-le ramurile pe o suprafaţă mare, sufocându-i.