Factorul fără de care efectul nu apare, chiar în

prezenţa unor condiţii favorabile

Adesea – concurs de cauze
În funcţie de natura cauzelor
În funcţie de situaţia lor raportat la momentul
participării cauzelor
În funcţie de modul de acţiune
În funcţie de timpul scurs între acţiunea cauzei şi
momentul apariţiei efectului
În funcţie de numărul cauzelor
Cauze exogene – cele mai frecvente
Cauze endogene
Predispozante
Favorizante
declanşante
Cauze directe imediate
Cauze directe mediate
Cauze indirecte
Cauze multiple
Cauza primară – în cauzalitatea directă mediată şi
imediată
Cauza secundară – în cauzalitatea indirectă
Cauze unice – interpretarea se face într-un lanţ
monocauzal
Cauze multiple – interpretarea se face într-un lanţ
policauzal
Component al lanţului cauzal
Situaţia sau împrejurarea ce acţiunează mai mult sau
mai puţin permanent

de care depinde apariţia efectului

Care influenţează acţiunea unei cauze

Izolarea cauzei de condiţii

Condiţii interne
Condiţii externe
Fiziologice
 Legate de vârstă, sex, reactivitatea organismului
Fiziopatologice
 Surmenaj, inaniţie, anemie, convalescenţă, ebrietate
Premorbiditatea
 Boli cronice
Condiţiile în care s-a produs traumatismul
 Leziune – pierderea cunoştinţei – rămânere în frig
Tratamentul medical
 Amânare tratament/tratament necorespunzător – o
leziune nemortală – leziune mortală
 Tratament modern – leziune mortală – leziune
nemortală
Atitudinea victimei
 Refuzul tratamentului – agravare leziuni
Împrejurări sau conjuncturi care însoţesc o situaţie de
fapt
Cu acţiune episodică – limitată în timp (spre
deosebire de condiţii)
Fenomenul care rezultă din interacţiunea cauzelor,
condiţiilor şi circumstanţelor
Este determinat obligatoriu de cauza însăşi

Moartea persoanei
Vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii
persoanei
Înlănţuirea proceselor biologice care determină
moartea sau determină diferite leziuni traumatice
Prezintă importanţă juridică semnificativă privind
 Intenţia
 Încadrarea juridică
 Calitatea asistenţei medicale
Cauzalitate primară
 Legătură de cauzalitate directă imediată sau
necondiţionată
 Legătură de cauzalitate directă mediată sau
condiţionată
Cauzalitate secundară – legătură de cauzalitate
indirectă
Cauzalitate multiplă
Traumatismul trebuie să aibă o realitate şi o localizare
în timp demonstrabilă care să determine un prejudiciu
a cărei existenţă poate fi probată şi măsurată
Traumatismul trebuie să acţioneze direct şi nemijlocit
asupra organismului
Prejudiciul trebuie să se producă ulterior acţiunii
traumatismului (excluderea preexistenţei
prejudiciului)
Concordanţă de sediu şi de timp între traumatism şi
prejudiciu
Condiţionată de afecţiuni patologice preexistente
Anevrism – traumatism minor la cap – ruperea
anevrismului – deces rapid
Trombocitopenie – lovire uşoară – hemoragie internă
- deces
Evoluţia leziunilor produse de traumatism este
agravată de apariţia unor complicaţii

Legătură de cauzalitate predominant violentă

 Lovire – abandon în frig – hipotermie – deces (leziunile
traumatice au determinat incapacitatea victimei de a se
deplasa)
Legătura de cauzalitate indirectă predominant
patologică
 Traumatism – fractură de col femural – imobilizare
prelungită – tromboflebită membru inferior –
tromboembolie pulmonară - deces
Efectul este determinat de mai multe cauze

Din punct de vedere juridic

 Actele de participaţie
 Concurs de infracţiuni
 Bibliografie
 Dan Dermengiu – Patologie medico-legală, Ed. Viața Medicală Românească, București, 2002
 Vladimir Beliș sub red. – Tratat de medicină legală, Ed. Medicală, București, 1995
 Vladimir Beliș - Curs pentru facultățile de științe juridice, 1995