Politica de concurenţă

a UE
Master Drept European UAIC
Sandu Cătălin
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Ce este politica în domeniul concurenţei ?

■ Concurenţa - Trăsătură esențială a economiei de piață, care reflectă

rivalitatea, disputa dintre agenții economici de a produce și vinde bunuri și
servicii similare sau substituibile în condițiile cele mai avantajoase pentru ei.

■ Politica în domeniul concurenţei vizează aplicarea  normelor care

garantează faptul că întreprinderile funcţionează în condiţii de concurenţă
loială. Politica în domeniul concurenţei stimulează spiritul antreprenorial şi
eficienţa, le asigură consumatorilor o ofertă mai variată şi contribuie la
micşorarea preţurilor şi sporirea calităţii
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Politica comunitară în domeniul concurenţei

Politica europeană în domeniul concurenţei este bazată pe Articolul 3(f) al

Tratatului de la Roma, în prezent Articolul 3(g) al Tratatului de la Maastricht
care stabileşte că trebuie luate măsuri, astfel încât „Concurenţa la nivelul pieţei
comune să nu fie distorsionate “

 Politica antitrust - Concept prin care se desemnează ansamblul de reglementari

legale din diferite tari ce interzice realizarea de înțelegeri monopoliste intre
participanții la comerț de natura sa determine limitarea sau chiar dispariția liberei
concurente.
 Ajutorul de stat
 Concentrările economice
 Liberalizarea
 Concurența
UE
Concurența
UE

De ce este importnantă pentru consumatori ? S.C

S.C

Preţuri mici - Cea mai simplă modalitate pentru a deţine o cotă de piaţă
importantă este practicarea de preţuri mici. Sub efectul concurenţei, preţurile
scad.

Calitate mai bună - Concurenţa încurajează întreprinderile să producă bunuri şi

să furnizeze servicii de mai bună calitate, pentru a atrage mai mulţi clienţi şi
pentru a deţine o cotă de piaţă mai mare.

Ofertă mai variată - Pe fondul concurenţei, întreprinderile vor depune eforturi

pentru ca produsele lor să se diferenţieze de celelalte produse existente pe piaţă

Inovare - Pentru a prezenta o ofertă variată şi pentru a produce bunuri de mai

bună calitate, întreprinderile trebuie să fie novatoare în concepţie, design,
tehnici de producţie, servicii etc.

Concurenţi mai serioşi pe piaţa mondială - Concurenţa de pe piaţa UE ajută

întreprinderile europene să fie mai competitive şi în afara UE, devenind
capabile să facă faţă concurenţei de pe piaţa mondială
 Concurența
UE
Concurența

Instituţiile UE şi politica în domeniul concurenţei

UE
S.C

S.C
 Concurența
UE
Concurența

Instituţiile şi politica în domeniul concurenţei UE

S.C
S.C

Există două comisii în domeniul Parlamentul European

concurenţei
ECON (afaceri economice şi
monetare) - politica economică şi
monetară a UE, normele în
domeniul concurenţei şi ajutorul de
stat acordat întreprinderilor
IMCO(piaţa internă şi protecţia
consumatorilor) - identificare şi
eliminarea obstacolelor din calea
funcţionării pieţei unice.
Promovarea și protejarea intereselor
economice ale consumatorilor.
• Singura instituţie a UE ai cărei
membri sunt aleşi de cetăţenii
europeni.
• 751 membri aleşi pe o perioadă de 5
ani.
• Parlamentul şi Consiliul UE adoptă
împreună deciziile privind noua
legislaţie prin „procedura de
codecizie”. Politica în domeniul
concurenței face parte din obiectul
procedurii de codecizie.
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

Instituţiile şi politica în domeniul S.C

concurenţei

Împreună cu Parlamentul
European, Consiliul European joacă
un rol important în numirea
comisarului pentru concurenţă,
desemnat de guvernele naţionale şi
de preşedintele Comisiei.
Consiliul European
Defineşte orientările şi
priorităţile generale ale Uniunii
Europene şi oferă impulsul
necesar dezvoltării acesteia
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

Instituţiile şi politica în domeniul concurenţei

S.C

Comisia Europeană

Comisia Europeană asigură buna aplicare

a normelor UE în domeniul concurenţei

Pentru a garanta punerea în aplicare a

legislaţiei în domeniul concurenţei, Comisia
dispune de o serie de prerogative, cum ar fi
dreptul de a iniţia o investigaţie privind un
anumit sector al economiei, de a desfăşura
audieri şi de a acorda exceptări. De
asemenea, guvernele statelor membre au
datoria de a informa în prealabil Comisia în
legătură cu eventualele măsuri de sprijin pe
care intenţionează să le ia în favoarea
anumitor întreprinderi (ajutor de stat).
 Concurența
UE
Concurența

Instituţiile şi politica în domeniul concurenţei

UE
S.C

S.C

Consiliul Uniunii Europene

Împreună cu Parlamentul European,

Consiliul UE adoptă normele europene
privind concurenţa şi protecţia
consumatorului.

Consiliul este alcătuit din miniştrii

statelor membre, care se reunesc în
formaţiuni diferite, în funcţie de subiectele
dezbătute. De exemplu, pentru problemele
legate de concurenţă, miniştrii statelor
membre se reunesc în cadrul „Consiliului
Competitivitate”.
 Concurența
UE
Concurența

Instituţiile şi politica în domeniul concurenţei

UE
S.C

S.C

Curtea Europeană de Justiţie

Tribunalele naţionale pot (şi Curtea de Justiţie este

uneori trebuie) să trimită unele
dosare la Curtea de Justiţie pentru a
stabili modul în care trebuie
interpretate normele în materie de
concurenţă în anumite cazuri
concrete.
principalul organ judiciar european
şi asigură interpretarea şi aplicare
uniformă a legislaţiei în domeniul
concurenţei pe tot teritoriul UE
 Concurența
UE
Concurența
Instituţiile şi politica în domeniul concurenţei UE
S.C

S.C
Curtea de conturi

Misiunea Curţii de Conturi Curtea de Conturi poate verifica

este de a verifica colectarea şi amenzile impuse companiilor care se
utilizarea fondurilor UE, apărând fac răspunzătoare de comportamente
interesele financiare ale anticoncurenţiale, în cazuri semnalate
cetăţenilor Uniunii. de Comisie.

Banii provenind din amenzi se

întorc la bugetul UE.
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Cazuri din domeniul

concurenţei

Master Drept European UAIC

Sandu Cătălin
 Concurența

Notă : Comisia Europeană este cea care, trebuie să prevină sau să UE

Concurența
UE

corecteze comportamentele anticpncurenţiale.

S.C

S.C

Comisia Europeană supraveghează :

acordurile dintre întreprinderi, care limitează concurenţa (cartelurile
sau alte tipuri de acorduri) şi prin care părţile îşi stabilesc propriile
reguli şi evită regulile unei pieţe liberalizate

Întreprinderile care fac parte din carteluri nu sunt expuse presiunii concurenţiale
care obligă operatorii economici să lanseze noi produse şi să propună consumatorilor o
ofertă de mai bună calitate şi la preţuri competitive. Ca urmare, consumatorii vor plăti
mai mult pentru o calitate inferioară.

Cartelurile nu sunt compatibile cu legislaţia UE în domeniul concurenţei, cu alte

cuvinte sunt ilegale. Comisia Europeană aplică amenzi foarte mari întreprinderilor care
încheie astfel de înţelegeri. Deoarece sunt ilegale, aceste acorduri sunt în general
secrete, iar dovezile privind existenţa lor sunt greu de găsit.

Comisia aplică o „politică de clemenţă” prin care încurajează întreprinderile

implicate în carteluri să aducă dovezi. Astfel, întreprinderile care oferă primele
informaţii nu sunt amendate. Această abordare a dat rezultate şi multe carteluri au putut
fi astfel eliminate
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Legislaţia UE consideră
ilegale acordurile prin care
întreprinderile :

Un acord legal este considerat

•Fixează preţuri
•Limitează producţia
•Îşi alocă pieţe sau clienţi
•Stabilesc preţurile de revânzare
(dintre producător şi distribuitori)
dacă :
• Are mai multe efecte pozitive decît
negative
• Nu este încheiat între mai mulţi
operatori economici concurenţi
• Părţile implicate deţin o cotă mică
de piaţă
• Această înţelegere este necesară
pentru a îmbunătăţi produsele sau
serviciile, pentru a crea noi produse
sau a le pune la dispoziţia
consumatorilor

Studiu de caz
Înţelegeri privind preţul pentru
ceara utilizată la fabricarea
lumânărilor
Timp de 13 ani, nouă grupuri de
întreprinderi au încheiat cu operatori
concurenţi acorduri ilicite privind
vânzarea de parafină, utilizată la
fabricarea lumânărilor.
În 2008, Comisia a amendat cu
suma de 676 mln. Euro întreprinderi
provenind din 8 ţări UE, Statele Unite
şi Africa de Sud.
Concurența
UE
Concurența
UE
S.C
S.C
Dejucarea unui cartel în industria
producătoae de geamuri auto
În perioada 1998-2003, mai multe
companii, reprezentând laolaltă circa 90%
din piaţa geamurilor auto
(parbrize laterale, lunete, plafon
panoramic) au avut o serie de întruniri şi
contacte ilicite pentru a discuta despre
fixarea preţurilor de referinţă, distribuirea
pieţei şi repartizarea clienţilor.
În 2008, Comisia a amendat 4 companii
cu circa 1,4 miliarde de euro, o cifră
istorică atît pentru un cartel, cît şi pentru o
companie individuală

Procedură antitrust împotriva
Intel
Intel, fabricant de cipuri electronice
acorda reduceri fabricanţilor de
calculatoare sau comercianţilor care se
angajau să vândă numai calculatoare
echipate cu cipuri Intel.
Intel oferea retribuţii fabricanţilor
care acceptau să anuleze sau să amâne
vănzarea de calculatoare care nu erau
echipate cu cipuri Intel.
În 2009, Comisia a mendat
compania Intel cu suma de 1,06
miliarde de euro şi a obligat-o să
sisteze imediat aceste practici.
Concurența
UE
Concurența
UE
S.C
Cartelul producătorilor de cipuri de S.C
memonrie
Între anii 1998-2002, 10 producători de
cipuri de memorie, printre care Samsung,
Mitsubishi și Toshiba, au format un cartel
pentru a controla preţurile şi cotările la
bursă pentru cipuri vândute principalilor
fabricanţi de calculatoare şi producători de
servere în Europa.
Drept urmare, cartelul a avut un
impact asupra costurilor produselor finite
care urmau să fie plătite de consumatori.
În 2010, UE a aplicat acestor companii
o amendă totală de 331
mln. Euro.

-Clienţii sunt legaţi de un
singur furnizor prin contracte
pe termen lung
- La nivel naţional există prea
puţine întreprinderi în sectorul
energiei
- Europa nu dispune de o piaţă
unică a energiei
- Companiile dețin atât reţele
de distribuţie, cât şi sursele de
aprovizionare cu energie, ceea
ce limitează concurenţa
Concurența
UE
Concurența
UE
S.C
S.C
Semnale luminoase -
îmbunătăţirea concurenţei pe
pieţele de energie electrică
În urma anchetelor antitrust
efectuate în 2007 privind concurenţa
în sectorul energiei, Comisia a propus
noi reglementări vizând soluţionarea
problemelor constatate pe pieţele
europene ale gazului şi electricităţii,
pe care le consideră ineficiente şi
oneroase:
 Concurența
UE
Concurența
UE
Cazuri antitrust S.C

S.C

În perioada 2008-2010, într-un număr de cazuri, Comisia a acceptat

angajamentele asumate de producătorii de electricitate (E.O.N), operatorii de
reţea (Svenska Kraftnät and E.O.N) şi alţi distribuitori (E.D.F.) de a stimula
concurenţa şi comerţul. Astfel:
• în Germania, E.O.N s-a angajat să î-şi vândă centralele electrice
concurenţei, astfel încât să fie stimulată să menţină preţuri scăzute
pentru consumatori
• în Germania, E.O.N s-a angajat să îşi vândă o reţea, astfel încât să
nu poată fi utilizată pentru a împiedica intrarea pe piaţă a concurenţilor
• În Suedia, Svenska Kraftnät s-a angajat să î-şi utilizeze mai mult
capacitatea de export
• În Franţa, E.D.F. s-a angajat să nu mai impună consumatorilor
obligaţia respectării unor contracte pe termen lung, permiţându-le să
accepte ofertele altor furnizori.
În cazul în care nu îşi respectă angajamentele, companiile ar putea fi
amendate cu până la 10% din cifra de afaceri.
 Peste 20 de milioane de dolari proveniți din facturile de lumină plătite de consumatorii
din Republica Moldova au ajuns pe conturile unor companii din zone offshore. Banii au fost
scoși de pe conturile de la Victoriabank ale unei firme din Tiraspol care a intermediat, timp
de câțiva ani, livrarea de energie în dreapta Nistrului.

RISE Moldova vă prezintă schema prin care firma-tampon din regiunea separatistă a
devenit peste noapte principalul furnizor de energie electrică, a încasat profituri de milioane
și le-a ascuns în paradisuri fiscale.

OFFSHORE EN
ERGETIC DIN T
IRASPOL, ALIM
ENTAT DIN FAC
TURILE CHIȘIN
ĂULUI

https://www.rise.md/offsh
or-energetic-din-tiraspol-
alimentat-din-facturile-
chisinaului/
 Concurența
UE
Concurența
UE

Cazurile de abuz de poziţie dominantă S.C

S.C

în care întreprinderea dominantă încearcă să-şi excludă

concurenţii de pe piaţă

Aceste practici abuzive pot consta în special în:

• impunerea unor preţuri nejustificat de mari

• câştigarea de noi clienţi prin practicarea unor preţuri menţinute artificial la un nivel
scăzut, în dezavantajul firmelor concurente de dimensiuni mai mici

• împiedicarea accesului pe piaţă a firmelor concurente, obligând consumatorii să cumpere

un produs asociat, în mod artificial, cu un alt prods mai popular şi mai cerut

• refuzul de a trata cu anumiţi clienţi sau practicarea unor reduceri speciale pentru clienţii
care au drept furnizor unic sau principal întreprinderea aflată în poziţie dominantă

• condiţionarea vânzării unui anumit produs de vânzarea altuia.

 Concurența

Studiu de caz
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

În urma unei investigaţii, s-a

constatat că medicamentele generice,
mai ieftine, dar la fel de sigure şi
eficiente ca şi cele de marcă, ajung pe
piaţă prea încet, sau deloc.
Astfel, consumatorii europeni, sunt Grupul AstraZeneca, amendat pentru că
nevoiţi să plătească milione de eruo în a blocat intrarea pe piaţă a
plus. medicamentelor generice

În 2005, Comisia a amendat grupul farmaceutic

AstraZeneca cu 60 de mln. Euro pentru că a
abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţă, pentru a
bloca sau pentru a întârzia comercializarea
versiunilor generice ale medicamentului Losec,
utilizat pentru tratarea ulcerului şi a problemelor
de stomac, care se bucura de un foarte mare
succes.
S-a constat că în unele ţări, AstraZeneca nu a
respectat regulile privind mărcile înregistrate şi
obţinerea autorizaţiilor de comercializare a
medicamentelor.

Studiu de caz
Coca-Cola : abuz de poziţie
dominantă
1. Nu mai încheie acorduri
de exclusivitate.
2. Nu mai oferă băuturi
pentru atingerea
targeturilor de vânzări.
3. Nu se mai foloseşte de
produsele de top pentru a
vinde produsele mai puţin
populare.
4. 20% spaţiu liber în
frigiderele Coca-Cola.
Concurența
UE
Concurența
UE
S.C
S.C
La sfîrşitul anilor 1990, Comisia a primit
mai multe plîngeri ce făceau referire la
modul în care Coca-cola î-şi comercializa
produsele, în special acordurile de
exclusivitate cu comercianţii care îi
împiedicau pe aceştia să vândă băuturi
gazoase provenind de la alţi furnizori.
Coca-Cola încheiase acorduri cu
retailerii săi cu privire la frigiderele, pe care
le furnizau gratis, condiționând păstrarea în
acestea doar a produselor marcii proprii.
În urma investigaţiei Coca-cola şi-a
asumat o serie de angajamente pentru a
remedia principalele probleme sesizate
 Concurența
UE
Concurența

Fuziunile UE

S.C
S.C

 şi alte acorduri formale între întreprinderi, care prevăd o asociere permanentă sau
temporară (fuziunile sunt autorizate în măsura în care acestea permit o extindere a
pieţelor, în beneficiul consumatorilor)

De ce trebuie autorizate fuziunile la nivel european ?

• Permite întreprinderilor care îşi desfăşoară activităţile economice în mai
multe state membre să obţină o autorizare unică pentru toate fuziunile.

• Gruparea activităţilor permite operatorilor economici să creeze noi

produse într-un mod mai eficient sau să-şi reducă costurile de producţie şi
distribuţie. Astfel, concurenţa creşte, iar consumatorii beneficiază de produse
de mai bună calitate, la preţuri mai echitabile.

• Însă unele fuziuni pot reduce concurenţa, mai ales atunci când acestea au
drept rezultat apariţia sau consolidarea poziţiei unei întreprinderi dominante.
O astfel de situaţie îi poate afecta pe consumatori, care vor plăti preţuri mai
mari, vor beneficia de o ofertă redusă şi de mai puţine inovaţii.
 Concurența

Studiu de caz
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Preluarea Aer Lingus de către

Ryanair , blocată

În 2006, compania low-cost Ryanair a fost invitată să propună

Ryanair a informat Comisia că soluţii pentru a restabili concurenţa pe
dorelşte să preia compania aceste traseie, însă răspunsurile sale au
irlandeza Aer Lingus, fost inadecvate.
Comisia a examinat impactul Comisia a refuzat preluarea Aer
în special asupra celor 14 milionae Lingus de către Ryanair.
de pasageri care zboară dinspre şi
către Irlanda în fiecare an.
Această fuzionare ar fi creat o
companie cu monopol sau poziţie
dominantă pe 35 de rute dinspre şi
către Irlanda, restrângând oferta
pentru consumatori, și conducând
la creşterea preţurilor biletelor.

Studiu de caz
Cooperative olandeze din
industria laptelui , autorizate să
fuzioneze
• În 2008, Friesland Foods şi
Campina, cele mai importante
cooperative din industria
laptelui din Olanda doresc să
fuzioneze.
• În urma examinării cazului de
către Comisie, rezulta că , în
urma fuzionării, cooperativa
urma să controleze o mare
parte din laptele furnizat de
către agricultorii olandezi.
Concurența
UE
Concurența
UE
S.C
S.C
• Cele două întreprinderi au fost
nevoite să prezinte garanţii
suplimentare care să ateste faptul
că societăţile concurente din
sectorul laptelui vor beneficia, în
continuare de acces la laptele crud.
• Pentru ca fuzionarea să fie
autorizată, friesland Foods a
trebuit să renunţe la activităţile de
fabricare a lactatelor proaspete, iar
Campina a fost nevoită să vândă o
uzină pentru producţia de brânză
şi două mărci de băuturi lactate cu
conservate de lungă durată.
 Concurența
UE
Concurența
UE

Eforturile menite să liberalizeze pieţele

S.C

S.C

• Sectoare precum transportul, energia, serviciile poştale şi telecomunicaţiile erau

dominate de monopoluri de stat şi, prin urmare, este important să ne asigurăm că
procesul de liberalizare nu le aduce acestora avantaje neloiale.
• În unele state, serviciile ca ( aprovizionarea cu apă şi energie, telecomunicaţii,
tranport şi servicii poştale) se află în continuare, sub controlul autorităţilor publice.

• Comisia Europeană încurajează guvernele naţionale să liberalizeze aceste servicii

(aşa-numitele „servicii de interes economic general”) pentru a permite
consumatorilor să beneficieze de preţuri mai avantajoase, la o calitate superioară.

• Țările UE trebuie să facă diferenţa între funcţionalităţile unui serviciu care pot fi
liberalizate (ex. accesul la internet) şi cele care formează o reţea (ex. cablurile).
Reţelele deservesc un anumit teritoriu şi trebuie împărţite în mod echitabil între
companiile concurente care le utilizează.
 Concurența

Studiu de caz
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Liberalizarea pieţei aeriene şi -Taxe aeroportuale mai mici

companiile aeriene low-cost
-Posibilităţi de răspundere mai rapide
-Mai puţin control al traficului aerian
Liberalizarea pieţei europene în - Complexitatea mai mică
2004 a început cu crearea,( ELFAA-
European Low Fares Airline -Mai mare capacitate de utilizare
Association. - Finanțările de aeronave mai ieftine
Aceasta a avut un efec
considerabil în expansiunea industriei - Costuri mai mici pentru training
transportului -Costuri mai mici de distribuţie
- Complexitate mai mică
-O mai mare productivate a angajaţilor
 Concurența
UE
Sprijinul financiar (ajutor de stat) în beneficiul întreprinderilor. Concurența
UE
S.C

S.C

ajutoarele de stat sunt compatibile cu legislaţia europeană cu condiţia ca acestea să nu

denatureze concurenţa dintre întreprinderile europene sau să nu aducă prejudicii
economiei

• Ajutorul compatibil cu legislaţia europeană este în interesul comun al statelor

membre: sprijină sau promovează regiunile defavorizate, întreprinderile mici şi
mijlocii, cercetarea şi dezvoltarea, protecţia mediului, formarea, ocuparea forţei de
muncă sau cultura.

• Ajutorul este incompatibil cu legislaţia europeană atunci când este acordat

întreprinderilor mari din afara unor regiuni dezavantajate bine definite sau sub
formă de sprijin la export şi sprijin acordat pentru a acoperi costurile de funcţionare
ale întreprinderilor (ajutor de exploatare).

• Un ajutor în valoare de până la 200 000 de euro acordat întreprinderilor de-a

lungul unei perioade de trei ani nu este considerat ajutor de stat deoarece nu este
suficient de mare pentru a afecta comerţul dintre statele membre. Această
simplificare permite totodată Comisiei să se concentreze asupra cazurilor mai
importante.

Autorităţile germane au ofeirit
companiei SCI Systems un ajutor de
stat pentru a construi o fabrică pentru
HP Pcs in Friesland.
În februarie 2001,Comisia a
precizat că acest ajutor nu
corespunde regulilor legate de
oferirea jutorului în sectorul
investiţiilor regionale.
Aceste reguli previn autorităţile
pentru a nu avea subvenţii scumpe la
atragerea mai multor investiţii şi
locurile de muncă, pe care le-ar creia
in regiune.
In 2002, compania a returnat
autoritătilor germane suma de 1,7
mln euro
Concurența
UE
Concurența
UE
S.C
Studiu de caz S.C
Autorităţile spaniole au informat
Comisia că intenţionează să acorde un
ajutor de stat în valoare de 800 de
milioane de euro pentru a sprijini sectorul
textilelor şi confecţiilor din Spania.
Comisia a analizat riscul producerii
unor efecte cumulate în urma acordării
acestui ajutor şi incidenţa sa asupra
concurenţei în Spania şi în UE. A ajuns la
concluzia că nu există motive de
îngrijorare şi că acest ajutor ar fi în
interesul contribuabililor spanioli.
 Concurența

Studiu de caz
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Locurile de muncă a lucrătorilor
supuse riscurilor, din cauza
măsurilor de raţionalizare
Lucrătorii aveau nevoie de
traininguri de formare pentru a se adapta
la schimbările procesurilor de
producţie , şi a cererii pe piaţă.
Motorola-Philips-ST micro
În 2003, Comisia a aprobat suma de 293
mln. Euro pentru un proiect comun de
cercetare,a trei companii, pentru
dezvoltarea noilor tehnologii.
Ajutorul a fost aprobat pentru toate
stagiile de cercetare

În 2008, CE a aprobat suma de 48

mln euro, pentru Fiat în vederea
îmbunătăti cunoştinţele profesionale ale
angajaţilor.

Consiliile europene au menţionat că

trainingul angajaţilor este un factor
important pentru creşterea
competitivităţii unei companii , pe piaţa
globală.
 Concurența
UE
Concurența
Cooperarea cu autorităţile naţionale competente responsabile cu UE
S.C

punerea în aplicare a legislaţiei europene în domeniul concurenţei, S.C

pentru a garanta aplicarea uniformă a dreptului concurenţei la nivelul

UE.
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

S.C

Achiziţionarea companiei Endesa

Studiu de caz de către, companiile spaniole
Enel şi Acciona

• La 4 iulie 2007, s-a decis să aprobarea achiziţionării companiei spaniole Endesa S.A, de
către Enel Energz Europe S.R.L( Italy) şi Acciona S.A, conform condiţiilor:
• Obligaţia de a menţine Endesa ca o companie independentă, inclusiv brandul,precum şi
centrul de luare a deciziilor să fie în Spania
• O limitare în rata serviciilor de indatorare a Endesa
• O limitare cu privire la politica de distribuţie a dividentelor
• Obligaţia de a cumpăra prin anumite active o parte din cărbunele naţional
• Obligaţia de a ţine activele sistemelor de energie electrică insularăşi non-continentală în
cadrul Endesa Group
• Pe 21 septembrie 2007, Comisia a informat ca unele dintre aceste decizii nu se conformează
regulilor Tratatului pentru libera circulaţie capitalului ( Articolul 56), lebertatea de stabilire ( Art
43), si una dintre aceste condiţii nu corespunde regulirlor de libera circulaţie a mărfurilor (Art 28
şi 29 a CE).
• Pe 22 Octombrie Comisia a primit răspuns de la autorităţile Spaniole, cu modificările
preliminare.
• 20 Decembrie , s-a decizis achiziţionarea.
 Concurența
UE
Concurența
UE
S.C

Concluzii
S.C

• Comisia îşi are meritul său în rezolvarea difeitor practici anticoncurenţiale,

deşi mai sunt anumite lucruri care trebuie ajustate
• Antitrust : Amenzile nu sunt suficient de importante
• Ajutorul de stat : Întreprinderile ar trebui, să deschidă, de exemplu,
departamente noi, pentru a justifica primirea ajutorului de stat
• Politica evoluează, îmbunătăţindu-se de la an la an
 Vă mulțumesc

Master Drept European UAIC

Sandu Cătălin
Second
 DIRECTIVA ECN+
ȘI LEGEA CONCURENȚEI
DIN RM
 PLANUL
1. Ce reprezintă Directiva ECN+?

2. Ce modifică Directiva?

3. Critici la adresa directivei.

4. Impactul pentru RM.

 1. Ce reprezintă Directiva ECN+?
În februarie 2019, a intrat în vigoare Directiva
(UE) 2019/1 a Parlamentului European și a
Consiliului din 11 decembrie 2018 „Privind
oferirea de mijloace autorităților de concurență
din statele membre astfel încât să fie mai
eficace în aplicarea legii și privind garantarea
funcționării corespunzătoare a pieței interne”
1. Ce reprezintă Directiva ECN+?

Această Directivă vine să consolideze

și definitiveze cooperarea între
autoritățile de concurență din țările
membre și să asigure aplicarea
omogenă a normelor concurențiale în
UE.
 2. Ce modifică Directiva?

Prin Directivă și prin armonizarea legislației

concurențiale, statele membre trebuie să
asigure că autoritățile lor de concurență
dispun de toate mijloacele și instrumentele
necesare pentru asigurarea aplicării
eficiente a normelor concurențiale
2. 1. Respingerea plângerilor care
nu sunt prioritare:

Directiva permite autorităților de

concurență dreptul de a nu lua atudine la
fiecare plângere, chiar și fondată, ci să
intervină doar în cazurile care reprezintă
un interes pentru piața respectivă.
 2. 2. Dreptul nelimitat al autorității de
concurență de a ridica registre și documente:

Directiva confirmă dreptul autorităților

naționale de concurență să obțină, în cadrul
inspecțiilor, copii sau extrase, sub orice formă,
din registrele şi documentele privind acvitatea
economică a întreprinderii inspectate.
 2. 3. Competența de a convoca la interviuri
orice persoană:

Competența de a convoca la interviuri orice

reprezentant al unei întreprinderi sau al unei
asocieri de întreprinderi sau al altor persoane
juridice, precum și orice persoană fizică, în
cazul în care un astfel de reprezentant sau
o astfel de persoană ar putea deține informații
relevante.
2. 4. Posibilitatea de a impune măsuri interimare
pentru întreaga durată (chiar și nedeterminată) a
invesgației:

Directiva vine să asigure dreptul autorităților

naționale de concurență de a impune prin
decizie măsuri interimare (provizorii) în cazul
existenței riscului producerii unui prejudiciu
grav și ireparabil concurenței.
2. 5. Nivelul maxim al amenzii pentru încălcarea
legislației concurențiale:

Directiva cere statelor membre să înăsprească

răspunderea întreprinderilor pentru compor-
tamente anticoncurențiale, stabilind plafonul
maxim al amenzilor la un nivel nu mai mic de 10 %
din cuantumul cifrei de afaceri mondiale totale a
întreprinderii sau a asocierii de întreprinderi
realizate în cursul anului financiar care precedă
decizia
 2. 6. Calcularea amenzilor și penalităților
din cifra de afaceri totală la nivel global:

Transpunerea în legislațiile naționale a

calculării amenzilor pentru încălcări în
funcție de cifra de afaceri mondială totală
a întreprinderilor implicate.
 2. 7. Introducerea unor
încălcări de procedură noi, pasibile de amendă:

Dreptului autorităților naționale de

concurență de a impune amenzi
întreprinderilor pentru neexecutarea
deciziei de a înceta încălcarea constatată
și/sau de a impune măsuri corective
comportamentale sau structurale.
2. 7. Asigurarea autorității de concurență cu
resurse suficiente și independență în folosirea
acestora:
1. Direcva prescrie statelor membre să asigure că
autoritățile naționale de concurență dispun de
personal calificat în număr suficient și au la
dispoziție suficiente resurse financiare, tehnice și
tehnologice.
2. Statele membri urmează să se asigure că
autorităților naționale li se acordă independența
necesară în cheltuirea bugetului alocat în scopul
îndeplinirii sarcinilor lor.
 3. Critici la adresa Directivei

Printre lacunele Directitvei ECN+ este

invocată lipsa oricărei referință asupra
posibilității autorităților naționale de
concurență de a reduce amenzile aplicate
pentru întreprinderile care vor demonstra
că aplică programe de conformitate,
corespunzătoare normelor europene.
 4. Impactul pentru Republica Moldova

Privind Directiva
https://www.competition.md/libview.php?l=ro&idc=38&id=6919&t=/Pres
a/Noutati/Ajustarea-i-armonizarea-cadrului-legal-national-in-materie-de-co
ncurenta/

Privind cartelul cu produse fitosanitare

https://esp.md/ro/sobytiya/2021/04/02/consiliul-concurentei-aplicat-cea-m
ai-mare-amenda-si-lichidat-cel-mai-mare

Privind posibilul cartel cu carburanți

https://competition.md/libview.php?l=ro&idc=38&id=7017&t=/Presa/Nout
ati/Evolutiile-de-pe-piata-produselor-petroliere-in-vizorul-Consiliului-Con
curentei/
HOPE