Tipuri de întăriri și comportamente

dezirabile

ADRIAN ROȘAN
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE
ALE EDUCAȚIEI
 Eticheta lingvistică

 Psihologii se grăbesc să explice, înainte să

descrie!!!!

Anxios Intrigant Flexibil

Depresiv Sociabil Isteț
Deficient Gelos Mincinos
Surd Indiferent Agresiv
Generos Egoist Duplicitar
Psihopat Timid Loial
 Carcasă lingvistică sau știință ?

 I. spune despre sine că e timid, isteț și generos.

 T crede însă despre el că, de fapt, e duplicitar, ipocrit și
șmecher.
 Amândoi spun că sunt toleranți, empatici si prietenoși.
 Psihopedagogul Z își scrie raportul despre ultimul client
folosind termeni de genul “anxios”,
 “depresiv”, “introvert”, cu “intelect de limită”, “dominat”,
“iresponsabil”.
 Eventual după fiecare dintre acesti termeni pune o cifră,
care arată scorul obținut de copil la un anumit test.
 Vă sună cumva cunoscut ?
 Descriptorii psihologici naturali

Ambiguitate

Circularitatea explicației

Utilitatea
 Ambiguitatea

se utilizează cu înțelesuri diferite și nu precizează contextele în care

sunt valide / invalide.
Ce inseamnă că cineva e “agresiv”?
Ironiile sale sunt o formă de agresivitate?
Dar autoironiile?
Agresivitatea se manifestă numai prin violență fizică sau si prin
violență verbală?
Cineva care este violent in familie dar extrem de submisiv la școală,
sau invers,
Cum este, de fapt? Problema e cu atat mai serioasă, cu cat cea mai
mare parte din testele de personalitate etichetează trăsăturile de
personalitate (văzute ca “patternuri comportamentale
decontextualizate”) cu aceleasi etichete lingvistice.
 Circularitatea explicației

spunem că cineva are simptomatologia specifică

depresiei sau anxietății pentru că e depresiv sau anxios;
are performanțe scolare slabe, pentru că e deficient mintal
etc.
In general, o etichetă pentru o clasă de comportamente
este reificată, adică postulată ca factor psihic real (cand,
în fapt, e o simplă descripție verbală) si considerată cauza
(de adancime) care determină o serie de manifestări
psihologice vizibile.
In mod eronat, comportamentele sunt văzute ca efecte
ale unei cauze care, de fapt, e simpla lor etichetă verbală
 Circularitatea explicației

 A explica un comportament inseamnă a stabili factorii care il fac vă

varieze, adică relațiile funcționale dintre variația comportamentului
respectiv si alți factori care produc variația.

 O etichetă generală, indiferent că este rezultatul unei observații

cotidiene sau a unui inventar de personalitate, poate să prezică un
comportament, nu să il explice.

 Explicația trebuie căutată în altă parte decat în eticheta lingvistică,

anume in analiza funcțională a comportamentului,
Circularitatea explicației
 Circularitatea explicației

Se
defin
ește

Descriptor
psihologic
natural
(Agresiv)
C1- înjură
frecvent
C2-adresează
jigniri verbale
C3-lovește pe
cei care îl
contrazic
Se
expli
că
 Utilitatea

 Gruparea conduitelor in categorii generale, deși oferă o schemă cognitivă

economicoasă si permite o anumită predicție

 nu explică apariția si persistența acestor comportamente

 nici nu oferă prea multe sugestii pentru intervenția psihologică, pentru

modificarea acelor comportamente.

 O simplă categorie diagnostică ne orientează prea puțin intervenția.

 a. X are un IQ = 70 (WISC), deci il incadrăm la “intelect de limită”

 b.Y are o cotă maximă la CDI, deci are depresie clinică
 c. Z are o cotă ridicată la neuroticism (testul EPQ)
 Scopul

Ținta unei intervenții psihologice eficace este un

comportament – sau o clasă de comportamente

corelate –

nu o categorie nosologică.
 Întărirea

O întărire este acea situație / stimul care survine după executarea unui comportament si care îi sporeste
manifestările viitoare

Întărirea este o funcție pe care o poate dobandi un stimul,

nu o calitate intrinsecă, invariabilă a acestuia.

De aici rezultă si faptul că nu trebuie să identificăm

întărirea cu recompensa.

Recompensele formează numai o parte din intăriri, ele se referă la

stimuli pozitivi.

O întărire insă poate fi realizată si de un stimul aversiv, prin comportamentul

evitativ pe care il produce.

Controlul pe care intăririle il exercită asupra unui comportament, in sens larg, depinde de
o serie de factori, cei mai importanți fiind: momentul aplicării, caracterul intăririi, planificarea intăririi si
condițiile prealabile ale subiectului.

 Pedeapsa

Penalizarea este o funcție pe care o poate avea un stimul intr-un

anumit context, nu o calitate intrinsecă si invariabilă a acestuia.

Asadar, penalizare (pedeapsă) este orice eveniment care determină

reducerea unui comportament.

Ca si in cazul intăririi, putem presupune că ceva este pedeapsă (ex.: un

stimul care produce durere, reducerea sau eliminarea unor privilegii), dar
confirmarea acestei funcții se face doar a posteriori, după ce observăm
efectul asupra reducerii comportamentului

Pedeapsa constă fie in administrarea unor stimuli aversivi care survin după
efectuarea unui comportament, fie in eliminarea unor privilegii de care
subiectul a beneficiat anterior.
 Întărire pozitivă vs. Întărire negativă

Întărire pozitivă vizează menținerea sau intensificarea unui comportament prin producerea sau
prezentarea unei stimulări.

Întărirea negativă se referă la menținerea sau intensificarea unui comportament prin încetarea sau

În ambele situații insă, efectul este întărirea unui comportament, de aceea intărirea negativă nu
trebuie confundată cu pedeapsa, care vizează reducerea unui comportament

 O mare parte din comportamentele noastre sunt rezultatul unor intăriri negative.
De pildă, ca să “scape” de barfele colegilor, X isi schimbă “look-ul” si comportamentul;
ca să nu ne mai plangă copilul in magazin, il luăm in brațe,
ca să evităm o conversație lungă si neplăcută – evităm subiectul,
ca să nu fim amendați – respectăm regulile de circulație si ne plătim impozitele etc.

Și suntem în stare tot timpul să facem ceva că să nu stăm cu noi înșine

Întărirea negativă intensifică două clase de comportamente: evaziunea si evitarea.

 Evaziune și evitare

Evaziunea se referă la clasa de comportamente prin care organismul scapă de sub

incidența unei situații aversive prezente, actuale.
 Luăm o aspirină ca să scăpăm de durerea de cap,
Schimbăm subiectul unei conversații ca să scăpăm de ironiile celorlalți,
punem capăt unei relații cu o persoană de sex opus ca să scăpăm de “costurile” ei,
care sunt o povară etc.

Evitarea se referă la un comportament (clasă de comportamente) care are funcția de

a preintimpina o situație aversivă prezumptivă, viitoare.
Evităm să stabilim o relație interpersonală ca să preintampinăm o
deziluzie,
 nu ne prezentăm la un examen, ca să evităm un esec,
suntem claustrofobi si evităm să intrăm in lift ca nu cumva să avem o nouă criză,
 ne plătim impozitele locale la inceputul anului ca
să evităm penalitățile etc.
 Condiționarea pavloviană

Învățarea prin condiționare pavloviană se bazează pe

existența prealabilă a unui set de stimuli care generează,
în mod automat, un set de răspunsuri din partea
organismului.
Întrucât nici stimulii, nici răspunsurile nu sunt rezultatul
învățării din partea unui organism individual, ci a
evoluției filogenetice, atât stimulii cât și răspunsurile se
numesc “necondiționați”.
Asadar, organismul preia în mod automat o serie de
răspunsuri (răspunsuri necondiționate) la o serie de
stimuli (stimuli necondiționați).
 Stimuli necondiționați care produc răspunsuri necondiționate

Stimul necondiționat (SN) Răspuns necondiționat (RN)

Un obiect care atinge buzele noului Suptul
născut
Hrana, în gură Salivația
Lumină puternică în ochi Contracția pupilelor
Jet de aer în ochi Clipitul
Stimulare sexuală (post puberală) Erecție/lubrifiere vaginală
Stimul dureros Retragere/evitare
 Reacțiile necondiționate ale organismului uman la
activizarea sistemului nervos autonom

Accelerarea ritmului cardiac

Accelerarea ratei respirației
Tensiune musculară crescută
Intensificarea fluxului sangvin pentru principalele grupe musculare
Reducerea fluxului sangvin periferic
Secreție masivă de adrenalină în fluxul sangvin
Transpirație abundentă
“Uscarea” gurii
Dilatație pupilară
Reducerea activității gastrointestinale
 Schema condiționării pavloviene

Precondiționare: SN → RN
Faza de condiționare:
SN & SC → RN
SN & SC → RN
…………………
Rezultatul condiționării (învățarea): SC → RC
Răspunsul condiționat e rezultatul unei învățări: organismul învață să prezică
SN prin SC, pe baza contingențelor lor anterioare (“dacă a apărut SC atunci e
probabil să apară SN, deci inițiază RC”).

Prin condiționare se dobandeste, asadar, o structură cognitivă, care de cele mai

multe ori, este neverbalizată si sub-simbolică.

Spre deosebire de condiționarea operantă, in care invățarea este rezultatul

prelucrării informației despre consecințe (= întăriri, pedepse), în cazul
condiționării pavloviene, învățarea rezultă din prelucrarea informației despre
contingența stimulilor.

 In primul caz învățăm despre contingența

consecințelor cu un comportament, in al doilea, despre contingența
antecedentelor cu comportamentul in cauză.
Condiționarea pavloviană apare, adesea, ca un
efect secundar al condiționării
operante.

Un stimul condiționat poate funcționa ca întărire

sau pedeapsă.
 Credințele iraționale ale copiilor și tinerilor (Roush, 1984)

Stil de gândire ’Robot’ – Nu este vina mea.

Stil de gândire ’I stink’ – Este numai vina mea.

Stil de gândire ’You stink’- Este numai vina ta.

Stil de gândire ’Fairy Tale’ – Nu este corect.

Stil de gândire ’Namby Pamby’ – Nu pot să suport.

Stil de gândire ’Doomsday’ – Nu va fi niciodată mai bine.

 Stil de gândire ’Robot’ – Nu este vina mea.

 prezintă locus de control extern.

 spun lucruri de genul ‚’ Nu mă pot abţine’ sau ’El m-a determinat să fac asta’ ‚ Este vina lui’.

 au tendinţa de a da mereu vina pe ceilalţi pentru orice lucru.

 Deşi tind să mute responsabilitatea mereu către alticineva, acest stil de gândire este
înfricoşător.

 Cum v-aţi simţi dacă ar trebui să vă treziţi în fiecare dimineaţă gândindu-vă că aveţi foarte
puţin control sau deloc asupra a ceea ce vi se întâmplă?

 Acest stil de gândire conduce de cele mai multe ori la anxietate şi depresie.

 Comportamentele dezadaptative specifice sunt noncomplianţa, rezistenţa la schimbare şi

negativismul.
 Stil de gândire ’I stink’ – Este numai vina mea.

 Aceştia tind să fie foarte duri cu ei înşişi.

Ei consideră că :
 Trebuie să aibă parte de dragostea, aprobarea şi bunăvoinţa tuturor
 Trebuie să se dovedească competenţi şi adecvaţi în fiecare lucru pe
care îl întreprind.
 Valoarea lor ca indivizi este strict legată de performanţa pe care o
au şi de felul cum îi percep cei din jurul, precum şi modul cum
aceştia se comportă cu ei.
 Experenţiază un nivel ridicat de anxietate şi se angajează într-o
serie de comportamente dezadaptative precum histrionismul,
noncomplianţa şi pasivitatea.
 
 Stil de gândire ’You stink’- Este numai vina ta.

consideră că oamenii care fac lucruri care lor nu le fac plac sunt
oameni răi şi merită pedepsiţi.
ei nu pot sau nu vor să separe persoana de comportamentul său.
aceştia consideră că un individ care face un lucru rău este un individ
rău , având o viziune absolutistă , în termeni de alb sau negru.
pentru ei, ceilalţi sunt ori inocenţi ori vinovaţi, majoritatea
aparţinând ultimei categorii.
acţionează ca nişte judecători şi acuză foarte uşor, punând accent pe
aspectele negative.
sunt de cele mai multe ori nervoşi şi iritabili şi se angajează în
comportamente agresive, precum violenţa verbală şi cea fizică,
noncomplianţa, vandalismul , minciuna şi furtul.
 Stil de gândire ’Fairy Tale’ – Nu este corect.

 doresc ca lucrurile să se întâmple de fiecare dată aşa cum doresc ei.

trăiesc într-o lume imaginară care funcţionează în întregime după regulile lor.

trebuie să primească mereu ceea ce îşi doresc atunci când îşi doresc.
funcţionează după regula ’ Nu e corect ce se întâmplă’, dacă lucrurile nu ies aşa cum îşi
doresc ei.

din moment ce viaţa reală este departe de a fi corectă, cei care adoptă acest stil de
gândire sunt de cele mai multe ori dezamăgiţi .

prezintă, de asemenea, rigiditate în gândire şi au de obicei dificultăţi în a vedea lucrurile

şi din perspectiva altcuiva.

experenţiază furie manifestată printr-o serie de comportamente dezadaptative precum

violenţa verbală şi cea fizică şi noncomplianţa.
 Stil de gândire ’Namby Pamby’ – Nu pot să suport.

 se pot simţi foarte bine pentru o lungă perioadă de timp până când
apare un stresor pe care aceştia în percep ca fiind ameninţător .

 În acel moment, ei au tendinţa de a exagera gravitatea stresorului.

 Se supără, plâng, şi aleargă la ceilalţi pentru sprijn.

 Reacţia lor este tipică toleranţei scăzute la frustrare şi anume ’ Nu pot să suport
acest lucru’ .

 Ei prezintă o anxietate auto-indusă, care la băieţi, este mascată de furie.

 Un adept al stilului acesta de gândire poate devni agresiv verbal şi fizic atunci când
este provocat ( Agresivitate reactivă ) , renunţă atunci când se simt frustraţi , sunt
impulsivi şi sunt noncomplianţi.
 Stil de gândire ’Doomsday’ – Nu va fi niciodată mai bine.

sunt adepţii credinţei că dacă o situaţie se poate încheia

prost, atunci cel mai probabil aşa se va şi întâmpla şi
lucrurile nu vor deveni mai bune niciodată.
 atunci când experenţiază un eveniment pe care îl consideră
ameninţător precum respingerea grupului de referinţă ,
petrec o mare parte din timp fixaţi pe acest aspect.
 sunt de cele mai multe ori îngrijoraţi că s-ar putea întâmpla
ceva rău, şi au o viziune pesimistă şi negativă asupra
tuturor lucrurilor.
sunt de obicei deprimaţi, nu-şi îndeplinesc sarcinile şcolare
şi adoptă un comportament de izolare.
 Credințele iraționale
(Ellis)

Trebuie să ai parte de dragostea şi aprobarea tuturor persoanelor semnificative.

Trebuie să te dovedeşti a fi cu adevărat competent , adecvat sau să ai cel puţin talent şi competenţe în unele domenii importante.

Atunci când oamenii se poartă nedrept, trebuie să-i acuzi şi să-i etichetezi drept persoane rele.

Atunci când eşti frustrat, tratat nedrept sau respins, trebuie să priveşti lucrurile ca fiind groaznice, teribile şi catastrofice.

Stările negative emoţionale apar din presiuni exterioare şi ai prea puţin control asupra sentimentelor tale.

Dacă ceva pare periculos sau înfricoşător, trebuie să te îngrijorezi în această privinţă.

Poţi mult mai uşor să eviţi dificultăţile vieţii şi responsabilităţile pe care le ai decât să apelezi la forme de autodisciplină mult mai
recompensante.

Trecutul tău rămâne cel mai important şi pentru că ceva ţi-a influenţat puternic viaţa cândva, trebuie să-ţi determine şi
sentimentele şi comportamentul prezent.

Oamenii şi lucrurile ar trebui să fie mai bune decât sunt de fapt şi ar trebui să vezi lucrurile ca îngrozitoare şi oribile dacă nu
reuşeşti să găseşti soluţii bune la toate probleme vieţii.

Poţi să obţii fericirea absolută a vieţii prin inerţie şi inacţiune.