PARAZITOLOGIE MEDICALA

AN UNIVERSITAR 2015-2016

1 LP 1
 EXAMENUL
COPROPARAZITOLOGIC

 1.examen macroscopic;

 2.Examen microscopic:
 metode directe (preparat nativ în ser fiziologic; preparat
nativ în soluţie lugol; frotiu colorat);
 metode de examinare în strat gros: Kato şi Miura;
 metode de concentrare: metode de flotaţie;
 metode larvoscopice;
 amprenta anală;

 3.Detectarea ADN-ului - reacţii de hibridizare, 2

amplificare genică (PCR)
 EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC

 examenul parazitologic al materiilor fecale este o metoda de

diagnostic folosita pentru evidentierea parazitilor cu
localizare intestinala (protozoare, helminti);

 frecvent se elimina ouale si larvele parazitilor, precum si

chistii si trofozoitii de protozoare; acestea sunt elemente
vizibile numai microscopic;

 in infectiile masive se elimina viermii adulti vizibili cu

ochiul liber.
3
 RECOLTAREA SI TRASPORTUL PROBEI

Recoltarea probei de materii fecale pentru examenul

parazitologic se va face din:

scaunul emis spontan;

scaunul obtinut dupa administrarea in prealabil a unui

purgativ salin in doza laxativa, pentru a antrena trofozoitii de
la nivelul ulceratiilor intestinale (pentru depistarea
protozoarelor intestinale, la bolnavii cronici si la purtatorii
asimptomatici).
4
RECOLTAREA NECESITA URMATOARELE PRECAUTII:

 sa se recolteze o cantitate minima de ~ 5-10g din mai multe

locuri ale bolului fecal

 sa se recolteze orice fragment cu aspect suspect,vizibil

macroscopic.

 cand se elimina parazitul intreg (Ascaris, Oxyuris) sau

fragmente (proglote de tenii), acestea se recolteaza cu o
pensa si se introduc intr-un coprocultor cu ser fiziologic.

 recoltarea trebuie sa se faca in prima ora de la evacuare (mai

ales cand urmarim sa decelam trofozoiti de protozoare- 5
(E.histolitica, Balantidium coli, G.intestinalis)
RECIPIENTE COLECTOARE SI TRANSPORTUL PROBEI:

 recoltarea probelor se face in colectoare speciale furnizate de

laborator (coprocultor),care nu trebuie sa fie steril si nici sa
contina mediu de transport;

 este recomandat ca proba sa fie expediata la laborator in

maxim 2-3 ore de la recoltare;

 cand nu exista posibilitatea expedierii:

 vor fi pastratate la +40C (temperatura de +40C asigura o
conservare a oualor de helminti si a chistilor de protozoare pentru
cateva saptamani)
 conservate in solutii fixatoare (formol 10%, iod).
6
COPROCULTOR

7
 EXAMENUL MACROSCOPIC

 Examenul de ansamblu al materiilor fecale, facut imediat cu

ochiul liber sau cu lupa, poate furniza date de diagnostic privind:

 culoarea;

 consistenta;

 mirosul;

 prezenta de elemente patologice (puroi, mucus, sange)- mucozitatile

sanguinolente atrag atentia asupra unei eventuale amibiaze sau
balantidioze;

 prezenta parazitului (Ascaris, Oxyuris) sau fragmente din parazit

8
(proglote de tenie).
 EXAMENUL MICROSCOPIC

Preparatele examinate la microscop se obtin prin:

1.Metode directe:
Preparatul nativ -in ser fiziologic

-in solutie lugol

Frotiul colorat

2. Metode de examinare în strat gros: Kato şi Miura

3.Metode de concentrare: Metoda Willis-Hung

Metoda Bailenger
4. Metode larvoscopice

9
5. Amprenta anală
 EXAMENUL MICROSCOPIC

10
 A. PREPARAT NATIV ÎN SER FIZIOLOGIC:

 este preparatul umed, între lamă şi lamelă;

 se realizează o suspensie de materii fecale în ser

fiziologic;

 examinarea se face cu microscopul optic, cu obiective

uscate, condensator coborât;

 permite studierea:
 mobilităţii,
 morfologiei.
11
 B.PREPARAT NATIV ÎN SOLUŢIE LUGOL

 la preparatul nativ în ser fiziologic se adaugă o picătură

de soluţie lugol;

 chistii protozoarelor se colorează în galben-brun, ouăle

de helminţi în brun-roşcat intens.
 

12
 C.FROTIUL COLORAT

 se efectuează un frotiu subţire pe o lamă din materiile

fecale diluate în ser fiziologic;

 se colorează MGG ( May Grunwald Giemsa) şi se

studiază la microscopul optic cu obiectiv cu imersie, cu
condensator ridicat;

 se pot decela trofozoiţi (nucleul roşu, citoplasma violet-

albastră) sau chişti.

13
 2. METODA DE EXAMINARE ÎN STRAT GROS:
KATO -MIURA

 se recomanda pentru decelarea oualor de helminti cu

localizare intestinala:
 Ascaris lumbricoides,
 Trichuris trichiura,
 Taenia spp;

 - examinandu-se o cantitate mai mare de materii fecale,

creste probabilitatea de depistare a oualor, chiar si in
cazul infestarilor cu eliminare redusa a acestora in
materiile fecale;

 - majoritatea oualor isi pastreaza caracteristicele

morfologice, fiind usor de identificat. 14
 Metoda de examinare în strat gros: Kato-Miura
Tehnica:

 50 mg materii fecale (cât un bob de grâu) se depun pe o lamă de

sticlă;

 se acoperă cu o foiţă de celofan tratat în prealabil cu soluţie Kato-

Miura (soluţie de glicerină şi verde de malachit);

 se presează celofanul cu un corp solid până când preparatul devine

plat;

 se lasă 30 minute pe masă, timp în care materiile fecale sunt

clarificate de soluţie lasând să se vadă prin transparenţă ouăle de
helminţi;

 se examinează la microscopul optic, cu obiective uscate;

15
 ouăle sunt de 5-20 ori mai frecvente decât în preparatul nativ. 
3.METODE DE CONCENTRARE: METODE DE FLOTAŢIE

 Se clasifică în 2 grupe după principiul lor de bază:

 ridicarea elementelor parazitare dintr-un mediu lichid

hiperton (principiul flotaţiei –Metoda Willis-Hung);

 coborârea elementelor parazitare într-un mediu hipoton,

cu un anumit pH (principiul centrifugării- Metoda de
concentrare Bailenger).

16
METODA WILLIS-HUNG

 se recomanda pentru decelarea oualor usoare de helminti

 Taenia,
 Hymenolepis.

17
METODA WILLIS-HUNG
Tehnica:

se pune 1g materii fecale intr-un flacon de sticla peste care se

adauga o cantitate mica de solutie Willis;

se omogenizeaza bine cu o bagheta de sticla dupa care flaconul

se umple complet cu solutie Willis pana se formeaza un usor
menisc;

se aplica deasupra flaconului o lamela de sticla;

se lasa 10-15 min, dupa care se ridica vertical lamela si se

aplica cu fata cu care a stat in contact cu lichidul pe o lama;

preparatul obtinut se examineaza imediat la microscop pentru a

evita uscarea si cristalizarea solutiei saturate pe lama.
18
METODA DE CONCENTRARE BAILENGER

 este indicata pentru evidentierea oualor grele de

helminti:
 Ascaris,
 Trichocephalus,

 Fasciola,

 Dicrocelium.

 si a chistilor de protozoare:
 Entamoeba,
 Lamblia (Giardia).
19
METODA DE CONCENTRARE BAILENGER
Tehnica:

intr-unborcan cu dop de 50 ml care contine cateva perle de sticla se pun 2 g

de materii fecale peste care se adauga 20 ml solutie aceto-acetica;

se inchide bine recipientul si se agita manual 1-2 min;

peste emulsia rezultata se adauga o cantitate de 10 ml eter sulfuric,

 se inchide bine recipientul si se agita din nou 1-2 min;

se toarna amestecul intr-o eprubeta de centrifuga si se centrifugheaza 1-2

min la 1500 TPM;

dupa centrifugare din sedimentul format se fac preparate intre lama si lamela
20
si se examineaza la microscop cu ob x10 si x40.
 4. METODELE LARVOSCOPICE

 sunt utilizate în suspiciunea unor helmintiaze care se

transmit prin sol sub formă de larve (S. stercoralis);

 constau în evidenţierea larvelor existente în scaun.

 

21
 5. AMPRENTA ANALĂ

 se realizeaza inaintea defecatiei si igienei locale;

 este metoda cea mai buna pentru diagnosticul oxiurozei

si teniazei cu Taenia saginata.

22
Metoda Graham:
Tehnica:
 se aplica o bucata de celofan adeziv (tip scotch) pe o lama de sticla;

 se pune lama pe manerul unei baghete de sticla cu capatul rotunjit,

cu banda adeziva deasupra, apoi se trage incet celofanul peste
capatul baghetei;

 se tine cu mana dreapta strans lama de bagheta si cu extremitatea cu

celofan se sterg pliurile anale;

 se ia bagheta si se intinde inapoi celofanul adeziv, prin presare cu un

tampon de vata;

 se examineaza preparatul obtinut la microscop cu ob. x10.

Metoda Hall:
 are acelasi principiu ca si metoda Graham, dar, banda adeziva este
23
inlocuita cu celofan.
Metoda Graham

24
 DETECTAREA ADN-ULUI

 Diagnosticul molecular consta in evidentierea ADN-ului

parazitar, utilizandu-se ca primeri, secvente de ADN
specifice, folosind reactii de polimerizare in lant
(tehnica P.C.R. - polymerase chain reaction).

 Metodele de extragere a ADN-ului se bazeaza mai ales pe

fragilizare fizica sau chimica a peretelui formatiunii
parazitare.

 Purificarea ADN-ului se realizeaza prin metode clasice.

25
 Entamoeba Endolimax Giardia Chilomastix
Entamoeba Entamoeba hartmanni
coli histolytica

Petite Douve Bothriocéphale Taenia Hymenolepis

segmentée embryonnée nana

Trichocéphale Oxyure
Ankylostome Dipylidium

26