ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată

COMPORTAMENTE ȘI ATITUDINI ALE UNEI ORGANIZAȚII –

UN NOU MOD DE COMUNICARE

Profesor coordonator: Frâncu Laurențiu Gabriel

Absolventă: Jitcu Andreea Georgiana
 Cuprins

• Primul capitol – Studiul cunoașterii în domeniu, abordează teoretic tema

aleasă. Este împărțit în trei subcapitole: Teoria comunicării, Atitudini și
comportamente și Schimbarea atitudinilor și comportamentelor.
• În al doilea capitol, Metodologia cercetării, sunt prezentate câteva
informații generale despre aceasta și detalii despre instrumentul de
cercetare folosit pentru studiul de caz și anume, chestionarul.
• Al treilea capitol cuprinde studiul de caz propriu-zis. Acesta constă din trei
chestionare cu subiecte în concordanță cu tema aleasă. Chestionarele sunt
aplicate pe un eșantion omogen, repondenții fiind angajații aceleiași
instituții și anume societatea „S.C.Prompt Diamar S.R.L.”.
• Ultimul capitol cuprinde concluziile obținute în urma studiului teoretic și a
cercetării.
 CAPITOLUL I - Studiul cunoașterii în domeniu

Teoria comunicării

• Comunicarea reprezintă, împreună cu motivația angajatului și

competența lui în domeniul ales, cheia progresului unei
organizaţii. În cadrul instituțiilor și a organizațiilor, membrii
comunică o bună parte din timp, indiferent de postul ocupat în
companie.

• rolul angajatului si al managerului

 Potrivit lui Jean Lohisse se pot distinge două generaţii de cercetări în domeniul
comunicării

• Prima generaţie care are patru direcţii de cercetare:

• - Teoriile datei (Shannon şi Weaver)
• - Teoriile comportamentului (behavioriste)
• - Teoriile semnului (Saussure, Jakobson)
• - Teoriile difuzării.
• A doua generaţie de cercetări cuprinde următoarele direcții de cercetare:
• - Curentul sistemic, cu preocuparea pentru cibernetică, organizare şi constructivism;
• - Pragmaticile psihologice şi psihoclinice (Şcoala de la Palo Alto);
• - Curentele antropo-sociologice ale comunicării, care pun accentul pe abordarea socială a
interacţiunii;
• - Teoriile pragmatice lingvistice. (adaptat după Lohisse, 2002: 22)
 Atitudini si comportamente

• Atitudinile reprezintă ansamblul de reacții personale față de un obiect

determinat, reacțiile caracteristice ale unei persoane față de realitate.
• Altfel spus, atitudinile sunt reacții individuale și sunt adesea folosite pentru a
prevedea comportamentul social al indivizilor.
• - Unul dintre aspectele atitudinii angajaților este impactul asupra oamenilor
din jur, oamenii cu atitudine pozitivă pot să ridice starea de spirit a colegilor,
în timp ce persoanele cu atitudine negativă pot influența în rău starea de
spirit.
• Atitudinile pot fi deficitare și pot să influențeze comportamentele celor din
jur, organizațiile trebuie să recunoască faptul că pot să influențeze atitudinea
angajaților în bine sau în rău. Un mediu de lucru plăcut, satisfacția la locul de
muncă, un sistem bazat pe recompense, toate pot să conducă la
comportamente benefice.
 Relația dintre atitudini și comportamente

• Comportamentul este definit ca o modalitate de a acționa si reacționa în

anumite situații.
• Comportamentul depinde adesea de atmosfera creată într-o companie de
către manager, angajați cât și de înțelegerea atitudinilor de muncă.
• Atitudinea se referă la opiniile noastre, crezurile noastre despre mediul în care
ne desfășurăm activitatea. Avem atitudini cu privire la oamenii cu care
interacționăm, cursurile pe care le facem etc.
• În cadrul activității desfășurate, două atitudini de muncă particulare
influențează comportamentul într-un mod pregnant. Acestea sunt satisfacția
la locul de muncă și angajamentele organizaționale.
• Satisfacția în muncă se referă la sentimentele pe care oamenii le au cu privire la munca lor.
• Angajamentul organizațional se referă la atașamentul emoțional al angajaților față de
companiile la care lucrează.
Cap. II. Metodologia cercetării

 Prin metodologie se înţelege un ansamblu de metode şi instrumente utilizate

pentru investigarea unui subiect şi pentru prezentarea rezultatelor obţinute.
 Scopul fundamental al metodologiei cercetării ştiinţifice este de a ne ajuta să
înţelegem, în termeni comuni, procesul de cunoaştere, avându-se în vedere
faptul că o cercetare efectuată fără rigoare metodologică este, adesea, sortită
eşecului.
 Clasificarea metodelor:
- metode cantitative
- metode calitative

 Metode cantitative

Se folosesc în cazul în care se dorește obținerea unui volum mare de informații, cu scopul analizării statistice.
Metoda folosită este ancheta, iar modalitatea de culegere a datelor este prin chestionare, cu întrebări deschise, în
principal.
 Metode calitative

Sunt folosite pentru a obține date mai în amănunt. Cercetarea calitativă dispune de metode, tehnici şi instrumente
de studiu, adaptate la specificul problemei studiate.
Clasificarea metodelor calitative:
 experimentul – se determină legăturile cauzale, confirmându-se sau respingându-se ipotezele de cercetare.
 observaţia − culegerea si analiza documentelor despre evenimente si fenomene trecute.
 interviul (individual sau de grup) – discuţie ce presupune folosirea unui ghid de interviu, nestructurat sau
semistructurat, aplicat persoanelor intervievate.
Am folosit în cadrul acestei lucrări, metoda de cercetare prin
chestionare.

 Un chestionar este o metodă de cercetare care include un set de întrebări cu

scopul de a aduna informații. Într-o companie rolul acestuia este de colecta
răspunsuri de la angajați, în scopul îmbunătățirii activității companiei. Sunt
concepute cu precădere pentru a analiza statistic răspunsurile.
CAPITOLUL III. Studiu de caz

 În vederea cercetării am folosit chestionare, la conceperea lor am avut în

vedere parcurgerea pașilor prezentați mai sus, pentru a putea obține o
imagine reală . Au fost chestionați un număr de 30 de angajați de la firma
S.C. PROMPT DIAMAR.SRL, fiecare chestionar conceput având scopul precizat
mai jos. Răspusurile folosite sunt închise, pentru a simplifica timpul alocat
pentru fiecare chestionar în parte. Am urmărit ca realizarea întrebărilor să fie
amplă și să conducă prin răspunsuri la obținerea unor informații care să
corespundă unei imagini clare a realității, în scopul îmbunătățirii atitudinilor
și a comportamentului la locul de muncă.
Chestionar 1 – Bani vs satisfacție profesională

1. Credeți că o atitudine pozitivă este importantă la locul de muncă?

2. În ce măsură vă regăsiți în meseria pe care o aveți?
3. Considerați că aveți relații bune la locul de muncă, atât cu colegii cât și cu
superiorii?
4. Considerați că este mai importantă remunerația decât satisfacția
profesională?
5. Ce v-ar influența într-un procent mai mare nevoia schimbării locului de
muncă - insatisfacția profesională sau remunerația nesatisfăcătoare?
Chestionar 2 – Relații colegi/manageri

1. Considerați că este important să întrețineți relații bune cu colegii de muncă și

managerii?
2. Cât de importantă este empatia pt dvs? (abilitatea înțelegerii sentimentelor
celorlalți)
3. Cât de importantă este cooperarea cu colegii la locul de muncă?
4. În ce măsură o bună atitudine vă poate influența în privința răspunsului la
situații presante și stres?
5. Cât de importante sunt respectul reciproc și atenția într-o conversație?
6. Cât de importantă credeți că este ascultarea activă?
Chestionar 3 – Schimbarea comportamentului

1. În ce masură ați fi dispus să vă schimbați comportamentul în funcție de

nevoile și cerințele unei organizații?
2. Nevoia schimbării comportamentului înseamnă:
 Amenințare
 Frică
 Eficiență personală
 Beneficii
 Schimbarea atitudinii
Chestionarul 1 – Intrebarea 2

În ce măsură vă regăsiți în meseria pe care o aveți?

Întrebarea 2
14
  Întrebarea 2
12
a)în mare măsură 10
b) într-o măsură 10
potrivită 12
c) cred că m-as regăsi 8
mult mai bine într-o Întrebarea 2
altă meserie 7 6
d) nu este deloc
4
importantă 1
2

0
a)în mare măsură b) într-o măsură potrivită c) cred că m-as regăsi mult d) nu este deloc importantă
mai bine într-o altă meserie
Chestionarul 2 – Întrebarea 4

În ce măsură o bună atitudine vă poate influența în privința răspunsului la

situații presante și stres?

  Întrebarea 4 Întrebarea 4
16
a) într-o mare măsură 9
14
12
b) într-o măsură potrivită 15
10
Întrebarea 4
8
c) nu este importantă 6
6
4
2
0
a) într-o mare măsură b) într-o măsură potrivită c) nu este importantă
Chestionarul 3 – Întrebarea 1

În ce masură ați fi dispus să vă schimbați comportamentul în funcție de

nevoile și cerințele unei organizații?

Întrebarea 1
  Întrebarea 1 16

a)în mare măsură 14 14

12
10 Întrebarea 1
b) într-o măsură potrivită 15 8
c) deloc 1
6
4
2
0
a)în mare măsură b) într-o măsură potrivită c) deloc
 Concluzii
O atitudine pozitivă va avea rezultate pozitive pentru că atitudinile sunt contagioase.

Atitudinea poate fi asemănată cu un virus. Dacă veniți în contact cu cineva care are deja un virus,
mai mult ca sigur vă veți virusa. La fel este și cu atitudinea pozitivă, se transmite de la o persoană
la alta. De aceea este necesar să sa urmărească în mod constant obținerea unei atitudini pozitive,
pentru că este benefică atât persoanei în cauză, cât și celor de lângă.

Atitudinea generează un comportament. Dacă atitudinea va fi una pozitivă și comportamentul va

fi unul plăcut, corespunzător. Reacția necorespuzătoare a celor din jur la comportamentul nostru,
este bine să ne determine la o gândire mai profundă și la o identificare a aspectelor din viață care
sunt neplăcute. Este important să fim deschiși oricând la schimbare, când aceasta se impune.

O atitudine pozitivă ne va crește șansele de success! Un comporament pozitiv va crește șansele de

success! Iar pentru a le obține, este nevoie mereu de deschidere și de acceptarea a schimbărilor ce
se impun.