ACTIVITATEA DE

CONSTRUIRE

Joaca este cel mai bun Joaca le pune în mișcare

exercițiu pentru: mușchii, le stimulează
MINTEA; TRUPUL ȘI creativitatea și potențează
SUFLETUL bucuria de atrăi!
COPIILOR!
 1. CE SEMNIFICĂ O ACTIVITATE DE CONSTRUIRE?

Activitatea de construire
constituie un proces bine
orientat, cu un scop clar
determinat în rezultatul caruia se
obține un product real!
De exemplu: copilul la elaborarea unui
edificiu nu este de ajuns să unească orice
detalii în orice oridine.Se cere evidențierea
detaliilor de sprijin altfel construcția se va
dărâma.

2.CARE AR FI O IDEIE IMPORTANTĂ

DE CARE TREBUIE SĂ ȚINĂ CONT
PREȘCOLARUL LA CONSTRUIREA
UNUI EDIFICIU?
 3. CUM CREDEȚI, CE
ÎNCĂ NECESITĂ SĂ
CUNOASCĂ COPILUL?

Activitatea de construire necesită

modalități specifice de acțiune
procedee deosebite de cercetarea și
edificarea construcției, pentru ca
aceasta să se primească și frumoasă și
trainică.
 4. LA CE ANUME CONTRIBUIE ACTIVITATEA DE CONSTRUIRE?

Activitatea de construire contribuie la:

 Dezvoltarea capacităților copilului de a

vedea obiectul de a sesiza destinația lui.

 Îi permite să capete reprezentare completă

despre diversele însușiri ale detaliilor din
care trebuie să construiască obiectul.

 Se convinge în practică că unele detalii

dispun de stabilitate în orice poziție, iar
altele doar într-o anumită.
 5.NE PUTEȚI OFERI UN
EXEMPLU?

Desigur! De exemplu: nu e deloc ușor să

construiești ceva durabil dacă folosești
numai lamele, în schimb poți face la
sigur o căsuță destul de trainică dacă le
vei îmbina cu cubușoare.
 6.DESPRE PIESELE UTILIZATE ÎN
CONSTRUIRE CE AR FI IMPORTANT SĂ
EXPLICĂM COPILULULUI?

• În activitatea de construire obiectele

utilizate sunt diverse:
• Cum ar fi CUBUL – acesta este la fel de
stabil indiferent pe care latură îl așezi.
• Iar BARA CU MUCHII – v-a fi
statornică doar fiind așezată pe una din
fațetele sale laterale, deoarece dacă o
așezăm vertical ea își pierde stabilitatea.
 2.Construirea după
condiții.

1. Construirea după 3. Construirea după

model. concept:

7.Câte tipuri de
activitate de
construire
distingem?
8. CARE ESTE SPECIFICUL CONSTRUCȚIEI
DUPĂ MODEL?

Copiilor li se
propune să
reproducă un
oarecare obiect, ce
joacă rolul de model.

Construirea după un
oarecare model
dispune de câteva
modalități de
realizare!
9. Care este cea mai simplă
cale pentru realizarea
modelului propus?

Cea mai simplă cale este

să construiești modelul de
față cu copilul.
Preșcolarul vede procesul de edificare a unei
căsuțe, a unui avion, a unui camion sau a unui alt
obiect având posibilitatea să evidențieze bine
detaliile.
 10. EXISTĂ ȘI O CALE
MAI COPMPLICATĂ?

O cale mai coplicată ar fi atunci

când modelul este prezentat gata
făcut.
 11. CARE ESTE IDEIA DE
BAZĂ A ACESTEI
MODALITĂȚI?
IDEIA ESTE CĂ ÎN CAZUL DAT COPILUL ARE
O SARCINĂ DEOSEBITĂ – SĂ RELIEFEZE
DETALIILE SEPARATE DIM CARE ESTE
ALCĂTUIT MODELUL.
IMPORTANT DEVINE CERCETAREA
MODELULUI, ÎN PROCESUL DE EXAMINARE
LA PREȘCOLAR SE FORMEAZĂ O
REPREZENTARE MULT MAI PRECISĂ DESPRE
OBIECTUL CE URMEAZĂ A FI REALIZAT.
 12. ȘI DUPĂ CARE PRINCIPUI NE
GHIDĂM?

Principiul de bază al cercetării modelului este: analiza părților

principale și a distribuirii lor reciproce.
De exemplu: dacă copilul intenționând să construiască un camion
nu v-a evidenția părțile lui centrale ci v-a începe să construiască
începând de la detaliile neânsemnate îl v-a paște cu siguranță
nereușita.
Acest tip de activitate necesită de la copil să scoată în evidență
principalele detalii ale modelului.
 13.Mai sunt oportunități de
cunoaștere cu modelul și care
ar fi acestea?

CUNOAȘTEM CONSTRUIREA DUPĂ ACESTA POATE AVEA IMPORTANȚĂ DOAR LA

MODELUL DEZMIEMBRAT. ETAPA INCIPIENTĂ A ÎNSUȘIRII ACTIVITĂȚII DE
CONSTRUIRE, CÂND COPILUL CAPĂTĂ PRIMELE
DEPRINDERI DE CERCETARE ȘI EVIDENȚIERE A
PRINCIPALELOR PĂRȚI ALE MODELULUI.
 14. CÂT DE DES PUTEM UTILIZA ACTIVITATEA DE CONSTRUIRE DUPĂ
MODELUL DEZMIEMBRAT ȘI DE CE?

• Nu prea des, deoarece

exercitarea prelungită a
copilului în construirea • Și nu-i dezvoltă
după modelul dezmiembrat capacitatea de a
încetează să fie de folos, rezolva în mod creativ
problemele
deoarece învățând a copia
construcționale.
exact modelul el deja
epuizează sarcina de
construire.
 Acestu-i scop îi
corespunde mai
ales construirea
după modelul
integral. De exemplu: dacă copilul
primește însărcinarea să
construiască o căsuță din
cubușoare pe baza unui
model de carton, atunci în
fața lui apare de la sine
problema selectării detaliilor
cu ajutorul cărora v-a putea
reproduce modelul.

15. Căru-i scop iar corespunde acest tip de activitate?

 16. PUTEM IDENTIFICA ȘI UN ALT EFORT DIN PARTEA
COPILULUI TOT ÎN CADRUL ACESTEI ACTIVITĂȚI?

Un efort intelectual și Aici se naște sarcina

mai mare îi solicită O asemenea sarcină
de a reproduce o
copilului realizarea necesită capacitatea
construcție
unui model redat în de a vedea în dosul
tridimensională pe
desen. imaginei realitatea
baza unei imagini
obiectuală.
plane.
 CONSTRUIRE DUPĂ CONDIȚII-

ACEST TIP DE CONSTRUIRE ÎȘI ARE

SPECIFICUL SĂU:

COPILUL ÎNCEPE A CONSTRUI NU PE

BAZA MODELULUI CI PE BAZA
CONDIȚIILOR ÎNAINTATE DE
EDUCATOR ORI DE SARCINA DE JOC!

17. Care este al doilea tip al activității de construire și în ce

constă acesta?
 18. CARE SUNT CERINȚELE ACESTUI TIP DE
ACTIVITATE FAȚĂ DE PREȘCOLAR ȘI
BENEFICIILE ACESTEIA?

CONSTRUIREA DUPĂ CONDIȚII ÎI SOLICITĂ

COPILULUI O MARE PRECIZIE LA ORGANIZAREA CONSTRUIREA DUPĂ CONDIȚII ÎL ÎNVAȚĂ PE
ACTIVITĂȚII STIMULÂNDU-I CREATIVITATEA ȘI COPIL SĂ ȚINĂ CONT DE INDICAȚIILE
INIȚIATIVA. PREVENTIVE, ÎI DISCIPLINEAZĂ ACTIVITATEA.
  Primind să zicem însărcinarea de a împrejmui cu
19.CE EXEMPLU gărduț 4 căsuțe în așa fel ca una din ele, să fie
POATE FI PROPUS? izolată de celelalte 3 mai mici, copilul își dă
seama că nu are dreptul să schimbe locul
căsuțelor potrivind distribuirea lor cu gărduțul
pe care urmează să-l înalțe.
 El percepe distribuirea căsuțelor ca pe o condiție
clară , de care trebuie să țină cont.
 20. CUM CREDEȚI ACEST TIP DE ACTIVITATE LE-AR PLĂCEA
COPIILOR

 Desigur le-ar plăcea, preșcolarilor le este

extraordinar de interesant, pornind de la aceiași
condiție, ei propun:
 Diferite soluționări să îngrădească în mod variat
căsuțele.
Spre exemplu, își închipuiau că poate veni vulpea
la gâște și separau căsuța gâștii de căsuța vulpii.
 Să construiască diferite poduri peste râu.
 Să edifice diferite tipuri de căsuțe.
 MEREU VOR FI COPII CARE
VOR ÎNTÂMPINA GREUTĂȚI,
DIN SIMPLUL MOTIV CĂ
MICUȚUL NU A ÎNSUȘIT LA
TIMP CONSTRUIREA DUPĂ
MODEL, SAU ARE O
EXPERIENȚĂ ÎNGUSTĂ DE
COSTRUIRE ÎN GENERAL,
ATUNCI LA CONSTRUIREA
DUPĂ CONDIȚII V-A ÎNTÂMPINA
DIFICULTĂȚI.

21. TOȚI COPII SE VOR DESCURCA LA ACEASTĂ ACTIVITATE, SAU

POT APĂREA ȘI CAREVA PROBLEME?
 22. Care este al Acest
tip
treilea tip al solicit de constru
at de a ire est
și activității de joc. U ct iv itatea e
re ile a constr tilizarea de
Al t -e s t e: construire? ucțiilo
r î n jo
u l tip p ă semni
confer
ă o ma c
ul t im e a d u activit ficație prac e
r
s t ru i r ății de tică a
co n e p t . preșco c o nstrui
conc larulu re a
i.
 Ei încep să
Copiii înalță case în construiască nu numai
Jocul necesită adesea care să poată intra, de dragul faptului că
edificarea unor cu odăi în care să ceia ce fac să se
construcții de care poată aranja. Ei asemene cu un
însăși preșcolarul să construiesc bărci și oarecare obiect, ci și
se poată folosi. corăbii pe care să pentru a se putea juca
poată naviga. cu acest produs al
activității lor.

23.CUM ARGUMENTĂM NECESITATEA SAU

IMPORTANȚA ACESTUI TIP DE ACTIVITATE DIN
CADRUL JOCULUI?
 24. CUM SE SIMT COPII ÎN
CADRUL ACESTOR ACTIVITĂȚI?
 Constuirea de dragul jocului îi unește
pe copii, ei învață să colaboreze.
 În procesul jocului ei învață să
discute împreună ce au de făcut, să
adopte o decizie comună.
 Își promovează ideile personale,
propun variante mai reușite.
 Tot aici ei învață să reconstruiască
ceia ce a fost.
25. CARE AR FI CONCLUZIA CELOR EXPUSE MAI SUS
REFERITOR LA TIPURILE ACTIVITATĂȚII DE
CONSTRUIRE?

Construirea după Dar fiecare dintre ele

Toate aceste tipuri de
model, după condiții contribuie în felul
construcții alternează
și după concept nu său la dezvoltarea
reciproc în
sunt niște etape unor aptitudini
dependență de
succesive ale specifice ale
sarcini și împrejurări.
aceleiași activități. preșcolarilor.