Proiect realizat de Pîrvan Daniela

Agranulocitoza desemnează o stare de scădere critică a leucocitelor, în special

neutrofilelor, ce poate apărea ca reacție adversă la diverse clase de medicamente, de
la banalele analgezice, până la chimioterapice și medicația SNC. Aceasta se poate
instala prin mecanism farmacodinamic secundar, mecanism toxic sau imunoalergic. Se
manifestă dramatic punând viața în pericol.
 e nie
op
uc
Le
mal
Nor
Boala apare mai frecvent la femei
între 40 și 60 de ani, în special
după administrarea unor
medicamente. Unele medicamente
induc un debut brusc
(aminofenazona), altele unul
progresiv (antitiroidienele și
fenotiazinele). Altele acționează
prin mecanism alergic
(aminofenazona), dar și printr-o
acțiune toxică asupra măduvei
(clorpromazina).
 Alte cauze ale agronulocitozei includ
tulburările autoimune, inclusiv lupusul și
artrita reumatoidă, boala măduvei osoase
și tulburările de insuficiență a maduvei
osoase, cum ar fi anemia aplastică,
chimioterapia, expunerea la toxine sau
substanțe chimice, infecții precum malaria,
tuberculoza, nutriție saracă și deficiențe de
vitamine.
Un studiu realizat in anul 1996 de către Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din
SUA arată faptul că aproximativ 70% dintre cazurilor de agranulocitoză dobândită sunt
legate de administrarea anumitor medicamente. Medicamentele care pot cauza
agranulocitoză sunt cele pentru tiroidă, cum ar fi carbimazol și metimazol,
antiinflamatoarele și antiinflamatoarele nesteroidiene, antipsihoticele, antimalaricele.
Ereditară Dobândită

Agranulocitoza
 Agranulocitoza ereditară rezultă dintr-o tulburare genetică. Această problemă afectează
modul în care sunt produse celulele albe. Agranulocitoza genetică infantilă este o formă
rară de agranulocitoză ereditară, care mai poartă numele de sindromul Kostmann sau
agranulocitoză congenitală. Nou-născuții cu această afecțiune au infecții recurente, febră,
inflamație și probleme la nivel osos. Pe de altă parte, agranulocitoza dobândită poate
rezulta din anumite infecții sau din expunerea la substanțe chimice, la radiații sau în urma
unui tratament medicamentos.
Medicamentele pentru cancer și antipsihoticele pot cauza agranulocitoza dobândită.
Această formă a tulburăriise mai numește agranulocitoză indusă de medicamente.
 Agranulocitoza afectează aproximativ 7 persoane dintr-un milion în fiecare an, potrivit
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Toate categoriile de vârstă pot fi afectate.
Agranulocitoza ereditară este mai frecventă la copii, iar forma dobândită apare mai des
la adulți.

Adulții cu vârsta peste 65 de ani sunt mai predispuși să întâmpine complicații precum
sepsisul. Agranulocitoza poate provoca probleme grave persoanelor care au alte
afecțiuni cum ar fi bolile de rinichi, de inima sau probleme de respirație. Netratată duce
la infecții severe chiar și deces. Riscul de infecție crește cu cât numărul neutrofilelor
rămâne scăzut.
 Simptomele se datorează scăderii masive a leucocitelor din sângele periferic
(sub 2000/mm3), cu dispariția aproape totală a granulocitelor. Absența granulocitelor
priveaza organismul de unul dintre cele mai importante mijloace de apărare și
antrenează un sindrom infecțios cu debut brutal, caracterizat prin febră ridicată, frisoane,
angina, stomatita si leziuni ulcero-necrotice ale cavității bucale, faringelui, tubului
digestiv, organelor genitale si pielii. Bolnavii au disfagie si disfonie, halenă rău
mirositoare, iar ganglionii regionali sunt uneori măriți. În absența tratamentului
antiinfecțios, evoluția este progresivă, de obicei fatală prin complicațiile care se
instalează (septicemie, pneumonie).
 Diagnosticarea agranulocitozei se face după
numărarea elementelor figurate sangvine, atunci
când numărul neutrofilelor este sub 500 și poate
ajunge la 0 celule/mm³. Celelalte elemente figurate
sunt, în general, în parametrii normali.

Pentru a pune diagnosticul de agranulocitoză

trebuie înlăturate alte posibile afecțiuni precum
anemia aplastică, hemoglobina nocturnă
paroxistică, mielodisplazia sau leucemia. Testarea
periodică a sângelui este necesară pentru
supravegherea afecțiunii.
 Diagnosticul pentru agranulocitoză dobândită se
stabilește prin anamneză și teste pentru confirmarea
nivelurilor anormal de scăzute de granulocite din
sânge. Testarea periodică este necesară pentru
persoanele care iau medicamente ce pot cauza
apariția agranulocitozei dobândite. Pacienții care iau
clozapină ar trebui să efectueze teste de sânge
pentru monitorizarea nivelurilor de granulocite
săptămânal.
 Tratamentul agranulocitozei constă în monitorizarea numărului de elemente figurate și
tratament profilactic pentru infecții. Pacientul va fi spitalizat și izolat în camere sterile. Se
utilizează antibioterapie la doze maximale, antibioterapie ce includ peniciline cu spectru
larg sau cefalosporine, piperacilina, tazobactam, ceftazidima, ticarcilina, meropenem,
gentamicina sau amikacina. Dacă pacientul mai are febră după 4-5 zile și nu a fost
detectată o sursă de infecție se înlocuiește antibioticul cu o glicopeptidă (vancomicina)
sau un agent antifungic (amfotericina B).
 Profilaxia agranulocitozei se poate realiza prin
administrarea rațională a medicamentelor cu potențial
imunosupresiv, prin limitarea consumului de antibiotice
și chimioterapice în copilărie în cursul dezvoltării
sistemului imunitar, prin asocierea medicamentelor
imunosupresive cu cele imunostimulatoare
( de ex. asocierea antibioterapiei cu levamisol ca
imunostimulent în cazul chimioterapiei de lungă
durată). Asocierea imunostimulatoarelor poate fi
benefică și în cazul terapiei cu corticosteroizi sau
citostatice, medicamente imunosupresive folosite în
 Bibliografie:

 1. Cristea, A. N., Farmacologie generala, Editia a II-a, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 315-319;

 2. Diaz, Jaime, How Drugs Influence Behavior, Englewood Cliffs: Prentice

Hall, 1996;

3. Agranulocytosis Associated with Cocaine Use – Four States, March

2008–November 2009, Center for Disease Control: Morbidity and Mortality;
Weekly Report, December 18th, 2009/Vol. 58/No. 49;

4. Harisson’s, Principles of Internal Medicine, 17th Edition;

5. http://www.wrongdiagnosis.com/a/agranulocytosis/intro.htm;

6. http://emedicine.medscape.com/article/198109-treatment;

7. www.nlm.nih.gov.
MULTUMESC FRUMOS!