Proiect realizat de Barbu Maria-Daniela, anul I

Profesor coordonator: lector univ. dr. Bărbuceanu Daniela

Domeniu: Eukaryota

Regn:
Chromalveolata

Încrengătura:
Apicomplexa

Subîncrengătura:
Alveolata

Clasa: Conoidasida

Familia:
Sarcocystidae

Gen: Toxoplasma

Specie: T.gondii
 Toxoplasma gondii este un parazit
apicomplexan omniprezent
responsabil de o boală parazitară
neglijată, toxoplasmoza, la o mare
varietate de animale, cum ar fi
păsările, animalele și marea
majoritate a vertebratelor
homeoterme, inclusiv oamenii,
acționând ca gazde intermediare din
întreaga lume . Peste un miliard de
oameni din lume sunt infectați cu T.
gondii
Gazda definitivă: felinele
Gazda intermediara: mamifere și păsări
 ș i i ți
T
sc hiz o vă
n
ai iți s
e
um au t a
ve
g e ta ti
R
m
Se dozo m a l ui
F
f o r c l u u n
 en ă i
c lu i u păt
n t a , c
r ezi u rm azitu ară n ca
Re
p în par un ș i u
O
ă il
 z ult at al s em njit
Re u u
 asex r mă i rot
o
e f t ma it
A ăr
 cap i acu
ț Z
ma
O
I
Ț
I
I
 Poate lua naștere în orice țesut,dar are
predilecție pentru țesutul nervos, pentru
ochi, mușchi, unde se poate adăposti fără
să creeze reacții inflamatorii. Chistul
apare după ce organismul gazdă
reacționează imunologic față de
agresiunea parazitară. Chisturile tisulare
pot persista toată viața gazdei, fără să
ducă la apariția unor manifestări clinice.
Chistul tisular
 ei afecta te;
 Ia naștere în intestinul felin

tu l mat ur po a te su praviețui în
 Oochis
la 18 luni.
mediul extern până

tru om, alte

 Este infecțios pen
am ifere, in clu si v pentru feline;
m
 În urma pătrunderii și
multiplicării intracelulară a
parazitului, apare necroza
focală și inflamație, cu
infiltrat limfo-plasmocitar,
potențial în orice tip de
țesut. Parazitul se multiplică
în vacuole
intracitoplasmatice, ferit de
enzimele litice lizozomale și
inhibă fuziunea
fagozigotului cu lizozomul.
Toxoplasma dobândită
Mialgii
Toxoplasmoza congenitală

Toxoplasmoza congenitală
reprezintă o cauza importantă
de morbiditate și mortalitate
infantilă. Infecția fetală este
posibilă doar atungi când
femeia contractează boala pe
parcursul sarcinii. Topografia
leziunilor fetale interesează în
special creierul și ochiul.
Hidrocefalie
 Se asociază cu semne de infectare
sistemică: afectare cerebrală
(convulsii, retard mintal) și
digestive (hepatosplenomegalie,
diaree, vărsături). La nivel ocular
80% apare o corioretinita bilaterală
fiind afectate două dintre
învelișurile globului ocular precum:
coroida și retina. Leziunile active
unde se găsește parazitul lasă în
urmă cicatrici care atunci când sunt
localizate la nivelul maculei, pot
afecta acuitatea vizuală.
Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe teste serologice, histologice sau PCR.

Anticorpii IgM apar în primele două săptămâni de boală acută, iar în final devin nedectabili,
dar pot fi prezenți și la 18 luni de la infecția acută.
Anticorpii IgG cresc mai lent, ating maximul în 1-12 luni și pot rămâne la valori crescute luni
sau ani.
Tratament
Dacă o persoană se infectează la maturitate și sănătatea sa este
satisfăcătoare, nu este nevoie de tratament. Imunitatea poate
face față cu Toxoplasma de una singură.

Terapia este prescrisă

femeilor însărcinate,
deoarece în astfel de cazuri
există o mare probabilitate
de infecție a fătului și
nașterea unui copil cu o
formă congenitală bolii
Profilaxie

 Contactul cu pisicile domestice nu este recomandat în timpul sarcinii.

 Daca exista o pisică în casă, aceasta nu trebuie să consume carne crudă
 Carnea trebuie sa fie bine prăjită sau fiartă
 După tăierea cărnii cuțitele trebuie spălate și dezinfectate.
Bibliografie
https://parasitesandvectors.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13071-020-3954-1
www.healthline.com
www.medicalnewstoday.com

Ciofu C, Ciofu E. Esenţialul în pediatrie. Ed. a IV-a. Editura Almatea, Bucureşti, 2017.

Epidemiology and Risk Factors. Toxoplasmosis. Centers for Disease Control and Prevention, 2017.

Montoya JG. Laboratory diagnosis of Toxoplasma gondii infection and toxoplasmosis. J Infect Dis. 2002; 185 (Suppl
1):S73-82.

Popa GL. Parazitologie medicală. Editura Renaissance, Bucureşti, 2014.

Popescu V, Zamfirescu A. Diagnosticul în neurologia pediatrică. Revista Română de Pediatrie. 2009; vol. VIII, nr. 4, 335-
46