Introducere

 Prezenta lucrare, propune o modalitate de abordare a studiului unei minorităţi naţionale, cea
germană, particularizând istoricul acesteia în comuna Hoghilag cu satele care o compun, Prod şi
Valchid
 Lucrarea de faţă îşi propune să acopere perioada anilor 1918 -1989, deci odată cu integrarea în urma
Marii Unirii şi a etnicilor germani în cadrul statului român şi până în anul 1989 când, s-a prăbuşit
regimul comunist. În anul următor, aproape toate familiile de etnici germani au migrat din aceste zone
spre RFG.
 Colonizarea saşilor transilvăneni în podişul intracarpatic a fost iniţiată de regele Geza al II-lea (1143-
1163). Chemaţi în mod explicit pentru apărarea Coroanei, trebuiau doar să predea cămării regale o
parte din veniturile lor şi să îndeplinească obligaţia serviciului militar pentru rege. Saşii s-au aşezat şi
pe teritoriul de astăzi al comunei Hoghilag .
 Documente referitoare la trecutul comunităţii s-au descoperit în turnul Bisercii din localitate.
 După Marea Unire din 1918 saşii din regiunea Hoghilag au contribuit şi ei la consolidarea noului stat
român.
 Sasii din Hoghilag au fost nevoiti pe parcursul aniilor 1919-1989, sa se adapteze conditiilor socio-
politice prin care Romania a trecut, precum Al Doilea Razboi Mondial, Instaurarea Comunismului si a
regimulului Nicolae Ceausescu. In ciuda tuturor greutatilor (deportarea in URSS, nationalizarea, etc)
au continuat sa isi mentina obiceiurile, traditiile si cultura, reusind sa ajute si la ridicarea sociala,
economica si politica a localitatii.
 Lucrarea de faţă îşi propune să reliefeze rolul important avut de această mare comunitate în activitatea
socio-politcă a comunei, dar mai ales să completeze lipsurile informaţionale despre această comună,
lipsuri datorate faptului ca nu există informaţii în limba română despre trecutul acestor aşezări, ci doar
o monografie în limba germană publicată într-un număr limitat, a unei foste locuitoare a comunei –
Anna Dengel.
 Partea metodică a lucrării încearcă să supună atenţiei câteva din multitudinea metodelor activ-
participative care pot fi folosite cu succes la clasă în ora de istorie şi să accentueze rolul lor în
formarea noţiunilor şi reprezentărilor de istorie
 O parte a lucrarii metodice am dedicat-o prezentarii optionalului de „Istorie a minorităţilor” pe care eu
îl predau in cadrul Şcolii Hoghilag. Acest opţional nu se limitează doar la prezentarea unei minorităţi
naţionale, ci prezintă cele mai importante minorităţi naţionale existente în această regiune (saşi,
maghiari, rromi)
 Capitolul I
Saşii din Hoghilag in perioada 1918 -1938

1.1 Adeziunea saşilor la Unirea Transilvaniei cu România

În urmă cu 90 de ani, într-un decembrie friguros şi ingheţat, toata suflarea românilor din
Ardeal ardea sufleteşte, in aşteptarea împlinirii unei visări de veacuri: unirea Transilvaniei cu
celelalte provincii româneşti
 Hotărârea de a adera la unirea Transilvaniei era luată de conducerea restrânsă a saşilor.
Drept urmare, la 8 ianuarie 1919 s-a reunit la Mediaş, o adunare reprezentativă a. 138 de
reprezentanţi din toate părţile locuite de saşi au fost prezenţi în sala festivă a Gimnaziului
Săsesc din localitate. Astfel ei au votat în unanimitate aderarea la noul stat român.
 Referitor la participarea celor 138 de saşi la această adunare, se pare conform documentelor
studiate de noi, că a existat şi un locuitor din Hoghilag care ar fi fost prezent la aceste
dezbateri. Este vorba de locuitorul Andreas Burz (Hoghilag, nr.183) care a fost pomenit într-un
proces verbal din anul 1920 drept “unul dintre cei care au fost la Mediaş, anul trecut”

I.2. Saşii din Hoghilag şi reforma agrară din 1921. Urmările reformei agrare în localitate
 Agricultura a constituit în perioda interbelică cea mai însemnată ramură de activitate a
saşilor. Ei se considerau un popor de ţărani în cel mai adevărat sens al cuvântului
 In principal Biserica Evanghelica din localitate a fost supusa procesului de reforma. Au fost
expropiate numeroase domenii, lucru care va duce la numeroase procese pe care Biserica le va
intenta noi conduceri a tarii. Toate demersurile facute vor ramane fara rezultate.
Ex. Recurs al Bisericii Evanghelice precum cel înregistrat cu numărul 2451 din data de
27.VII.1923, 4507 din 22.II.1924, sunt respinse conform deciziei Consilierului Agricol –
Târnăveni prin hotărârea 230 din 1924
Alt sasi, mari proprietari de terenuri au fost supusi si ei procesului de nationalizare a
terenurilor. Surprinzator au existat si familii de sasi care au primit pamant pentru constructia
de locuinte (act al primariei din 1923).
 Ex. Lista locuitorilor saşi lipsiţi de loturi pentru construcţia unor locuinţe, este întregită de
Johann Ludwig, Laura Günther, Johann Potsch, aceştia solicitând în data de 25 octombrie 1923,
primarului comunei, Ioan Toduţ, aceste loturi. Modalitatea de acordare este una mai aparte
deoarece atribuirea se va face prin tragere la sorţi. (conform hotărârii Primariei Hoghilag din
26.III.1924).
Ultimile mentionari referitoare la expropieri de teren ale sasilor dateaza din anul 1930.
 I.3. Hoghilagul şi comunitatea germană în perioada 1930 -1938
 Domnia lui Carol al II-lea a reprezentat sfârşitul monarhiei constituţionale şi instaurarea unui regim
de autoritate monarhică. Carol al II-lea a sprijinit cultura şi modernizarea societăţii româneşti, însă nu
a avut nici un respect pentru sistemul democratic al ţării.
 Saşii din Hoghilag au fost şi ei la rândul lor implicati în aceste evenimente. Astfel, odată cu instaurarea lui
Carol II-lea ca rege al României in anul 1930 se schimbă intreaga conducere a comunei.
Conform recesământului populaţiei României din 1930, localitatea Hoghilag, număra 1.099 locuitori din
care:
669 germani – 651 de religie evanghelică
Localitatea Prod număra si ea:

435 germani – 435 de religie evanghelică

La Valchid erau înregistraţi:

671 germani – 671 de religie evanghelică

 În 1933 pe plan extern are loc venirea naziştilor la putere în Germania.În documentele păstrate în arhiva
Primariei Hoghilag, apar puţine însemnări referitoare la acest fapt.
În decursul anului 1934 apare menţiunea într-o şedinţă desfăşurată în data de 8 februarie, prin care
Teutsch Georg menţionează că saşii din Hoghilag sprijină într-o mică masură politica dusă de Hitler de
încălcare a tratelor de pace. Acesta mai menţionează că o parte a tineretului german din Hoghilag dar şi din
satele din jurul Hoghilagului, Prod, Valchid, Senereuş, se numără printre adepţii regimului din Germania.
 Alegerile din 1936 au dus la realizarea unei conduceri a localitatii formata in proportie de 50% de români
şi 48% saşi.
Principalele mentionari ale activitatii sasilor din localitate in aceasta perioada au vizat aspectele economice
– agricultura, cresterea animalelor, viticultura si mai putin aspectul politic.
 Astfel apar mentionati in arhivele studiate, numele locuitorilor sasi care au obtinut rezultate foarte bune
in diferitele activitati economice ale localitatii. (Fieltsch
Fieltsch Georg, Pomarius Sara , etc)
 Mentionez faptul ca in registrele de casatorii ale acestor ani, nu apar casatorii mixte, intr sasi si romani,
lucru care ne face să constatăm că comunitatea germană locală era o comunitate destul de închisă,
conservatoare, intens preocupată de păstrarea propriei identităţi.
identităţi.
 Capitolul II
Saşii din Hoghilag în perioada celui de Al Doilea Război Mondial
II.1 Comunitatea germană din regiunea Hoghilag în perioada aniilor 1938-1944
 Situaţia saşilor din această zonă nu a fost uşoară pe parcursul acestor ani. Mişcarea nazistă
din Hoghilag, începea sa prindă elan, conducând la tensiuni în rândurile locuitorilor saşi.
 Instaurarea regimului Antonescu a dus si la numirea in localitate a unui primar sas Henning
Petrus, iar la Valchid primar este tot un sas Lander Ioan, În localitatea Prod primar era
începând cu anul 1941 tot un locuitor sas – Keul Johann.
 Este mentionata activitatea noii organizaţii „Grupul Etnic German” (Deutsche Volksgruppe
in Rumanien) sau cum apare in documentele din aceasta perioada „Grupul Popular German”.
 Activitatea Grupului Etnic German va fi favorizată de cazarea în localitate la sfarşitul lunii
noiembrie 1940 a unui număr de 150 de soldati germani, sosiţi în cadrul Misiunii militare
germane.
 Naziştii saşi din Hoghilag erau în conflict însă din anul 1938 cu preotul din localitate Michael
Mosberg, considerat un spin în ochii Grupului. Grupul plănuia înlăturarea prin orice mijloace
a preotului, care i se opunea. Un bătrân a aflat de planul grupului de-al înlătura pe M.Mosberg
şi a înştinţat jandarmeria locală. Preotul a fost păzit de jandarmerie trei nopţi.
 Sasii dar si romanii din Hoghilag au fost supusi in aceasta perioada rechizitionarilor de
razboi ( piese de harnasament, carute, animale, diferite produse).
 Sasii din aceasta zona au facut parte odata cu inceputul razboiului atat din armata romana,
dar mai ales au preferat inrolarea voluntara in armata germana. În Hoghilag au fost înrolati in
total 72 etnici germani, iar la Valchid - 85 etnici germani.
II.2 Saşii din Hoghilag in perioada 1944 – 1946
 Situatia grava a fortelor germane a fost si partial surprinsa in cadrul sedintelor desfasurate
in cadrul primariei. Se primesc diferite situatii care priveau in primul rand atitudinile negative
ale cetatenilor romani fata de minoritatea germana. Alte rapoarte vizau atitudinile bolsevice
ale populatiei din cele 3 localitati. Infrangerea Germaniei va genera o stare de neliniste in
randul populatiei sasesti. Până la sfarşitul războiului dintr-un număr de 72 de soldaţi de etnie
germană recrutati, 14 au murit, 16 s-au întors în Hoghilag şi 32 au rămas în cadrul armatei
germane şi implicit in Germania după incheierea acestui conflict. Un număr de 33 soldaţi
români şi germani din Hoghilag care au luptat alături de armata română, au decedat pe front.
O mare parte a soldatilor germani care au luptat in armata germana s-au stabilit in Germania.
(preponderent sasi inrolati
In armata germana din Valchid)
 II.3 Deportarea saşilor din zona Hoghilag în Rusia 1945 – 1949
 Deportarea a fost caracterizată drept "una din primele manifestări ale războiului
rece", ca rezultat al imposibilităţii controlului reciproc intre Occident şi Răsărit, încă
inainte de terminarea celui de-al doilea război mondial.
 Primele menţiuni despre începuturile deportării saşilor din regiunea Hoghilag
datează din anul 1945 când o mare parte a etnicilor germani din Hoghilag sunt duşi la
Dumbraveni. În faţa liceului “Timotei Cipariu” au fost impărţiti alături de alţi etnici
germani din satele învecinate (Valchid, Iernea, Prod, Senereuş etc) în 3 grupe .
 În Valchid un grup mare de saşi au fost recrutaţi în anul 1943 în armata germană.
Cauza a constituit-o faptul ca respectivii nu s-au intors în localitate la mijlocul lunii
iulie 1945. Bunurile celor 85 de soldaţi au fost confiscate, iar familiile lor au fost
deportate la “muncă in URSS”
 Deportarea sasilor s-a desfaurat intre anii 1945-1949. Bunurile sasilor au fost
conficsate, iar familiile sasilor care nu au fost deportati sunt mutati in asezarile de la
marginile satelor, locuind cate 3 familii intr-o casa.
 Intre anii 1949 -1951 au loc actiuni de repatriere a sasilor, inclusiv si a celor in
localitate.
 Capitolul III
Saşii din regiunea Hoghilag în perioada comunistă
III.1 Instaurarea regimului comunist şi excluderea comunităţii etnice germane
din viaţa socio-politică a comunei
 Pe 30 decembrie 1947 a fost citit actul de abdicare şi Proclamaţia guvernului către
ţară prin care a fost anunţată noua formă de stat din România – Republică
Populară.
 Începand cu luna ianurie 1945 în structurile de conducere ale celor 3 localităţi -
Hoghilag, Valchid şi Prod nu mai întalnim numele nici unui etnic german,
majoritatea etnicilor germani fiind văzuţi acum ca duşmani, pe motivul colaborarii
lor cu armata germană
 Familiile celor plecati să lupte pe front în armata germană, au fost marginalizate, iar
bunurile le-au fost expropriate - potrivit “Fişelor de Armistiţiu”.
 În 1946 măsurile luate şi împotriva saşilor din Hoghilag, au fost acelea de confiscare
a bunurilor materiale personale dar şi ale Bisericii Lutherane.
 Saşilor din localitate le-au fost confiscate în special locuinţele, dar si a animalelor si a
productiilor agricole. În 1947 este menţionat într-un proces verbal al şedinţei
comitetului provizoriu, numele saşilor care le-au fost confiscate aceste bunuri.
Exemplificăm:
 Teutsch Anna - vârsta 34 ani – expropriată casa
 Wagner Simon - vârsta 36 ani – expropriată casa
 Herbeth H. - vârsta 32 ani – expropriată casa

 Până in 1948, minoritatea a fost lipsită de drepturi politice (drept la vot, dreptul la
asociere)
 II.2 Saşii din Hoghilag în perioda anilor 1949 - 1989
 Incepe procesul colectivizarii agriculturii, proces incheiat in anul 1962.
 Începând cu luna octombrie 1949, viata saşilor din zonă începe să intre în normalitate,
odata cu revenirea celor care fuseseră deportaţi în URSS. În această lună au loc
primele alegeri după 1945 în cadrul Bisericii Evanghelice din Hoghilag
Impunerea colectivizării a avut efect destul de rapid în localitate. În anul 1952 este
atestata crearea GA în localitate, în care au intrat 49 de familii.
 Începând cu anul 1956 conducerea comunistă a României a trecut la o serie de măsuri
repartorii faţă de minotitatea germană, prin care aproape toate casele expropriate,
inclusive grădinile înconjurătoare, au fost retrocedate foştilor proprietari
 Primii membri de etnie germană erau aleşi în structurile de conducere ale comunei
începând cu anul 1956.
 Colectivizarea agriculturii va continua şi pe parcursul anilor 1958-1959. Astfel în
conformitate cu o statistică din luna ianuarie, întâlnim înscrişi deja in GAC,
la:Hoghilag – 115 familii, Prod – 112 familii, Valchid – 120 familii.
 Sfârşitul anului 1959 aduce în cele trei comunităţi o modificare a stilului de viaţă prin
terminarea procesului de electrificare a comunei.
 O atenţie deosebită este acordată muncii politico-educative a intelectualilor proveniţi
din rândul naţionalităţilor conlocuitoare, în special a celei germane
 În 1968, odată cu noua reformă administrativă, Hoghilagul va fi inclus în judeţul
Sibiu. Localitatea Valchid va aparţine de comuna Hoghilag începând cu acest an.
 Anul 1970 este anul inundaţiilor catastrofale în localitatea Hoghilag, dar şi în toată
ţara. Peste 130 hectare de teren au fost inundate şi aproximativ 40 de gospodării se
găseau sub ape
 Dupa acest an s-a constatat o scadere a populatiei germane din Hoghilag, din cauza
plecarii treptate a acestora spre RFG. Si sasii din structurile de conducere a localitatii
incep sa fie tot mai putini, in anul 1982 ponderea fiind de 26%. In anul 1989 doar un
memnru al comunitatii facea parte din structurile de conducere a localitatii, iar dupa
1990 nici unul.
 III.3 Migraţia saşilor din comuna Hoghilag în RFG în perioada regimului
Nicolae Ceausescu
 Emigraţia sasilor spre RFG, a fost o adevărată afacere a regimului Ceauşescu, care
primea bani din partea Germaniei pentru a le permite saşilor să plece
 Motivaţia plecării saşilor din Hoghilag şi din întreaga Transilvanie a fost, de obicei,
de reîntregire a familiilor. Aceasta a avut însă “efectul de avalanşei”. Plecarea unui
număr tot mai mare a dus la o accelerare a plecărilor
 În Hoghilag primele menţionări despre plecarea saşilor le întalnim în documentele
din anul 1962
 Conform altor dosare studiate se pare că în comuna Hoghilag anul începerii
migrării masive spre RFG îl reprezintă anul 1975
 Între anii 1976 şi 1980 numărul familiilor de etnie germană care părăsesc
localităţiile este în creştere accentuată ( aproximativ 60 familii au emigrat in aceasta
perioada)
 In anul 1984 emigrarea lua proporţii şi în comuna Hoghilag, încadrându-se în
contextual general al acordului dintre România şi RFG
 Anul 1986 a însemnat anul celui mai mare val de plecări din localitate. Un număr de
91 familii au părăsit meleagurile natale îndreptându-se spre Germania liberă.
 De asemenea, din informaţiile avute, există şi o situaţie a locuitorilor din Hoghilag,
care s-au stabilit în afara României:
 Baden –Württemberg - 83
 Bayern - 90
 Hessen - 30
 Niedersachsen - 47
 Westfalen - 63
 Rheinland - 32 – Germania
In afara Germaniei:
 Canada -4
 Austria – 7
 SUA – 4
 Plecarea acestei importante minorităţi naţionale, a creat un grav dezechilibru zonal
dar şi pe plan economic.
 III. 4 Cultura saşilor din Hoghilag în perioada comunistă
 4.1 Învăţământul
 În anul 1948 toate şcolile săseşti, care aparţineau Bisericii Evanghelice, au fost
trecute în proprietatea statului. În aceste şcoli a continuat să se predea în limba
germană, dar şi acest învăţământ a fost puternic ideologizat după reforma din
august 1948.
 Se acorda în această perioadă de timp o mare grijă, amenajării unui cadru propice
desfăşurării activităţilor educative, tocmai prin prisma câştigării de către comunişti
a simpatiilor cetăţenilor comunei
 Cadrele didactice vor fi nevoite să adopte poziţiile impuse de directivele PMR şi să
suţină conferniţe de propagandă a regimului, în cadrul comunităţii.
 După venirea la conducere a lui Nicolae Ceuşescu, învăţămîntul local cunoaşte o nouă
etapă. Potrivit unui plan de măsuri din 1965, privind învăţământul era prevăzut:
 Popularizarea cărţilor care contribuie la educarea patriotică – ex. Fabrica Morţii,
 Cărţi care vizează viaţa nouă a satului – ex: Dobrogea în marş, Bărăgan.
 Seri literare - ex.: Poeţii şi prozatorii cântă partidul
 Conferinţe pe teme diverse : Participarea oamenilor muncii la programul elaborate de
al IXCongres.
 Elevii şcolilor au participat în aceste perioade de timp la diferitele serbări şi
festivităţi, prilejuite de sărbătorile naţionale - 24 ianuarie, 23 august şi de 1 mai. Au
luat parte şi la acţiunile anuale de practici agricole, acţiuni pentru colectare de: fier,
maculatură, sticlă
 În localitatea Hoghilag, au existat în perioada 1954-1984 un număr total de 12 cadre
didactice, care au predat la secţia germană din localitate.
 Plecarea masivă a saşilor din localitate a dus la desfiinţarea în 1985 a secţiei în limba
germană din localitate. Desfiinţarea acestei secţii a determinat o diminuare
considerabilă a activităţii cultural-educative din aceste localităţi.
4.2 Activităţi artistice
 Activităţile artisitce din localitatea Hoghilag s-au desfăşurat, cu precădere după
anul 1965. Până atunci se găsesc în dosarele studiate de noi, rapoarte care în
majoritate menţionează că în localitate activitatea cultural-artistică a fost slabă. Este
de menţionat pentru perioda anilor 1950-1965, faptul că în toate localităţiile vor fi
înnoite fondurile de carte, se vor numi şi bibliotecari, care să aibă grijă de acestea.
Tot în aceasta perioadă pătrunde în cele trei sate cinematograful, care va contribui
la ridicarea din punct de vedere nivelul cultural al localităţiilor în cauză.
 Între anii 1978 – 1985 o activitate artistică foarte important pentru localitatea
Hoghilag, a avut-o etnica germană Teutsch Katharina.. Pentru rezultatele deosebite
şi creaţiile originale ea va primi din partea statului titlul de maestră a arte.
 Ca şi în cazul activităţii educative, şi activitatea cultural a comunei va decade odată
cu plecare masivă a saşilor din localitate între anii 1984-1987.
4.2.1 Alte activităţi culturale ale saşilor din Hoghilag
 Una dintre tradiţiile comunităţii era legată de activitatea fanfarei locale. Compusă
doar din saşi, aceasta participa în mod regulat la diversele sărbători locale (Crăciun.
Paşti, etc), dar în timpul regimului comunist a luat parte şi la întrecerile de sub egida
– Cântarea României.
 Exista si un grup de dans condus de d-na Draghici Elfriede, care avea in repertoriu
si dansuri traditionale germane
 Activitatea teatrală a fost coordonată în perioda aniilor 1970-1985 de învăţătoarea
Dengel Anna.
4.2.2.Obiceiurile şi tradiţii locale ale saşilor
 4.2.2.1 Tradiţii pascale – Un obicei deosebit al saşilor din Hoghilag îl constituia, de
Paşti – aruncatul ouălor.
 4.2.2.2 Ziua mamei (Muttertag) - Ziua mamei era şi este o sărbătoare foarte specială
în cadrul comunităţii germane din România, dar se serbează în tot spaţiul locuit de
germani.
 4.2.2.3 Sărbătoarea de Sfinţii Petru şi Pavel – 29 iunie - Era o sărbătoare specială
zonei Mediaşului, prin prisma modului particular de sărbătorire a acesteia