Sunteți pe pagina 1din 53

Universitatea de stat ”Bagdan

Petriceicu Hașdeu”
V. PIAȚA MUNCII ȘI ROLUL STATULUI ÎN
RELAȚIILE DE MUNCĂ. Formarea
profesională

DR.Conf.univ.Evlampie Donos

Cahul, 2020
2.Tematică
1. Domeniile de acțiune a statului în
relațiile de muncă
2. Inspecția muncii
3. Formarea profesională. Contractul de
ucenicie la locul de muncă
3. Noțiunea și specificul pieței muncii
(1)
Noțiuni.
Piaţa muncii – spaţiu economic în care se
întîlnesc, se confruntă şi se negociază liber
cererea de muncă, exprimată de către
deţinătorii de capital, în calitate de cumpărători,
şi oferta de muncă, reprezentată de posesorii
forţei de muncă, în calitate de ofertanţi.
4. Noțiunea și specificul pieței muncii (2)
 Noțiuni:
cerere de muncă – nevoie reală de muncă salariată care se
formează la un moment dat într-o economie de piaţă şi se
exprimă prin numărul locurilor de muncă vacante oferite de
către angajatori într-o anumită perioadă, la un anumit nivel al
salariului (L 105/2018);
cererea de forță de muncă – reprezintă necesarul de muncă
salariată la un moment dat pentru desfășurarea activității
angajatorilor, persoane juridice și persoane fizice. Expresia ei
sintetică o constituie numărul de locuri existent (Ion Traian
Ștefanescu, Tratat de dreptul muncii, vol.I, Editura Lumina Lex,
București, 2003)
5. Noțiunea și specificul pieței muncii (3)
 Noțiuni:
- ofertă de muncă – muncă pe care o pot depune membrii
societăţii în condiţii salariale şi se exprimă prin numărul
persoanelor apte de muncă sau populaţia aptă disponibilă într-o
perioadă, din care se scade numărul celor care nu doresc să
se angajeze în nici o activitate, întrucît au alte resurse
pentru existenţă sau au alte preocupări (L 105/2018);
- Oferta de muncă este constituită din totalul persoanelor apte de
muncă disponibile să se angajeze și să devină salariați.
6. Elementele specifice pieței muncii
 Este piața cea mai organizată și reglementată;
 Este piața cea mai sensibilă;
 Confruntarea dintre cerere și ofertă pe piața muncii are
loc cu directă implicare a puterii de stat – legislativă,
executivă și judecătorească;
 Este o piață contractuală, în care negocierea și
contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a
cererii și ofertei forței de muncă;
 Are în funcționarea sa o anumită predispoziție spre
conflict, ceea ce determină un echilibru relativ fragil, etc.
7.Concepte privind piața muncii (1)
 Concepte:
- populație ocupată, cuprinde toate persoanele care desfășoară
activități economico-sociale aducătoare de venituri (salariale, în
natură etc.);
-persoană aflată în căutarea unui loc de muncă – persoană care
întreprinde acţiuni concrete pentru a-şi găsi un loc de muncă prin
mijloace proprii sau prin înregistrare la Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă ori la un alt furnizor de servicii de
ocupare a forţei de muncă;
- Com: persoana care face demersuri pentru a-și găsi un loc de
muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz,
reședința ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat legal.
8.Concepte privind piața muncii (2)
 Şomer - persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, care întruneşte
cumulativ următoarele condiţii:
- are vîrsta cuprinsă între 16 ani şi vîrsta stabilită pentru obţinerea dreptului la
pensie pentru limită de vîrstă sau la o altă categorie de pensie, conform
legislaţiei în vigoare, cu excepţia persoanelor care exercită dreptul la
pensie de urmaş şi la pensie de dizabilitate, cărora li se recomandă
încadrarea în cîmpul muncii în baza programului individual de reabilitare şi
incluziune socială;
- este aptă pentru prestarea unei munci;
- nu are un loc de muncă;
- nu studiază la o formă de învăţămînt cu frecvenţă;
- caută activ un loc de muncă atît în mod individual, cît şi prin intermediul
subdiviziunii teritoriale şi este disponibilă să înceapă activitatea de muncă;
- este înregistrată cu statut de şomer la subdiviziunea teritorială.
9.Concepte privind piața muncii (3)
Şomeri - conform criteriilor BIM sunt persoanele de 15 ani şi peste,
care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele
condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul
obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni
diverse metode pentru a-l găsi: în­scrie­rea la Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă sau la agenţii private de ocupare, acţiuni
pentru a începe o ac­ti­vi­ta­te pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi
răspunsuri la anun­ţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar
găsi imediat un loc de muncă.
10.Concepte privind piața muncii (4)

- cuprinde
Forța de muncă (sau populaţia activă)
toate persoanele de 15 ani şi peste,
care furnizează forţa de muncă
disponibilă pentru producţia de bunuri şi
servicii în timpul perioadei de referinţă,
incluzând populaţia ocupată şi şomerii.
11.Concepte privind piața muncii (5)
loc de muncă corespunzător – loc de muncă, inclusiv loc
de muncă pe o perioadă determinată, care întruneşte
cumulativ următoarele condiţii:
- corespunde pregătirii sau experienţei profesionale
a persoanei;
- corespunde stării de sănătate a persoanei ;
- este situat în localitatea în care persoana îşi are
domiciliul sau în afara ei la o distanţă accesibilă. Criteriile
pentru identificarea distanţei accesibile şi distanţa
considerată ca fiind accesibilă se stabilesc de către Guvern.
12.Concepte privind piața muncii (6)
 măsuri de ocupare a forţei de muncă – măsuri pentru
reducerea dezechilibrului dintre cererea şi oferta de
muncă, care includ măsuri de promovare a ocupării forţei
de muncă şi măsuri pasive de ocupare a forţei de muncă
(asigurarea de şomaj);
 măsuri de promovare a ocupării forţei de muncă – măsuri
orientate spre creşterea şanselor de ocupare a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum
şi spre stimularea angajatorilor pentru a încadra în muncă
şomerii şi pentru a crea noi locuri de muncă, care includ
servicii şi măsuri active de ocupare a forţei de muncă.
13. Domenii de acțiune a statului pe piața
muncii (1)
 Activitatea legislativă;
 Stimularea dezvoltării economice;
 Organizarea formării profesionale;
 Stimularea ocupării forței de muncă;
 Intermedierea muncii;
 Permisele de muncă;
 Protecția persoanelor cu dezabilități;
 Protecția cetățenilor RM care lucrează în
străinătate.
14. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (2)
Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948:
Art.26: - Orice persoană are dreptul la învățătură. Învățământul
trebuie sa fie gratuit, cel puțin in ceea ce privește învățământul
elementar si general. Învățământul tehnic si profesional trebuie sa
fie la îndemâna tuturor, iar învățământul superior trebuie sa fie
de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
- Învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplina a
personalității umane si întărirea respectului fata de drepturile
omului si libertățile fundamentale. El trebuie sa promoveze
înțelegerea, toleranta, prietenia intre toate popoarele și toate
grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activității
Organizației Națiunilor Unite pentru menținerea păcii.
14. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (3)
Convenţia nr. 122/1964 privind politica de ocupare a
forţei de muncă (1):
Art.1: În vederea stimulării creşterii şi dezvoltării
economice, a ridicării nivelului de trai, a satisfacerii
necesităţilor de forţă de muncă şi a rezolvării problemei
şomajului şi subocupării forţei de muncă, orice stat
membru va formula şi aplica, ca un obiectiv esenţial, o
politică activă urmărind promovarea ocupării depline a
forţei de muncă, în scop productiv şi în condiţii de liberă
alegere a muncii.
15. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (4)
Convenţia nr. 122/1964 privind politica de ocupare a forţei de
muncă (2)
Art.1: - Politica statului va trebui să tindă a garanta:
a) că va fi de lucru pentru toate persoanele disponibile şi în căutare
de muncă;
b) că această muncă va fi pe cât posibil productivă;
c) că va exista libera alegere a muncii şi că fiecare lucrător va avea
toate posibilităţile de a dobândi calificările necesare pentru a ocupa
un serviciu care să-i convină şi de a folosi în această muncă
calificările, precum şi aptitudinile sale, fără deosebire de rasă,
culoare, sex, religie, opinii politice, ascendenţă naţională sau
origine socială.
17. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (6)
Convenţia privind orientarea profesională şi pregătirea profesională în
domeniul valorificării resurselor umane Nr.142 din 23.06.1975
Art.1: -Fiecare Membru al Organizaţiei adoptă şi dezvoltă multilateral şi
coordonat politica şi programele de orientare profesională şi de
pregătire profesională, strâns legate de utilizarea forţei de muncă, în
special, prin intermediul serviciilor de stat de utilizare a forţei de muncă.
- Politica şi programele respective, în mod corespunzător, iau în
considerare:
a) necesităţile, posibilităţile şi problemele utilizării forţei de
muncă atît la nivel regional, cât şi la nivel naţional;
b) etapa şi nivelul de dezvoltare economică, socială şi culturală;
c) interacţiunea între valorificarea resurselor umane şi alte
obiective economice, sociale şi culturale.
18. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (7)
CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ din 3 mai 1996 (1):
Art.9: Dreptul la orientare profesională
În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la orientare
profesională, părţile se angajează să asigure sau sa promoveze, în
funcţie de necesitaţi, un serviciu care va sprijini toate
persoanele, inclusiv cele handicapate, sa rezolve problemele
referitoare la alegerea unei profesii sau la avansarea profesională,
ţinând seama de caracteristicile individului şi de legătură dintre
acestea şi posibilităţile pieţei muncii; acest sprijin trebuie să fie
asigurat gratuit atât tinerilor, inclusiv copiilor de vârsta şcolară, cat
şi adulţilor.
19. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (8)
CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ din 3 mai 1996 (2):
Art.10: Dreptul la formare profesională
- asigurarea sau și favorizarea, în funcție de necesități, formarea
tehnică şi profesională a tuturor persoanelor, inclusiv a celor
handicapate, în consultare cu organizațiile profesionale ale
lucrătorilor şi patronilor, şi acordarea mijloacelor care să permită
accesul la învățământul tehnic superior şi la învățământul universitar
numai în conformitate cu criteriul aptitudinii individuale;
- asigurarea sau și favorizarea unui sistem de ucenicie şi alte sisteme de
formare a tinerilor băieți şi fete, în diverse locuri de muncă;
- asigurarea sau și favorizarea, în funcție de necesități a măsurilor
corespunzătoare şi uşor accesibile în vederea formării lucrătorilor adulți
etc.
20. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (9)
Rolul statului în relațiile de muncă se manifestă în
activitatea legislativă. Clasificare norme (1):
- Norme juridice care reglementează raporturile
colective de muncă;
- Norme juridice care reglementează raporturile
individuale de muncă.
21. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (10)
Etapele asigurării transparenţei (L239/2008)
- informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;
- punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi
a materialelor aferente acestuia;
- consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu
legea, altor părţi interesate;
- examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, altor părţi interesate în procesul de
elaborare a proiectelor de decizii;
informarea publicului referitor la deciziile adoptate.
22. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (12)
Etapele principale ale legiferării (L100/2017):
- publicarea anunţului privind iniţiativa de elaborare a actului
normativ şi publicarea studiului de cercetare;

- elaborarea proiectului actului normativ;

- emiterea, aprobarea sau adoptarea actului normativ;

- promulgarea, în cazul în care actul normativ este o lege;

- publicarea actului normativ.


23. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (13)
Proceduri (100/2017):
Avizarea;
Consultarea publică;
Efectuarea expertizei.
24. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (14)
Rolul statului în relațiile de muncă se manifestă în activitatea
legislativă. Norme speciale (2):
1. Lege privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr. 60 din
30.03.2012;
2. Lege cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de
şomaj nr. 105 din 14.06.2018;
3. Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17.07.2014;
4. Lege cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii nr. 179 din 21.07.2016;
5. Lege cu privire la migraţia de muncă nr. 180-XVI din 10.07.2008 etc.
25. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (15)
Stimularea dezvoltării economice (1): Legea cu privire
la întreprinderile mici şi mijlocii nr. 179 din 21.07.2016:
Art.14 Autoritățile:
- elaborează şi implementează instrumente de susţinere financiară
destinate înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
- măresc nivelul de informare a întreprinderilor mici şi mijlocii despre
oportunităţile de finanţare existente, prin intermediul măsurilor de
informare, educaţie şi îndrumare;
- iniţiază dialoguri cu entităţile de împrumut din sectorul privat în
vederea încurajării reducerii dimensiunilor practicilor de împrumut
corporativ prin elaborarea unor produse de împrumut care satisfac
necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii etc.
26. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (16)
Stimularea dezvoltării economice (2): Legea cu privire la
întreprinderile mici şi mijlocii nr. 179 din 21.07.2016:
Art.15:
- Întreprinderea debutantă beneficiază de următoarele facilităţi:
a) scutire de la plata taxelor pentru înregistrare de stat şi furnizare
de informaţie;
b) garanţii acordate de Fondul de garantare la creditele contractate
de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate
pînă la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, dar nu va
depăşi suma de 500 de mii de lei;
c) consiliere, instruire şi sprijin din partea Organizaţiei pentru
Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.
27. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (17)
Organizarea formării profesionale:
Este alcătuită din două părți:
- Formarea profesională prin sistemul național
de învățământ;
- Formarea profesională în afara sistemului
național de învățământ.
Notă: Problematica se va expune ulterior (a se
vedea subiectul 3)
28. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (18)
Stimularea ocupării forței de muncă. Legea cu
privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi
asigurarea de şomaj nr. 105 din 14.06.2018 (1):
Art.30: Măsuri active de ocupare a forţei de muncă:
a) formarea profesională;
b) subvenţionarea locurilor de muncă;
c) suportul pentru crearea sau adaptarea locului de
muncă;
d) stimularea mobilităţii forţei de muncă.
29. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (19)
Stimularea ocupării forței de muncă. Legea cu privire la
promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj nr. 105
din 14.06.2018 (2):
Art.40: - Acordarea subvenţiilor pentru susţinerea proiectelor de
iniţiative locale în localităţile rurale prin care se creează locuri de
muncă;
- Subvenţiile se acordă întreprinderilor care creează locuri noi de
muncă, care angajează şomeri înregistraţi la subdiviziunea teritorială şi
care activează în localităţile rurale;
- Subvenţiile se acordă în condiţiile acoperirii de către întreprinderea
beneficiară de subvenţie a 35% din costul proiectului, iar cuantumul
subvenţiei acordate nu poate depăşi 65% din acesta, dar nu mai mult
de 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent.
30. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (20)
Stimularea ocupării forței de muncă. Legea cu privire la promovarea
ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj nr. 105 din 14.06.2018
(3)
Art.41: - Dreptul șomerului care se angajează, în bază de contract
individual de muncă, la un loc de muncă într-o altă localitate la o distanţă
mai mare de 20 de km de localitatea în care îşi are domiciliul, de a
beneficia de o indemnizaţie unică de încadrare egală cu un salariu mediu
lunar pe economie pentru anul precedent.
- Şomerul care se angajează, în bază de contract individual de muncă, la
un loc de muncă într-o localitate selectată de subdiviziunea teritorială,
alta decît cea în care îşi are domiciliul, şi, ulterior angajării, îşi schimbă
domiciliul în localitatea în care se află locul de muncă primeşte o
indemnizaţie unică de instalare egală cu 5 salarii medii lunare pe
economie pentru anul precedent.
31. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (21)
Intermedierea muncii. Legea cu privire la promovarea ocupării forţei de
muncă şi asigurarea de şomaj nr. 105 din 14.06.2018 :
Art.27: Intermedierea muncii se realizează prin:
a) oferirea de informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de
ocupare a acestora prin publicarea, afişarea, organizarea de tîrguri ale
locurilor de muncă;
b) preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de muncă oferite
şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele
acestora;
c) acordarea suportului suplimentar persoanelor menționate în cadrul
angajării asistate;
d) intermedierea electronică care are drept scop punerea automată în
corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin intermediul
tehnologiilor informaţionale.
32. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (22)
Permisele de muncă. Legea cu privire la migraţia de muncă nr.
180-XVI din 10.07.2008:
Art.5: - Dreptul la muncă se acordă străinului de către autoritatea
competentă pentru ocuparea forţei de muncă. Dreptul de şedere
provizorie în scop de muncă se acordă de către autoritatea
competentă pentru străini. Dreptul la muncă serveşte temei pentru
legalizarea şederii provizorii în scop de muncă a străinilor pe
teritoriul Republicii Moldova. Dreptul la muncă şi dreptul de şedere
provizorie în scop de muncă se acordă lucrătorilor imigranţi,
lucrătorilor detaşaţi, lucrătorilor sezonieri, lucrătorilor frontalieri.
Termenul de ședere și condițiile eliberării permiselor sunt prevăzute
de Legea cu privire la migraţia de muncă nr. 180-XVI din
10.07.2008.
32. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (23)
Protecția persoanelor cu dezabilități. Legea privind
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nr. 60
din 30.03.2012 :
Art.34: Angajatorii, indiferent de forma de organizare
juridică, care conform schemei de încadrare a
personalului au 20 de angajaţi şi mai mult, creează sau
rezervează locuri de muncă şi angajează în muncă
persoane cu dizabilităţi într-un procent de cel puţin 5 la
sută din numărul total de salariaţi.
34. Domenii de acțiune a statului pe
piața muncii (24)
Protecția cetățenilor RM care lucrează în străinătate. Legea cu
privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj
nr. 105 din 14.06.2018:
Art.62: - Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în căutarea unui loc de
muncă provizoriu în străinătate se bucură de drepturile consfinţite de
Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Lucrătorul emigrant are dreptul:
a) să-şi stabilească locul provizoriu de muncă în afara hotarelor ţării;
b) să fie informat adecvat despre natura locului de muncă, calificarea
cerută, condiţiile de muncă şi de trai (inclusiv costul vieţii), salarizarea,
securitatea socială, locuinţa, transferul economiilor, precum şi despre
reţinerile din salariu pentru impozite şi alte plăţi etc.
35. Inspecția muncii (1)
 Legea Nr. 140 din 10.05.2001 prin care
s-a creat Inspectoratul de Stat al
Muncii;
 Este autoritate administrativă în
subordinea Ministerului Muncii și
Protecției Sociale
36. Inspecția muncii (2)
 Competențe:
- monitorizarea controlului de stat al respectării
legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în
muncă, efectuat de inspectorii de muncă din cadrul
autorităţilor competente în domeniul controlului
siguranţei ocupaţionale;
- ținerea şi actualizarea informaţiilor referitoare la
autorităţile competente în domeniul controlului
siguranţei ocupaţionale şi la inspectorii de muncă din
cadrul acestora;
37. Inspecția muncii (3)
Competențe:
efectuează controlul de stat în domeniul

respectării legislației cu privire la raporturile de


muncă;
realizarea activităţilor de pregătire, instruire şi

informare în domeniul raporturilor de muncă a


angajatorilor şi a salariaţilor angajaţi în unităţile
din domeniile lor de competenţă etc.
38. Inspecția muncii (4)
Lege privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător nr. 131 din 08.06.2012
monitorizarea persoanelor supuse controlului – totalitatea
acţiunilor, întreprinse de organele abilitate cu funcţii de control, de
colectare şi analiză (periodică sau continuă) a informaţiei sau
probelor prin orice altă modalitate decît controlul de stat;
supravegherea organelor abilitate cu funcţii de control –
totalitatea acţiunilor întreprinse de autoritatea administraţiei publice
centrale de supraveghere a controalelor, prin analiza neîntreruptă
sau periodică a unor informaţii sau probe ce caracterizează cu
probabilitate abaterile de la prevederile legislaţiei, fără a interveni în
activitatea organelor abilitate cu funcţii de control. Notă: (IPM este
inclus in Anexă)
39. Inspecția muncii (5)
Lege privind supravegherea pieţei în ceea ce priveşte
comercializarea produselor nealimentare nr. 7 din
26.02.2016
monitorizarea pieţei – totalitatea acţiunilor întreprinse de autorităţile de
supraveghere a pieţei, prin analiza neîntreruptă sau periodică a unor
informaţii sau probe ce caracterizează cu probabilitate abaterile de la
prevederile actelor legislative şi normative şi/sau neconformităţile
produselor puse la dispoziţie pe piaţă cu cerinţele esenţiale, fără a
interveni în activitatea agenţilor economici;
supraveghere a pieţei – activităţi desfăşurate şi măsuri aplicate de
autorităţile de supraveghere a pieţei pentru a asigura că produsele sînt
conforme cu cerinţele esenţiale aplicabile sau că nu pun în pericol
sănătatea, siguranţa ori alte aspecte ce ţin de protecţia intereselor publice.
40. Formarea profesională. Noțiuni

- Formare profesională - orice proces de instruire în urma căruia


un salariat dobîndeşte o calificare, atestată printr-un certificat sau
o diplomă eliberate în condiţiile legii;
- Formare profesională continuă - orice proces de instruire în
cadrul căruia un salariat, avînd deja o calificare ori o profesie, îşi
completează cunoştinţele profesionale prin aprofundarea
cunoştinţelor într-un anumit domeniu al specialităţii de bază sau
prin deprinderea unor metode sau procedee noi aplicate în cadrul
specialităţii respective.-
- Formare tehnică - orice sistem de instruire prin care un salariat
însuşeşte procedeele de aplicare în procesul muncii a mijloacelor
tehnice şi tehnologice.
41. Formare profesională. Faze

- Prima fază se derulează în timpul


școlarizării, în cadrul sistemului de
învățământ, conform prevederilor Codului
educaţiei al Republicii Moldova nr. 152
din 17.07.2014;
- A doua făză are loc în timpul activității
profesionale.
42. Formarea profesională. Carta Socială
Europeană Revizuită, art.10 (1)
1.- asigurarea și favorizarea, în funcție de
necesități, a formării tehnice şi profesionale a tuturor
persoanelor, inclusiv a celor handicapate;
- în consultare cu organizațiile profesionale ale lucrătorilor şi
patronilor, şi să acorde mijloacele care să permită accesul la
învățământul tehnic superior şi la învățământul universitar
numai în conformitate cu criteriul aptitudinii individuale;
2. asigurarea sau și favorizarea unui sistem de
ucenicie şi alte sisteme de formare a tinerilor băieți şi fete,
în diverse locuri de muncă;
43. Formarea profesională. Carta Socială
Europeană Revizuită, art.10 (2)
3. asigurarea sau și favorizarea, în funcție de necesități
a:
a) măsurilor corespunzătoare şi uşor accesibile în
vederea formării lucrătorilor adulți;
b) măsurilor speciale în vederea recalificării profesionale
a lucrătorilor adulți, necesare ca urmare a evoluției
tehnice sau a unei orientări a pieței muncii;
4. asigurarea sau și favorizarea, în funcție de necesități,
a măsurilor speciale de recalificare şi de reintegrare a
şomerilor de lungă durată;
44. Formarea profesională. Carta Socială
Europeană Revizuită, art.10 (3)
5. încurajarea deplina a utilizării mijloacelor prevăzute prin măsuri
corespunzătoare, cum ar fi:
a) reducerea sau desființarea tuturor taxelor şi a cheltuielilor;
b) acordarea unei asistențe financiare în cazurile adecvate;
c) includerea, în programul normal de lucru a timpului consacrat
cursurilor suplimentare de formare, urmate de un lucrător pe
durata angajării la cererea patronului său;
d) garantarea, printr-un control corespunzător, în consultare cu
organizațiile profesionale ale lucrătorilor şi patronilor, a eficienței
sistemului de ucenicie şi a oricărui alt sistem de formare pentru
tinerii lucrători şi, la modul general, a unei protecții adecvate a
tinerilor lucrători.
45. CONTRACTUL DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ
 Contractul de calificare profesională - este un contract
special, adiţional la contractul individual de muncă,
încheiat în formă scrisă, în baza căruia salariatul se
obligă să urmeze un curs de formare profesională,
organizat de angajator, pentru a obţine o calificare
profesională.
 Formarea profesională la nivel de unitate conform
contractului de calificare profesională se realizează de
către un instructor sau maistru de instruire, numit de
angajator dintre salariaţii calificaţi cu experienţă
profesională şi autorizat în modul prevăzut de lege.
46. CONTRACTUL DE UCENICIE ŞI CONTRACTUL
DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ (1)

1. Angajatorul are dreptul să încheie un


contract de ucenicie cu persoana care
este în căutarea unui loc de muncă şi care
nu are o calificare profesională.
(2) Contractul de ucenicie, încheiat în
formă scrisă, este un contract de drept
civil şi se reglementează de Codul civil şi
de alte acte normative.
47. CONTRACTUL DE UCENICIE ŞI CONTRACTUL
DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ (2)

 Angajatorul are dreptul să încheie un contract


de formare profesională continuă cu orice
salariat al unităţii.
 Contractul de formare profesională continuă
se încheie în formă scrisă, este un act
adiţional la contractul individual de muncă şi
se reglementează de legislaţia muncii şi de
alte acte normative ce conţin norme ale
dreptului muncii.
48. CONTRACTUL DE UCENICIE ŞI CONTRACTUL
DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ (3)

- Durata uceniciei sau a formării profesionale


continue nu trebuie să depăşească, pe
parcursul săptămînii, durata timpului de
muncă stabilită de Codul pentru vîrsta şi
profesia respectivă la executarea lucrărilor
corespunzătoare.
- Timpul necesar ucenicului pentru participarea
la activităţi teoretice ce ţin de formarea
profesională se include în timpul de muncă.
49. Conținutul contractului de formare
profesională (1)
Obligațiile angajatorului:
- Să achite plata pentru cursul de formare profesională;
- Să mențină pe durata formării profesionale locul de muncă și funcția
salariatului;
- Să mențină salariul mediu lunar al salariatului pe durata formării
profesionale;
- Să compenseze salariatului cheltuielile de deplasare, în modul și în
condițiile prevăzute pentru salariații trimiși în deplasare în interes de
serviciu (dacă cursul de formare profesională se desfășoară în altă
localitate);
- Să îndeplinească alte obligații stabilite de Codul muncii, de alte acte
normative, de convențiile colective, etc .
50. Conținutul contractului de formare
profesională (2)
Obligațiile salariatului:
- Să urmeze cursul de formare profesională prevăzut de contract;
- Să activeze în cadrul unității în termenul prevăzut de contract;
- Să restituie suma cheltuită de angajator în legătură cu formarea
profesională, proporțional perioadei fără acoperire, în caz de
demisionare conform art. 85 alin. (1) și (41) din Codul muncii sau
concedierii conform art. 86 alin. (1) lit. g)-r), înainte de expirarea
termenului prevăzut de contract.
- Să îndeplinească obligațiile negociate suplimentar.
51. Bibliografie (1)
1.Declarația Universală a Drepturilor Omului (adoptată în 1948);
2.Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice
(adoptata în 1966, ratificat de Republica Moldova în 1990);
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi
culturale (adoptata în 1976, ratificat de Republica Moldova în
1990);
4. Convenția OIM nr.87 din 1948 privind libertatea asocierii și
protecția dreptului la organizație, ratificată de Republica Moldova în
1995;
5. Convenția OIM privind promovarea negocierilor colective nr.154
dim 1981, ratificată de Republica Moldova în 1996;
52. Bibliografie (3)
6.Carta Socială Europeană Revizuită din 1996, ratificată
de Republica Moldova în anul 2001;
7. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie
1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din
12.08.1994);
8. Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003
(Monitorul Oficial al RM nr. 159-162 din 29.07.2003);
9. Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din
17.07.2014
53. Bibliografie (4)
 Donos Evlampie. Dreptul muncii. Vol.I şi II. –
Chişinău: Editura ASEM, 2005;
 10. Negru Teodor, Scorțescu Cătălina ”Dreptul
muncii”, Chișinău, Editura ”LABIRINT”, 2010;
 11. Romandaş Nicolae, Dreptul colectiv şi individual
al muncii. - Chişinău, 2003;
 12. Țiclea Alexandru, ”Tratat de dreptul Muncii”,
Editura ”ROSSETI”, București, 2006;
 13. Voiculescu Nicolae, ”Drept comunitar al muncii”,
Editura ”ROSSETI”, București, 2005.

S-ar putea să vă placă și