CARTI CITITE IN VACANTA

Boia Maria Louisa

Enache Maria Alexandra
 Povestea lui Harap Alb
 Povestea lui Harap-Alb este un basm cult scris de Ion Creangă. A apărut
în revista Convorbiri literare, la 1 august 1877, apoi a fost publicat în
același an în ziarul Timpul de către Mihai Eminescu. Pornind de la
modelul folcloric, autorul reactualizează teme de circulație universală
trecându-le prin filtrul propriei viziuni; asistăm astfel la un text narativ
complex, amplu și pluriepisodic, cu numeroase personaje purtătoare ale
unor valori simbolice.
 Tema basmului este reprezentată de lupta binelui împotriva răului,
încheiată cu victoria binelui. Personajul principal parcurge astfel o
aventură eroică imaginară, un drum al maturizării morale și etice
presărat de diferite probe și obstacole. Lumea în care se petrece ac țiunea
este una miraculoasă, dominată de stereotip și hiperbolizare; o oglindire
exagerată, carnavalescă și fabuloasă a realității, ce nu provoacă o reac ție
particulară cititorului sau personajelor, acestea acceptând îmbrățișarea
unor convenții diferite decât cele ale lumii reale, ra ționale.
 Hanu Ancutei
 Hanul Ancuței este un volum de nouă povestiri scrise de Mihail Sadoveanu, volum publicat în
anul 1928.
 Prin frumusețea deosebită a limbii și vraja stilistică, observația realistă și pătrunzătoare de a
surprinde destinele omenești, candoarea romantică în dezvăluirea sentimentelor și tainelor
sufletești, cadrul de legendă și atmosfera poetică, poate fi considerată cea mai strălucită creație
lirico-epică a lui Sadoveanu.
 (o povestire din Hanu Ancutei)
 Haralambie
 Articol principal: Haralambie (povestire).
 Este prezentată istoria unui haiduc, Haralambie, ucis chiar de fratele său. Povestitorul este fiul lui
Haralambie, călugărul Gherman.
 Rezumatul pe scurt:
 Gherman fusese crescut doar de mamă, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la
mănăstirea Durăului și se călugărește.
 Călugărul Gherman frecventa periodic biserica Sf. Haralambie din Iași. Hramul acestui lăcaș de cult
provenea de la numele unui arnăut, Haralambie, care devenise haiduc. Pentru a-l pedepsi, Vodă
Ipsilanti trimite chiar pe fratele acestuia, Gheorghie Leondari (care era comandant al gărzii
domnești) să îl captureze. Haralambie este găsit la casa lui Gherman, care era copil, și este ucis.
Cuprins de remușcări pentru fapta comisă, Gheorghie Leondari solicită domnitorului să accepte
retragerea sa din funcție și apoi construiește biserica Sf. Haralambie în memoria fratelui său.
 Moara cu noroc
 Moara cu noroc este o nuvelă scrisă de Ioan Slavici, tratând
consecințele pe care dorința de îmbogățire le are asupra
destinului uman. Nuvela este publicată în anul 1881, în
volumul Novele din popor, alături de alte nuvele ale scriitorului,
precum: Popa Tanda, Gura satului, O viață pierdută, 
La crucea din sat, Scormon și Budulea Taichii.[1] Majoritatea
criticilor o consideră una dintre creațiile cele mai importante ale
autorului, alături de Pădureanca și romanul Mara.[2]
 Tema nuvelei o reprezintă consecințele negative pe care setea de
îmbogățire le aduce asupra destinului omenesc. Autorul este
convins că goana după bani aduce numai rele în viață și, în final,
duce la pierzanie. Astfel, Moara cu noroc este o nuvelă
psihologică care are loc în satul transilvănean din a doua parte a
secolului al XIX-lea.