Principiile prepararii

dentare
Coroana metalica
Indicatiile pentru coroana metalica
 Substanta dentara insuficienta pentru a retine o
restauratie intracoronara sau o coroana partiala
 Defecte semnificative de structura dentara axiala
 Carii extinse
 Restaurattii intinse, defecte
 Dinti tratati endodontic
 Dinti ce necesita reconturarea
 Situatii cand este nevoie de o retentie maxima
 Proteze partiale fixe
 Acoperirea totala
este indicata

Obturatii extinse care

submineaza si slabesc
cuspizii
Coroanele sunt necesare
pentru a restaura si
fortifica dintii.
 Carii & restauratii vechi
care au slabit dintii;
coroanele sunt
necesare daca dintii
sunt restaurati

Cariile & restauratiile

vechi sunt aproape
de creasta alveolara
 COROANA METALICA

Coroana metalica sprijina si intareste

structurile dentare restante ramase
 Contraindicatii
 Situatii cand o restauratie mai conservativa
este indicata
 Cariile se extind subgingival astfel incat o
limita terminala nu poate fi realizata
 Pacienti care nu doresc sa aiba restauratii
metalice
 Principiile preparatiilor
pentru proteza fixa
 Conservarea structurii dentare
 Retentia si rezistenta
 Durabilitatea structurala a restauratiei
 Terminatia finala si geometria
 Conservarea parodontiului
 Conservarea structurilor
dentare
 Nici o
indepartare de
structuri dentare
fara motive
intemeiate
 Evitarea
manoperelor
simple, rapide
sau convenabile
 Retentia si rezistenta
 Retentia previne indepartarea restauratiei
in sensul axului de insertie.
 Rezistenta este capacitatea de a se
opune dislocarii sub actiunea fortelor de
ocluzie , crosetelor retentive si traumei
minore.
 Acesti termeni pentru practica sunt
intersanjabili
 Retentia/Rezistenta
Depinde de:
 Lungimea peretilor opozanti
 Conicizarea peretilor opozanti

 Circumferinta dintelui

 Retentia auxiliara
 Retentia Lungimea peretilor
opozanti
 Lungimea minima
a peretilor
opozanti este de
3 mm
 Peretele mai
mare ofera o
retentie mai mare
daca toti ceilalti
factori sunt egali
 Retentia Conicizarea
peretilor opozanti

Conicizarea ideala este de 3-5 grade cu fiecare

perete opozant cu axul lung al dintelui sau 6-10
 Conicizarea peretilor sau
Convergenta ocluzala

IConicizarea ideala 3-5 grade al fiecarui perete

opozant cu axul lung al dintelui sau de 6-10 grade
Conicizarea peretilor opozanti

Extern Intern
 Retentia & Conicizarea

6grade conicizare

Retentia este semnificativ redusa cu

cresterea conicizarii ocluzale
 Retentia
Circumferinta
 O suprafata
mai mare da
o retentie
mai mare
daca toti
ceilalti
factorii sunt
egali
 Retentia auxiliara

 Se foloseste la dinti
cu coroane clinice
scurte
 Incorporam
 SAnturi
 Casete
 Istmuri
 retentii sau
 Puturi
 Durabilitate structuralaa
restauratiei
 Spatiul ocluzal
 1.5 mm ocluzal
 Reducerea permite
conturari opozante si
crearea unui spatiu
uniform
 Reducerea axiala
 Reducerea adecvata
pentru rezistenta
 Spatiu la limita terminala
 Spatiul inadecvat conduce
la restauratie
supraconturata sau
subtire si slabirea
coroanei
 Plasarea limitei terminale &
Geometria (Integritate marginala)
 Plasarea
 Totdeauna pe structura dentara sanatoasa –
preferabil pe smalt
 In aria de accesibilitate pentru finisare & curatire
 Supragingival cand este posibil
 Subgingival daca este necesara alungirea preparatiei ,
carii, restauratii vechi sau motive estetice
 Geometria
 Modalitati
 Champher,prag bizotat & muchie de cutit
 Pragul este cel mai estetic
Jonctiunea structurii dentare preparate &
cu marginile coronare
 Champher
 Permite o adaptare
perfecta a coroanei
 Reducerea axiala
adecvata astfel
incat restauratia
finala nu este
supraconturata
 Folosita cel mai
mult la marginile
coroanelor din aur
 Prag bizotat
 Casete proximale
pentru inlay-uri &
onlays
 Pe vestibular pentru
coroanele partiale
mandibulare 3/4
 Pe cuspidul functional
la onlay-urile MOD din
aur
 Pragul
(Pragul ascutit sau Radiar)
 Folosit pentru
 Toate coroanele
intefral ceramice
 Vestibular pentru
coroanele metalo-
ceramice cand se
doreste o estetica
maxima
 Inlay si onlay ceramic
 Unghi de 90 grade
& unghiul intern
rotunjit
 Marginea restauratiei
este din portelan
Marginea in muchie de cutit
 Sa nu o facem
intentionat
 Reducerea axiala
insuficienta are
drept rezultat o
supraconturare a
restauratiei finale
care conduce la
inflamatie
parodontala , sau
piesa turnata este
subtire si supusa
ruperii.
 Protejarea parodontiului
 Limita finala trebuie sa fie neteda si amprentabila
 Limita finala ideala este supragingivala, in smalt si
trebuie sa fie intr-o zona supusa igienei si finisarii.
 Limita supragingivala este mult mai sanatoasa din
punct de vedere parodontal
 Limita finala poate fi si subgingival pentru retentie ,in
caz de restauratii vechi,carii sau din motive estetice .
In acest caz indemanarea operatoruluisi igiena orala
a pacientului sunt esentiale.
 Marginile subgingivale sunt greu de evaluat
Prepararea coronara pentru
un molar mandibular
 Proceduri preprotetice
 Diagnosticul
 Tratamentul bolii parodontale si diverse
modificari daca sunt necesare
 Tratamentul cariilor si inlocuirea restauratiilor
vechi
 Determinarea stari pulpare si tratamentul daca
este necesar
 Diagnosticul machetelor de ceara daca se
impune
 Realizarea unei chei ce va fi folosita in
restaurarea provizorie.
 Etapele prepararii
 Reducerea ocluzala (spatiul)
 Forma de retentie externa si

terminatia marginala
 Retentia auxiliara

 Bizotarea finala
 Spatiul ocluzal
 Reducerea este
realizata astfel
incat sa se
obtina un
spatiu de 1,5
mm cu dintii
opusi in toate
ariile
 Necesar pentru
rezistenta
coroanei
 Forma de retentie externa si
terminatia marginala
 Peretii axiali sunt
redusi pentru a crea
spatiul necesar
viitoarei coroane fara
a fi fracturata sau
supraconturata sau
sa afecteze pulpa
dentara
 Vizualizarea
conturului extern al
restauratiei finale
inainte de preparare.
Evaluarea preoperativa

Evaluarea dentara a dintelui

de preparat sa se faca din
diverse unghiuri
 Reducerea ocluzala
 Suprafata ocluzala este redusa pana se
obtine un spatiu de 1,5 mm in toate ariile
de contact
 Se poate reduce si mai putin daca spatiul
exista deja
 Respectam planurile originale ocluzale
(morfofunctional)
 Reductia se face paralel cu crestele
triunghiulare opuse
 Evaluarea preoperativa
(Echilibrarea)

Pe partea dreapta nu sunt contacte ocluzale

Evaluarea preoperativa

Echilibrare ocluzala mult mai buna

Kitul de freze pentru protetica
dentara fixa
 Spatiul ocluzal

 Folosim freza de
carbura de 1.0 mm
diametru 57-010
pentru a crea
santurilede orientare
 Santurile sunt
paralele cu dintii
antagonisti
 Reducerea ocluzala

 Santurile de orientare
au 1 mm adancime
 Plasam santurile
prima data vestibular
& oral & fosetele
triunghiulare,
respectand planurile
ocluzale
 Reducerea ocluzala

 Santuri adanci
de 1mm

1 mm
 Reducerea ocluzala

 Daca este
necesar se pot
crea si santuri
de orientare
suplimentare
 Reducerea ocluzala
 Folosim freza din
carbura cod 57-010
pentru a uni
santurile si a
mentine planurile
ocluzale dorite
 Procesul de reducere Original occlusal plane
castiga spatiu
suplimentar de pana
la 1,5 mm
 Reducerea ocluzala

 Verificam ocluzia
pentru a evalua
spatiul ocluzal
 Absenta spatiului
dinspre vestibular
dar exista spatiu
adecvat cand privim
dinspre mezial
 Reducerea ocluzala /Bizotarea
cuspidului de sprijin
 1.5 mm spatiu
 Reductia paralela
cu structurile
dentare antagoniste
 Necesar pentru 57-010
spatiu & Rezistenta
fara conicizarea
peretelui axial care
ar conduce la
pierderea retentiei
& Rezistentei
 Reducerea ocluzala / Bizotarea
cuspidului functional

Inclinarea vestibulara a
cuspizilor redusi Buccal
incline of buccal cusps
reduced pentru a obtine
 Reductia ocluzala
 Reductia
ocluzala este
realizata pentru
a obtine un
spatiu de 1,5
mm din orice
p[unct al dintelui
preparat dar si
fata de arcada
antagonista
Reductia ocluzala

Spatiul ocluzal masurat cu un

instrument (1.0mm diametru )-
trece liber peste suprafata
ocluzala de la mezial la distal
 Reductia ocluzala
 Spatiul
inadecvat
ocluzal nu
permite
adaptarea
corecta a
instrumenta
rului intre
dinti
Reductia ocluzala

RGS4 RGS3

Injectarea unui material special

de ocluzie Blu-Mousse pe
suprafetele ocluzale
&inchiderea in ocluzie, dupa
polimerizare se indeparteaza ,
 Reductia axiala/Champher
 Pereti axiali de cel putin 3
mm lungime
 6-10 grade conicizare intre
peretii opozanti
 Adancimea champher-ului
de 0.3-0.7 mm
 Adancimea axiala uniforma
 Urmareste contururile
gingivale
 Limita terminala
supragingivala de 0.5 mm
 Extensia gingivala
necesara doar pentru
retentie suplimentara sau
existenta unor defecte.
 AXA DE INSERTIE
 Linie imaginara
 Definita inainte de preparare

 Reprezinta centrul tuturor axelor de

retragere sau adaptare ale

restauratiei
 Se evalueaza cu un ochi inchis
 Axa de insertie
 Este o axa
predeterminata in
2 planuri
 Mezio-distal
 In mod obisnuit
determinata de
doi dinti adiacenti
 Vestibulo-oral
 Retentivitatile

 O retentivitate este o
arie a preparatiei
unde dimensiunea in
sens mezio-distal sau
vestibulo-oral este
mai mare ocluzal
decat la limita
terminala
 Reductia axiala
878K-012

Deplasam freza in directia

axului de insertie &
deplasam freza la peretele
axial care necesita a fi redus
 Reducerea axiala
 Folosim freza cod 878K-
012 pentru reductie axiala
& cream limita terminala in
champher extindem
reductia spre ambrazura
orala fara afectarea dintele
adiacent.
 Conturul urmareste gingia
de la mezial la distalesial to
distal
 Terminatia ramane
supragingivala afara de
cazul cand exista motive sa
fie realizata subgingival
 Reductia interproximala
 Se extinde mai jos
de contactul cu
dintele adiacent
 Evitam
 Distrugerea dintelui
adiacent
 Conicizarea exagerata
 Reducerea excesiva
axiala
 Extensia gingivala

Extensie gingivala insuficienta

Afectarea dintelui adiacent
Conicizarea

Overtapered
Adancimea axiala/Extensia
OX Axial

Limita finala
 Reductia axiala

Folosim freza
diamantata 850-012
flacara pentru a realiza
reductia initiala
 Reductia axiala
 Ambrazura
gingivala de pe
mezial este dificil
sa o penetrezi
 Ambrazura
ramane deschisa
ca o madalitate
de echilibrare
 Reductia axiala

Limita terminala
distala este
retentiva spre
gingival Extensie gingivala adecvata
 Reductie axiala

Retentivitate
gingivala
Extensie gingivala adecvata
 Reductie axiala

 Folosim freza cod

878K-012 pentru
netezirea peretelui
vestibular
 Reductia axiala
 Dupa prepararea
prepararea peretelui
axial vestibular,
miscam freza pe
peretele oral fara a
schimba angulatia
frezei
 Reductia initiala este
facuta in 1/3 medie a
peretelui oral
 Reducem peretele oral
si cream terminatia in
champher
 Reductia axiala
 Folosim freza cod
878K-012 pentru a
finisa reductia axiala
interproximal & cream
terminatia in
champher
 Terminatia finala sa fie
neteda si uniforma in
jurul dintelui
 Indepartam toate
retentivitatile pentru a
evalua corect
preparatia
 Bizotarea finala
 Preparatia are o
margine
ascutita pe
varful cuspidul
lingual
 Varfurile
ascutite creaza
dificultati in
amprentare si in
realizarea
coroanei
 Finisarea bizotarii

 Folosim freza cod

7404-014 pentru
finisare pentru a crea
o latime de 0.2-0.3
mm pe cuspidul non-
functional
 Preparatia finala

Evaluam preparatia
din toate unghiurile-
Santul vestibular de
adaptare nu este
Preparatia finala

Evaluam sp[atiul
ocluzal,reductia axiala si
conicizarea-daca
corespund se trece la
realizarea coroanei.
 FREZE

 57-010 carbura Ocluzal

 878K-012 Diamnt Axial
 850-012 Diamnt
Interproximal
 7404F-014 Carbura bizotare