Acuitatea vizuala

Definitie: Capacitatea sistemului vizual de a aprecia formele si detaliile spatiale ale

obictelor
Masurarea acuitatii vizuale, care este cuplata cu refractia, se face separat pentru
fiecare ochi in parte. Acuitatea vizuala trebuie intotdeauna masurata initial fara
corectie si apoi cu corectie.

Diferitele forme ale acuitatii vizuale

Minimul vizibil: minimul vizibil reprezinta vizibilitatea binara a unui punct sau a
unei linii (vazuta sau nevazuta). O linie sau un punct cu un contrast puternic, de
obicei o linie neagra pe un fundal alb poate fi diferentiata de un diametru aparent
de 0,5 secunde de arc.
Minimul separabil: Reprezinta distanta minima intre 2 puncte distincte de contrast
maxim corect diferentiate. E vorba despre notiunea comuna de acuitate vizuala.
Minimul lizibil: minimul lizibil reprezinta capacitatea de a distinge optotipuri de
dimensiuni diferite, care pot fi forme sau litere. Testele de acuitate vizuala sunt
efectuate cu asemenea planse.
Clasificarea AV

Criterii Categorii
Ochiul examinat - AV monoculara
- AV binoculara

Distanta de examinat - AV de departe

- AV de aproape

Regiunea retiniana testata - AV centrala

- AV periferica

Modul de prezentare al testelor - AV statica

o AV angulara
o AV morfoscopica
- AV dinamica

Metoda de examinare - AV subiectiva → optotipuri

- AV obiectiva
o Nistagmus optokinetitic
o Teste de privire preferentiala
o test CSM
o Potentiale evocate vizuale
• Acuitatea vizuala subiectiva
Este acuitatea cel mai frecvent masurata in cadrul clinic, in vederea monoculara de
departe si de aproape, cu ajutorul testelor morfoscopice sau angulare.
• Acuitatea vizuala obiectiva
Se efectueaza numai in cazul unor indicatii specifice, atunci cand cooperarea din
partea pacientului este dificila sau imposibila din punct de vedere psihica sau fizica.
Este uneori necesara folosirea altor metode, precum cele electrofiziologice.
• Acuitatea vizuala morfoscopica
Acuitatea morfoscopică implică mecanisme de recunoaștere a formei globale a
optotipurilor: litere, numere, desene. Este o procesare a informațiilor de către
centrele superioare și nu o simplă determinare a rezoluției optice.
• Acuitatea vizuala angulara
Este acuitatea vizuală determinată de testele care implică puterea de separare a
retinei. Cele mai frecvent utilizate optotipuri sunt inelul Landolt, E al lui Raskin și E
al lui Snellen. Aceste optotipuri au în comun un spatiu a carui pozitie trebuie
recunoscut de subiect.
Factori ce depind de subiectul examinat
1. Pupila
Calitatea imaginii retiniene va depinde de dimensiunea acesteia. Mioza reduce aberația sfericității, crește
adâncimea câmpului și scade cantitatea de iluminare a retinei; midriaza are efecte opuse. Diametrul
pupilar este un factor esențial capabil să influențeze recepția vizuală. În practică, se obține un echilibru la
un diametru pupilar de 2,4 mm.
2. Refractia subiectiva
3. Acomodatia
E important ca atunci cand masuram acuitatea vizuala la distanta (5m) sa nu solicitam acomodatia.
4. Topografia retiniana
Acuitatea vizuală, indiferent de metoda de măsurare, variaza considerabil în funcție de regiunea retinei
stimulate. Gradul de acuitate vizuală scade rapid pe măsură ce ne îndepărtăm foveola.
5. Transparenta mediilor oculare
6. Miscarile oculare
Un micro-nistagmus poate imbunatati acuitatea vizuala, deoarece furnizeaza aceeasi informatie unui
numar mai mari de receptori, deplasand imaginea pe o suprafata retiniana.
7. Binocularitate
Acuitatea vizuala este imbunatatita in binocular fata de monocular, aceasta putand creste pana la 20%.
8. Varsta
Acuitatea vizuala a unui emetrop variaza odata cu varsta si cu metodele pe care le folosim pentru
evaluare. La nou-născut este doar 0,1 (1/10), 0,2 până la 0,3 (2 până la 3/10) la un an, 0,5 (5/10) la patru
ani și 1 (10/10) la cinci sau șase ani. Acuitatea vizuală maximă este de 1,5 până la 2 (15 până la 20/10) la
unii adolescenți cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani. Ulterior, claritatea scade din cauza îngălbenirii
lentilei, miozei și a factorilor neuronali.
Determinarea AV

I. Metode subiective
- Utilizarea optotipurilor – se prezinta ca teste pe un fond alb (cifre, litere, E-ul lui Snellen, C-
ul lui Landolt) dispuse in linii;
-optotipuri imprimate, retro illuminate, proiectate;
- Conditii fotopice/mezopice.
1. La departare
•≥ 5 – 6 m = infinit oftalmologic
•Examinarea monoculara, initial fara corectie (ochelari) apoi cu corectie daca este necesar ; la
final se masoara acuitatea in binocular
•Pacientul e asezat la 5m de optotip
•Se incepe cu ochiul cel mai slab
•Celalalt ochi este acoperit cu palma sau un ocluzor
•Pacientul este rugat sa citeasca literele incepand cu cea mai mare
•Acuitatea vizuala corespunde liniei care a fost citita in proportie de 75%
•AV = d/D
-d = distanta pana la optotip
-D = distanta lde a care un ochi emetrop vede clar prima linie (50 m)
-ex. AV = 5/50 = 1/10 = 0,1

•Daca pacientul vede toate liniile de la 5 m→ AV = 1

•0,1 ≤ AV < 1 → AV cu un punct stenopeic sau cu ochelari
•AV < 0,1 → apropiem pacientul la 4m, 3m, 2m, 1m → ex.
AV = 4/50,3/50…1/50

•AV < 1/50 →numara degete la 50 cm, 40 cm… 10 cm

•AV <nd la10 cm → percepe miscarile mainii
•AV <pmm → perceptia luminii (pl), cu sau fara proiectie
luminoasa
•AV = fara perceptie luminoasa= zéro
 Metoda Donders - corectarea vederii prin cresterea progresiva a corectiei
Se incepe in monocular.
- Daca pacientul citeste ultimul rand, inseamna ca e vorba de un pacient emetrop sau un
hipermetrop mic. Se probeaza o lentila de + 0,5 sau + 1 DSf. Daca este mai rau atunci pacientul este
emetrop, daca este mai bine, este hipermetrop si ii prescriem corectia maxima.
- Daca pacientul nu vede ultima linie, atunci poate fi vorba de:
• Miopie sau astigmatism;
• hipermetropie mare;
• boala organica a ochiului.
- Se probeaza initial lentile sferice de +1, daca vede mai rau este miop sau astigmat. Se
inlocuieste cu o lentila concava (-), crescandu-se progresiv pana obtinem cea mai buna vedere cu cea
mai mica corectie. Valoarea lentile este masura miopiei.
- Daca acuitatea vizuala nu se imbunatateste nici cu -, nici cu +, pacientul ar putea fi astigmat.
Pentru diagnosticul diferential se foloseste punctul stenopeic. Daca e mai bine, e vorba de o
eroare de refractie (≤ 4 D, + ou -), daca e mai rau, e o cauza organica.
2. La apropiere
•Se utilizeaza optotipuri pentru cititul de aproape(30-40 cm)
Cauzele scaderii AV

•Patologie refractiva dg.dif. → 1. proba punctului stenopeic

2. rosu pupilar
•Opacifierea mediilor oculare
•Leziuni neuro-retiniene
proba punctului stenopeic: pozitiva→ eroare refractiva
negativa – leziuni neuro-retiniene
rosu pupliar: prezent – leziuni neuroretiniene
absent – opacifierea mediilor
II. Metode obiective

1.Nistagmus optokinetic– miscari oculare oscilatorii provocate de rotatia unui

tambur in fata ochilor.
2. Teste CSM – copii < 2,5 ani – se proiecteaza un fascicul de lumina intr-un ochi, apoi
in celalalt si se urmareste:
-pozitia Centrala a reflexului cornean = C
-Stabilitatea reflexului cornean = S
-Mentinerea pozitiei dupa clipit = M
3. Teste ale privirii preferentiale– pentru bebelusi – se prezinta doua planse una gri,
alta cu striatii de dimensiuni treptat in scadere (daca prefera plansa cu striatii
inseamna ca o vede)
Determinarea AV la copil

1. preverbal (<2,5 ani) 2. verbal

•teste CSM •> 2,5 ani
•nystagmus optokinetique -AV angulara (E Snellen, C Landolt)
•Teste ale privirii preferentiale •> 4-5 ani
•reflexe pupilare -Optotipuri cu litere si cifre
•Teste electrofiziologice

Physiopathologie

•Dezvoltarea AV → dependenta de
- dezvoltarea sistemului vizual din punct de vedere anatomic, in perioada
embrionara
-Stimularea vederii in primii ani de viata
•Lipsa stimularii vederii in perioada critica → intarzierea dezvoltarii functionale →
ambliopie
1. Ambliopia
Ambliopia este o diferenta de acuitate vizuala intre cei doi ochi care nu poate fi explicata de o leziune organica.
Aceasta afecteaza intre 2 si 5 % din populatie. Depistarea cat mai timpurie a ambliopiei permite aplicarea unui
tratament eficace.
Classificare:
•Din punct de vedere al AV→ amblyopie
-mica AV 0,4 – 0,8
-medie AV 0,3 – 0,1
-mare< 0,1
•etiologie
-strabica
-réfractiva: ametropie /anisometropie
-ex-anopsia/lipsa stimularii senzoriale (cataracta, nistagmus, ptoza palpebrala– congenitale)
•tipul de fixatie (centrala sau excentrica)
2. Cecitatea
•absoluta = fara perceptie luminoasa
•legala = AV ≤ 0,1 si/sau ingustarea campului vizual ≤ 20° in ochiul bun

Cauze:

- in tarile in dezvoltare, e consecinta bolilor infectioase precum trahomul,

oncocercoza etc
-In tarile industrializate, cele mai frecvente cauze sunt cataracta si glaucomul
-ereditare