Infecţii de căi respiratorii sup/infer

Rinofaringita ac.
Adenoidita ac., subac.,cr,
Faringoamigdalita ac.,cr
Sinuzita ac
Otita medie ac,cr
-----------------------------------
Laringitele ac.
-------------------------------------
Traheobronşita ac.

Bronşiolita ac……….. 1
 INFECŢIILE CĂILOR RESPIRATORII
SUPERIOARE
1.Rinofaringita acută(răceala comună)
1.1.Definiţie: r.a. este inflamaţia mucoasei nazale
şi faringiene, de etiologie infecţioasă.
1.2.Etiologie:virală (90%-100%) rhino,adeno,
gripal,paragripal,corona,metapneumo ; bacterii
(de regulă infecţii secundare)

Factori favorizanţi:vârsta mică, prematuritatea,

rahitismul, distrofia, anemia, apărarea
antiinfecţioasă scăzută, frecventarea colectivităţii.
2
1.3.Epidemiologie: incidenţă mai crescută toamna
şi iarna;la sugari şi copiii mici 6-8 episoade /an,
copiii din colectivităţi mai mult

1.4.Patogenie:fenomene obstructive (edem,vaso-

dilatatie,hipersecretie,infiltrat leucocitar),fenomene
generale uşoare(exceptând gripa,SARS-CoV2)

3
4
1.5.Tabloul clinic: debut brusc / insidios , febră
(38,5), obstrucţie nazală,rinoree, respiraţie
orală, strănut, tuse, la sugar mai apare
alimentaţie dificilă, vărsături, diaree, agitaţie,
copilul mare acuză uscăciune nazofaringiană,
mialgii. Ex ob: faringe hiperemic, secretii nazale în
functie de etiologie(seroasă-virale,purulentă-bac-
teriene?)

1.6.Laborator: în practică nu se utilizează(cerceta-

re epidemiologică,epidemii declarate)

5
1.7.Dg.pozitiv: context epidemiologic,
simptomatologia clinică, examene de laborator

1.8.Dg.etiologic/diferenţial:
- rinofaringita acută din cadrul debutului unor boli
infecto-contagioase (rujeola, rubeola,
oreion):context epidemiologic, simptome
specifice fiecărei boli;atenţia la difterie
- gripa(grA,B):debut brusc,mialgii,cefalee,stare
generală alterată etc.(context epidemiologic)
- infecţie cu SARS-CoV 2...

6
7
- adenoidita acută: sindrom infecţios şi obstructiv
sever, rinoree ant. şi post, stare gen. infl.
- corpii străini în fosele nazale: secreţie
sanguinolentă, persistentă, deseori unilaterală.
- la nou-născut:atrezia coanală, rinita gonococică,
rinita luetică(stigmate lues congenit.,rinoree
persistentă cu debut la 1-3 luni)
- la copilul mare: faringoamigdalita streptococică
- rinita alergică:afebril,rinoree apoasă,prurit nazal
şi conjunctival,strănuturi frecvente

8
1.9.Tratament:
- preferabil la domiciliu
- criterii de internare: febră peste 39o, evoluţie
prelungită peste 10 zile, sugar mic, motive sociale
şi de îngrijire

Igieno-dietetic: camera (aerisire, temperatura 18-

20o, atmosferă umedă), îmbrăcăminte adecvată,
cură de aer şi băi zilnice

9
Medicamentos:
- etiologic
• medicaţia antivirală nu se foloseşte,excepţii forme
severe de gripă(oseltamivir,adamantin) şi de co-
vid (remdesivir)
• antibiotice: când etiologia bacteriană este
probabilă/certă, dacă apar complicaţii, evoluţie pe
fond de prematuritate, distrofie; utilizăm penicilină
(50.000 - 100.000/kg/zi în 4 prize po, iv, im) sau
ampicilin (100 mg/kg/zi po,im, în 3-4 prize)sau
amoxicilin (40 mg/kg/zi po, 3 prize)

10
- tratament patogenetic: combaterea obstrucţiei
nazale, vasoconstrictoare locale cu prudenţă,
dezinfectante; la copii mari nafazolina.

- tratament simptomatic: antitermice

(acetaminofen,ibuprofen 10-15mg/kg/doză, la 4-
6 ore interval,continuat 24 ore după scăderea
febrei sub 38oC); sedative (fenobarbital 5-7/kg/zi),
antitusive: dextrometorfan 1mg/kg/zi(0,7 ml/kg/zi
în 3-4 prize), oxeladinum (0,5 ml/kg/zi);
antihistaminice pt rinoree

11
Profilaxie: evitarea contactului infecţios,
(colectivitate, aglomeraţie), factori de călire,vaccin

1.10.Evoluţie în răceală comună:simptomele se

accentuează în primele 3-4 zile, febra durează
1-3 zile, simptomele se remit în 7-14 zile, tusea
poate persista 2-3 săptămâni.

12
1.11.Complicaţii:

- loco-regionale: otita media acută, sinuzita acută,

adenita satelită, laringotraheobronşita, pneumonia
(sunt suprainfecţii bacteriene)
- la distanţă/generale: digestive (diaree,
vărsături),neurologice (convulsii febrile).

13
2.Adenoidita acută (aa)
2.1.Definiţie: aa reprezintă inflamaţia ţesutului
limfatic al amigdalei faringiene;apare izolată sau
asociată rinitei sau faringitei.
2.2.Etiologie: idem ca la rinofaringită
.

14
2.3.Tabloul clinic:
- fenomene generale: febră mare (39-40oC), stare
generală alterată.
- respiratorii: respiraţie de tip oral, zgomotoasă,
dispnee inspiratorie (sugar), abolirea respiraţiei
nazale, rinoree mucopurulentă, secreţii
mucopurulente pe peretele posterior al faringelui,
tuse nocturnă, raluri de transmisie, adenopatii
subangulomandibulare

15
2.4.Diagnostic: sindromul obstructiv nazal,rinoree
anterioară şi posterioară, context infecţios,
examen ORL confirmă diagnosticul.
2.5.Dg.dif.:rinofaringita acută,hipertrofia
adenoidiană prin alergie la prot.lapte de vacă,
macroglosia, s.Pierre – Robin, tu.cavum, corpi
străini
2.6.Tratament: ca la rinofaringită; antibioterapie în
funcţie de germenul izolat.

16
2.7.Evoluţie:
• acută, cu vindecare în 7-10 zile
• adenoidita subacută: prelungirea
simptomatologiei peste o săptămână, clinic
dominat de sindromul infecţios, febra îmbracă
caracter “invers” + fenomene obstructive, stare
generală bună
• recidivele sunt frecvente ducând la adenoidita
cronică (vezi capitol).

17
2.8.Complicaţii: otita medie supurată, abces
retrofaringian, sinuzita, adenita submandibulară,
laringita acută; insuficienţă respiratorie, formele
subacute se pot complica cu mastoidita, afectarea
mirosului, gustului şi auzului.

18
3.Faringoamigdalita acută (f.a).
3.1.Definiţie: f.a. constă într-o inflamaţie acută a
mucoasei faringiene şi a amigdalelor palatine (la
copiii amigdalectomizaţi folosim termenul de
faringită acută); se întâlneşte peste vârsta de 1-2
ani.
3.2.Etiologie: virusuri (70-85%): adeno, gripale,
paragripale, Coxsackie,EBV
bacterii (15-30%):
-infecţii primare: streptococ,mycopl.,chlamy.
-infecţii secundare:haemophilus,pneumococ,
moraxella cath, stafilo aureu

La copiii nevaccinaţi poate fi implicat b.difteric.

19
3.3.Tabloul clinic:

Manifestări comune: febră, dureri faringiene

(exacerbate de deglutiţie), hiperemie şi hipertrofie
faringoamigdaliană, adenopatie submandibulară
satelită;debutul este brusc în formele bacteriene

20
Simptome particulare în diferite forme etiologice:

- faringoamigdalita streptococică:apare peste vârsta

de 2 ani, debut brusc, febră mare,
disfagie,hiperemie faringiană net circumscrisă
(amigdale,stâlpi anteriori,văl palatin.lueta),depozite
albicioase în criptele amigdaliene, edem şi peteşii
palatine, adenopatie subangulo-
mandibulară,dureroasă,deseori limbă “zmeurie”,
rash scarlatiniform;
semne negative:conjunctivita, tusea, rinoreea,
disfonia

21
- faringoamigdalitele produse de alte bacterii se
manifestă, de asemenea cu depozit purulent,
deseori confluent, care se îndepărtează uşor, apar
pe fondul unei infecţii virale (ex.mononucleoză)

22
- faringita virală, debut insidios, febră variabilă,
hiperemie difuză faringoamigdaliană, se poate
asocia tusea, rinoreea, disfonia, conjunctivita;
aspect local particular este produs de Coxsackie A
(herpangina): microvezicule şi microulceraţii
înconjurate de halou eritematos, dispuse pe
amigdale, stâlpii amigdalieni, palat,luetă;
adenovirusul tip 33 produce febră, curbatură,
faringită, conjunctivită nepurulentă, adenopatie
preauriculară şi cervicală, (febră APC)

23
- mononucleoza infecţioasă: debut progresiv,febră
prelungită,depozite cu pseudomembrane pe
amigdale, adenopatie generalizată,
(hepato)splenomegalie , astenie*; paraclinic: în
hemogramă predomină celulele mononucleare şi
apar limfocite atipice, serologie(atc anti-capsidic
IgM,în faza acută), transaminaze crescute,
frecvent se asociază infecţie streptococică

*atenţie la formele atipice,mai ales la vârstele mici

24
- angina Plaut – Vincent (etiologic fuzospirili
anaerobi ± gram-negativi), debut insidios, febră
inconstantă, ulceraţie cenuşie-verzuie şi
pseudomembrane pe amigdală (unilaretal), se
poate extinde pe gingii şi faringe; halenă fetidă,
adenopatie satelită masivă

25
- faringita cu anaerobi: ulceraţii, necroze, depozite
galben cenuşii pe amigdale şi zone vecine; deseori
apar pe fond de agranulocitoză,leucemie ac.

- candidoza amigdaliană: depozit alb pe amigdale

şi în jur, uşor de îndepărtat, pe fond neinflamator,
copil cu deficit imun, antibioterapie îndelungată

26
- difteria se suspectează în cazul unor depozite
confluente alb-cenuşii, ce depăşesc amigdalele
(se extinde spre luetă şi faringele posterior), se
îndepărtează greu urmând o hemoragie
punctiformă, edem masiv în jur,adenopatie
masivă; copil nevaccinat

27
3.4.Examene paraclinice: hemogramă(neutrofilie
în formele bacteriene), RFA, exsudat faringian
(examen microscopic al frotiului, culturi
bacteriene) ,strep-test rapid

3.5.Dg.diferenţial: diverse forme etiologice şi boli

hematologice: agranulocitoza, leucemia;
limfoame,tu.amigdaliene.

3.6.Evoluţie: în general favorabilă în 7-10 zile

28
3.7.Complicaţii
3.7.1.Faringite bacteriene: otite, sinuzite, abcese
periamigdaliene şi retrofaringiene,adenite
submandibulare, limfadenită mezenterică,
septicemie; complicaţii tardive (RAA, GNAPS,
cronicizare)
3.7.2.Faringite virale: suprainfecţie bacteriană,
deshidratare prin lipsă de aport

29
3.8.Tratament:
Igieno-dietetic: idem ca la rinofaringita
Medicamentos:
-etiologic:(în infecţii bacteriene) start cu penicilina
50.000-100.000/kg/zi în 3-4 prize timp de 10
zile, sau eritromicina 40 mg/kg/zi în 4 prize po
antibioterapia este condusă şi în funcţie de
rezultatul examenului bacteriologic.
Decizia începerii antibioterapiei fără examen bacteriologic depinde de
prezenţa tuturor celor 4 manifestări ale semnului Mc.Issac (febra,
depozite pultacei, adenopatie, absenţa tusei);alte criterii:patologie
de fond,stare gen alterata
- patogenetic, simptomatic (vezi rinofaringita).

30
3.9.Aspecte legate de faringita streptococică:
- diagnostic: manifestările clinice sunt orientative,
este nevoie de cultură din exsudat faringian pentru
confirmare sau strep-test
- tratament: antibioticul de elecţie este penicilina,
10 zile; alte antibiotice utile: cefalosporine,
clindamicina, eritromicina, claritromicina,
azitromicina.

31
- purtătorii faringieni de streptococ grupa A:
simptomatologie absentă, risc minim de
complicaţii;tratament indicat la cei cu RAA în APP,
RAA în familie, epidemie de RAA sau GNA în
comunitatea respectiva şi înainte de
amigdalectomie. Se indică clindamicin sau
cefadroxil 10 zile.

32
4.Infecţia cronică adenoamigdaliană.
- rolul şi comportamentul ţesutului limfatic al
inelului Waldeyer….
4.1.Etiologie: bacteriană (predomină streptococ)
4.2.Diagnostic:
- pusee repetitive de faringoamigdalită şi/sau
adenoidită, pusee de otită
- local: facies “adenoidian”, obstrucţie nazală,
rinoree posterioară, voce nazonată, tuse cronică,
hipertrofie amigdaliană autentică(uneori
cazeum,durere,halitoza),adenopatii regionale
persistente şi dureroase,sforăit nocturn
33
- generale: oboseală, inapetenţă, subfebrilităţi
- ex.complementare:ORL (hipertrofia
adenoidelor), ex.bacteriologic, RFA, ASLO, urină.
4.3.Complicaţii:
- locale:otită,sinuzită etc
- generale: insuficienţă respiratorie în timpul
somnului, RAA, GNAPS
4.4.Tratament: chirurgical
- indicaţiile amigdalectomiei,cel puţin unul din
următoarele: hipertrofia autentică,
abcesul periamigdalian, adenita satelită
permanentă, cel puţin 5 pusee de amigdalită într-
un an
34
- indicaţiile adenoidectomiei: otite supurate
recidivante, laringite recidivante, insuficienţă
respiratorie obstructivă, respiraţia orală
persistentă, hipoacuzie, facies adenoidian.

35
4.5.Apneea obstructivă de somn
4.5.1.Definiţie: apariţia în timpul somnului a unor
episoade de apnee sau hipopnee şi scurte treziri
4.5.2.Cauze:
- obstrucţia CRS: hipertrofia adenoamigdaliană,
rinita alergică, polipoza nazală
- obezitatea
- sindroame genetice: Pierre-Robin, Down,
Beckwith etc.

36
- anomalii de dezvoltare: laringomalacia
- boli musculare: DM, atrofii spinale
- alte: hipotiroidism, MPZ, convulsii morfeice

4.5.3.Consecinţe: hipoxie, hipercapnie, HTP, HTA,

HVS, creşterea toleranţei la insulină, tulburări
neurocognitive (comportament, învăţare)

37
4.5.4.Semne
Semne majore Semne minore
Sforăit în timpul somnului Somnolenţă diurnă (aţipeli)
Respiraţie bucală Inapetenţă
Somn neliniştit, treziri Încetinirea creşterii
Pauze respiratorii Tulburări de deglutiţie
Infecţii recidivante CR Tulburări de comportament
Transpiraţii nocturne Otite medii
Rinită cronică Enurezis

38
4.5.5.Diagnostic: polisomnografie (index apnee,
hipopnee ≥ 1 pe oră)
4.5.6.Tratament:
- adenoamigdalectomie
- PPC, fluticonazol spray nazal
- tratament postural
- alte: scăderea greutăţii, tratament cauzal

39
5.Sinuzitele (s)=rinosinuzitele
5.1.Definiţie: s reprezintă procesul inflamator de la
nivelul sinusurilor paranazale.
- acute (evoluţie sub 3 săpt.)
- cronice
5.2.Etiologie predominant bacteriană (pneumo,
Haemophilus, stafilo); rolul alergiei?

Obs.:s apare ca o complicaţie a unei ICR, rinită alergică,etc(persistenţa

simptomelor peste 10 zile); totdeauna vom căuta factori
predispozanţi(obstructia ostium sinusal,disfunctia ciliara,FC, sindr
Kartagener,deficit imun)

40
5.3.Clinic:
- febră (poate lipsi)
- durere puncte sinusale (spontană, provocată)
- obstrucţie nazală, rinoree purulentă ant. şi post.
(uneori unilaterală)
- tusea (mai intensă noaptea) – sinuzita este o
cauza importanta de tuse cronică
- halenă, hiposmie

Obs.pneumatizarea sinusurilor: nou născut s. etmo-

idale, sugar s. maxilare, preşcolar,şcolar s.frontale şi
sfenoidale
41
- o formă particulară este etmoidita: mai frecvent
la sugar, hiperpirexie, stare toxică, edemul
pleoapei sup., tumefacţia unghiului int.ocular,
s.celsiene

42
5.4.Ex.complementare
- ORL: uneori necesită endoscopie, puncţie
- Rgr.sinusuri: îngroşare mucoasă, nivel lichid
- CT: aprecierea extensiei
- Ex.bacteriologic
5.5.Dg.dif.:
- rinita, rinofaringita
- adenoidita
- dg.bolilor de fond în formele recurente

43
5.6.Complicaţii:
- celulita orbitală
- tromboza sinus cavernos
- meningita, abces cerebral
- empiem subdural
- osteomielita
- polipi nazali

44
5.7.Tratament
5.7.1.Medicamentos
- etiologic: start cu amoxicilin (±clavulanat) sau
cefalosporine gen.2 – cure lungi(3-4 sapt)
- patogenetic: vasocronstrictoare nazale, inhalaţii,
cromoglicat topic, corticoizi topic, antihistaminice
po, corticoizi po,stabilizatoare de mastocite(keto-
tifen),IGIV
- simptomatic: analgezice, AINS
45
5.7.2.Chirurgical:
- lavaj, aspirare
- trepanare nazo-antrală
- polipectomie
- etmoidectomie

46
5.8.Sinobronşita
- unitatea funcţională a căilor respiratorii
superioare şi inferioare (structură histologică,
reglementarea homeostaziei)
- reacţionează similar la iritaţii alergice, fizice,
chimice sau infecţioase (infiltrat eozinofil, edem al
mucoasei etc.)
- clinic: tuse persistentă, obstrucţie
nazală,faringită,otită catarală,semne generale
(subfebrilităţi,inapetenţă, oboseală)
- dg.diferenţial: FC,s.Kartagener
47
6.Otitele medii (o.m.)
6.1.Definiţie:proces inflamator al mucoasei care
căptuşeşte urechea medie. Reprezintă o
complicaţie IACRS. Frecvenţă mare.
6.2.Etiologie:predom.microbiană (pneumococ
50%,Haemoph.,stafilo)

Rolul factorilor favorizanţi:varsta,particularitati anatomice,malnutritie,

deficit imun,portaj pneumococ,componenta alergica,RGE?

48
Forme:- o.m. acute: catarale, supurate
- o.m. cronice: permanente, recurente
- otomastoidita: acută, latentă
6.3.Manifestări clinice
6.3.1.O.m. acute
- IACRS în evoluţie
- febră (izolată, prelungită la sugar –justifică ex ORL)
- otalgie (sugar: agitaţie, ţipăt, refuzul alim.),semnul
Vacher poz.
- diminuarea auzului
- ± vărsături, diaree,dureri abdominale
49
- în evoluţie otoree purulentă
(→scăderea febrei, sistarea durerii)
- ex.ORL: timpan hiperemic, luciu
pierdut, bombat, perforat→secreţii
- evoluţie: vindecare, recăderi,
cronicizare
- complicaţii: mastoidita, enterocolita

50
6.3.2.O.m.cronică
- otoree purulentă cronică (permanentă,
recurentă),hipoacuzie
- ex.ORL: timpan perforat central,
permanent, uneori colesteatom
- complicaţii: otomastoidita, afectarea
auzului, distrofiere (sugar)

Dg.complect include factorii favorizanti(vegetatii

adenoide ,amigdalita cr,sinuzite,atopie,deficit
imun,histiocitoza,FC)

51
6.3.3.Otomastoidita
Localizarea procesului inflamator-exsudativ la
niv.celulelor mast.+osteita necr.a septurilor (compli-
caţie a otitei medii)

- forma acută (manifestă): stare septică + tumefacţia

retroauriculară în timpul o.m.supurate sau după 1-3
săptămâni; stare nutriţie bună

- forma latentă: sugar mic, distrofic, cu otite în

antecedente →paloare, inapetenţă, tulb.digestive,
stagnarea greutăţii, a(sub)febril→”sindrom
neurotoxic”, s.locale atenuate.
52
 Complicaţiile otomastoiditei

- generale: distrofiere, diseminare

hematogenă (bronhopneumonie, ITU)
- endotemporale şi endocraniene:labirintita,
paralizia facială, abces extradural, abces
cerebral, abces cerebelos, meningita,
tromboze venoase.

6.4.Ex.paraclinice: hemograma, RFA,

ex.bacteriologic, Rgr.mastoide.

53
6.5.Tratamentul otitei si otomastoiditei
- igienodietetic
- etiologic: antibioterapie ţintită 7-10 zile po sau
parenteral (vârstă mică, intoleranţă digestivă,
stare alterată);
Start cu ampicilin 100mg/kg/zi 3-4 prize sau
amoxicilin 80 mg/kg/zi ((±clavulanat)2-3 prize
sau cefaclor 40-50 mg/kg/zi 2 prize; alternative
parenterale: cefalosporina II şi III; în formele
severe şi recurente se asociază aminoglicozide.

54
- patogenetic: asigurarea permeabilităţii nazale,
deranjul casei timpanului(paracenteza,
grommet)
- simptomatic:căldură locală, sedative,analgezice,
antitermice
- chirurgical: adenoidectomie (formele recidivante)
antrotomie (mastoidita)

55
6.6.Otita externă
- inflamaţia virală, bacteriană sau micotică a
conductului auditiv extern (igienă
necorespunzătoare, apă de baie, utilizarea
incorectă a beţişoarelor de curăţenie, otită medie,
DZ etc.)
-durere (spontană sau provocată), adenopatie
retroauriculară, sufebrilitate/febră
- edem al tegumentului cond.aud., lumen redus,
secreţii, uneori furuncul
- tratament: local (meşe cu dezinfectante,
antibiotic, cortizon), rareori antibioterapie,drenaj
în caz de abcedare 56