REABILITAREA ORALĂ

ESTETICĂ ÎN ZONA FRONTALĂ

 INTRODUCERE
TERMENUL „ESTETICĂ“ A FOST INTRODUS DE ALEXANDER GOTTLIEB BAUMGARTEN
ÎN ANUL 1750, ÎN LUCRAREA „AESTHETICA“. BAUMGARTEN DEFINEŞTE ESTETICA CA
FIIND ŞTIINŢA CUNOAŞTERII SENZORIALE. CONFORM ACESTUIA, CUNOAŞTEREA
SENZORIALĂ SE DEOSEBEŞTE DE CEA A GÂNDIRII PRIN OPOZIŢIA DINTRE
OBIECTIVUL ESTETICII ŞI A LOGICII:PRIMA URMĂREŞTE FRUMOSUL, A DOUA
ADEVĂRUL.
ÎN PREZENT, CONOTAŢIILE TERMENULUI „ESTETICĂ“ VARIAZĂ ÎN RAPORT CU
GRADELE DIFERITE DE PERCEPŢIE ESTETICĂ LEGATE DE SEX, VÂRSTĂ,
NAŢIONALITATE ŞI RASĂ. ASTFEL, NE PUTEM AŞTEPTA LA ABILITĂŢI DE
RECUNOAŞTERE ŞI APRECIERI DIFERITE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE O ESTETICĂ DENTO-
FACIALĂ OPTIMĂ DIN PARTEA PACIENŢILOR EDENTAŢI PARŢIAL SAU TOTAL. TIMP
DE SECOLE, LITERATURA ŞI ARTA AU INDICAT FAPTUL CĂ ZÂMBETUL POSEDĂ
PROPRIA SA FRUMUSEŢE ŞI CĂ ACESTA PREZINTĂ UN ROL ESENŢIAL ÎN ESTETICA
FACIALĂ.
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI, DINŢII AU FOST FRECVENT PRELUCRAŢI PENTRU A MODIFICA
FIZIONOMIA, PENTRU A INDICA POZIŢIA UNUI INDIVID ÎNTR-O IERARHIE SAU CHIAR PENTRU A
SPECIFICA STAREA CIVILĂ. ABORIGENII ÎŞI DECORAU DINŢII CU ÎNCRUSTAŢII DIN AUR SAU CU
BIJUTERII, ANNAMIŢII ÎŞI LĂCUIAU DINŢII ÎN NEGRU PENTRU A ARĂTA RESPECTABILITATE, IAR
FEMEILE DIN INDONEZIA OBIŞNUIAU SĂ ÎŞI APLICE LACURI DE CULOARE ROŞIE PE DINŢI
PENTRU A SUGERA FAPTUL CĂ AU DOBÂNDIT VÂRSTA LA CARE SE POT CĂSĂTORI.
CARACTERISTICILE ESTETICII DENTO-FACIALE SUNT OARECUM LEGATE DE CIVILIZAŢIE, DE
ORIGINE ŞI DE ZONA GEOGRAFICĂ.
 ESTETICA
• ESTE CONSIDERATĂ CEA MAI ÎNALTĂ FORMĂ DE CREARE ŞI RECEPTARE A FRUMOSULUI. FIECARE DINTRE
NOI AVEM O PERCEPŢIE GENERALĂ A FRUMOSULUI. CU TOATE ACESTEA, INDIVIDUALITATEA NOASTRĂ,
INTERPRETAREA PROPRIE ŞI EXPERIENŢELE PERSONALE FAC ACEASTĂ CARACTERISTICĂ UNICĂ,
INDIFERENT DE CÂT DE MULT ESTE INFLUENŢATĂ DE CULTURĂ ŞI DE IMAGINEA DE SINE. 
• CEEA CE CULTURA NOASTRĂ PERCEPE CA DESFIGURARE, POATE FI FRUMOS ÎN ALTA. FEMEILE DIN CHINA
OBIŞNUIAU SĂ-ŞI LEGE LABA PICIORULUI FOARTE STRÂNS, PENTRU A LE SCHIMBA FORMA ŞI LUNGIMEA,
CELE DIN TRIBUL UBANGI ÎŞI ÎNTIND FOARTE MULT BUZA INFERIOARĂ ŞI LOBUL URECHII CU AJUTORUL
UNUI DISC, GHEIŞELE PRACTICAU OHAGURO-OBICEI VECHI DE SUTE DE ANI PRIN CARE ÎŞI ÎNNEGREAU
DANTURA PENTRU MOTIVUL CĂ LE ADUCEA UN PLUS DE MISTER, O NOTĂ ARISTOCRATA ŞI SEMNIFICA
SANATATE ŞI MATURITATE SEXUALĂ.
• LA APOGEUL CIVILIZAŢIEI MAYAŞE A FOST DESCOPERIT UN SYSTEM DENTAR
DECORATIV ÎN CARE DINŢII ERAU ŞLEFUIŢI ÎN FORME COMPLICATE, IAR
ALŢII DECORAŢI CU ÎNCRUSTAŢII DIN JAD. ACESTA ESTE MODUL ÎN CARE
PERCEPŢIA A CEEA CE ESTE FRUMOS INFLUENŢEAZĂ IPOSTAZA ÎN CARE OAMENII
ALEG SĂ SE ÎNFĂŢIŞEZE ÎN FAŢA CELOR DIN JUR.
• ESTETICA NU ESTE ABSOLUTĂ, DAR ESTE EXTREM DE SUBIECTIVĂ.
 DISCROMIA DENTARĂ

• DISCROMIA DENTARĂ SAU COLORAREA DINŢILOR REPREZINTĂ O PROBLEMĂ

ESTETICĂ CE AFECTEAZĂ UN NUMĂR MARE DE PERSOANE. DINŢII SE POT COLORA
UNIFORM SAU POT FI AFECTAŢI DE CÂTEVA PETE VIZIBILE PE SMALŢUL DINŢILOR.
• ACEŞTIA POT CĂPĂTA CULORI CE VARIAZĂ DE LA GALBEN LA MARONIU SAU CHIAR GRI.
TOTODATĂ, DISCROMIA DENTARĂ SE POATE IDENTIFICA ŞI PRIN APARŢIA UNOR PETE
ALBE PE SUPRAFAŢA DINŢILOR.
 TRATAMENT
• ÎN SITUAŢIILE MAI PUŢIN GRAVE, DISCROMIILE DENTARE POT FI TRATATE ŞI
ACASĂ CHIAR DE PERSOANA ÎN CAUZĂ. ASTFEL, PERIAJUL DINŢILOR DE CEL
PUŢIN DOUĂ ORI PE ZI, FOLOSIREA AŢEI DENTARE ŞI A APEI DE GURĂ SUNT
METODELE CARE DUC LA ELIMINAREA DISCROMIEI DENTARE.
• TRATAMENTUL DISCROMIEI DENTARE POATE FI REALIZAT ŞI ÎN
CABINETUL MEDICULUI STOMATOLOG, PRIN APLICAREA UNOR FAŢETE
DENTARE. SAU PRIN FOLOSIREA UNOR METODE AVANSATE DE ALBIRE A
DINŢILOR.
 AFECȚIUNILE DENTARE ÎN ZONA FRONTALĂ

1. CAUZA PRINCIPALĂ A LEZIUNILOR DENTARE ÎN ZONA FRONTALĂ ESTE BOALA CARIOASĂ.

FIIND CONSECINȚA UNEI ALIMENTAȚII GREȘITE, PRIN CONSUMUL PESTE MĂSURĂ AL
ZAHARURILOR ȘI AL CARBOHIDRAȚILOR, COROBORATĂ CU O DEFICIENȚĂ A INFORMĂRII ÎN
PRIVINȚA UNEI IGIENE CORECTE, ACEASTĂ BOALĂ REUȘEȘTE SĂ  AFECTEZE TOT MAI MULT
POPULAȚIA.
2. EROZIUNEA REPREZINTĂ UN PROCES DE DEZINTEGRARE CHIMICĂ A SUBSTANȚEI DURE
DIN STRUCTURA DINȚILOR ȘI ESTE REZULTATUL CONSUMULUI EXAGERAT DE BĂUTURI
CARBOGAZOASE ȘI AL PRODUSELOR CARE CONȚIN ACID CITRIC SAU ACID FOSFORIC ÎN
DIVERSE CONCENTRAȚII. ACEST FENOMEN POATE FI PROVOCAT ȘI DE O IGIENIZARE
INTEMPESTIVĂ A DINȚILOR, PRINTR-O METODĂ DE PERIAJ NU TOCMAI CORECTĂ.
ALEGEREA UNEI PERIUȚE DE DINȚI INADECVATĂ SAU O METODĂ DE PERIAJ GREȘITĂ POT
AMPLIFICA EFECTUL FACTORILOR CAUZATORI DE EROZIUNE PRIN DESPRINDEREA
MECANICĂ A PRISMELOR DE SMALȚ.
3. ATRITIA DINȚILOR FRONTALI ESTE, DE ASEMENEA, O PROBLEMĂ CU CONSECINȚE DESTUL
DE GRAVE. ACEST FENOMEN ESTE REPREZENTAT DE ABRAZIUNEA SMALȚULUI ȘI UNEORI
CHIAR A DENTINEI. ÎN FUNCȚIE DE ACEASTA SE FACE ȘI O CLASIFICARE A ATRITIEI CARE, DE
FAPT, EVALUEAZĂ AMPLOAREA DEFICITULUI DE SUBSTANȚĂ DURĂ DENTARĂ:
• GRADUL I – ATRITIA ESTE LOCALIZATĂ DOAR ÎN SMALȚ
• GRADUL II – APAR MICI INSULE DE DENTINĂ (DENTINA ARE CULOARE GĂLBUIE)
• GRADUL III – INSULELE DE DENTINĂ ÎNCEP SĂ SE UNEASCĂ
• GRADUL IV – SUPRAFAȚA MASTICATORIE A DINȚILOR ESTE DOMINATĂ DE EXPUNEREA
DENTINEI
• GRADUL V – LIPSA SUBSTANȚEI DENTARE ESTE ATÂT DE MARE ÎNCÂT SE DESCHIDE
CAMERA PULPARĂ
DE CELE MAI MULTE ORI ACESTE MODIFICRI APAR ÎN CONTEXTUL EXISTENȚEI UNOR
OBICEIURI VICIOASE:
• ROADEREA UNGHIILOR
• CONSUMUL EXAGERAT DE SEMINȚE
• CONSUMUL PREPONDERENT AL ALIMENTELOR TARI ȘI ABRAZIVE
• FOLOSIREA INSTRUMENTELOR DE SUFLAT
• FUMATUL PIPEI
4. ÎN ETIOLOGIA LEZIUNILOR DINȚILOR FRONTALI, ACCIDENTELE ȘI TRAUMATISMELE OCUPĂ
UN LOC FOARTE IMPORTANT.  UNEORI NE CONFRUNTĂM CU PIERDEREA ÎNTREGII COROANE
DENTARE, IAR ALTEORI DOAR CU FRACTURAREA UNUI FRAGMENT DIN ACEASTA. ÎN FUNCȚIE
DE PARTICULARITĂȚILE CAZULUI CLINIC TRATAMENTUL VA FI, DE ASEMENEA, DIFERIT.
ABORDAREA TERAPEUTICĂ A LEZIUNILOR DENTARE ÎN ZONA FRONTALĂ ESTE FĂCUTĂ ÎN
URMA UNUI CONSULT MINUȚIOS DIN PARTEA MEDICULUI STOMATOLOG, CARE VA PUNE ÎN
BALANȚĂ DORINȚA PACIENTULUI, SITUAȚIA CLINICĂ ȘI COSTURILE FINALE. ASTFEL, ÎN
FUNCȚIE DE SITUAȚIA CLINICĂ TRATAMENTUL SE APLICĂ PAS CU PAS RESPECTÂNDU-SE
PROTOCOALELE STABILITE PENTRU ASTFEL DE SITUAȚII.
TRATAMENTUL LEZIUNILOR DENTARE ÎN ZONA FRONTALĂ PRIN REALIZAREA UNOR FAȚETE
ESTE INDICAT ÎN URMĂTOARELE SITUAȚII:
DISCROMII – PETELE ALBE SAU CRETOASE SAU COLORAȚII GĂLBUI REZULTATE ÎN URMA
UNOR MEDICAȚII, IMPOSIBIL DE ÎNDEPĂRTAT PRIN ALBIREA PROFESIONALĂ.
DIASTEME ȘI TREME – ACELE SPAȚII DINTRE DINȚII FRONTALI POT FI COMPENSATE CU
FAȚETE.
DINȚII CU POZIȚIONARE DEFECTUASĂ (MALPOZIȚIE) – ÎN CAZURILE IMPOSIBIL DE REZOLVAT
PRIN TRATAMENT ORTODONTIC FAȚETELE POT REPREZENTA O OPȚIUNE TERAPEUTICĂ.
MULTIPLE LEZIUNI CARIOASE PE ACELAȘI DINTE, FRACTURI ALE MUCHIEI INCIZALE.
 CLASIFICAREA EDENTAŢIILOR
Edentația totală
Lipsesc toti dintii de pe arcada dentara; acest tip de edentatie nu
beneficiaza de tratament prin punti dentare, in afara cazului
realizarii de punti pe implanturi.
Tipuri de lucrari protetice ce se pot executa:
• Proteza totala
• Lucrari fixe sau mobilizabile pe implanturi
Edentația parțială
Lipsesc unul sau mai multi dinti de pe arcada dentara, dar niciodata toti.
Doar anumite forme ale acestei edentatii beneficiaza de tratament
prin punti dentare. Pentru a intelege mai bine ce forme de edentatie
partiala pot beneficia de solutii de restaurare fixe, sa vedem cum se
clasifica aceste edentatii in functie de numarul si pozitia dintilor lipsa.
Kennedy a impartit edentatile partiale in 4 clase, in functie de pozitia si
intinderea breselor edentate.
CLASA 1 KENNEDY : EDENTAŢIA BITERMINALĂ
Lipsesc dintii din spate in ambele parti ale arcadei. Aceste situatii apar datorita pierderii timpurii a
molarilor si/sau premolarilor din ambele parti ale arcadei dentare.

Este o varianta greu de tratat prin punti dentare.

Tipuri de lucrari protetice ce se pot executa
• Lucrari fixe sau mobilizabile pe implanturi
• Proteze mobilizabile scheletate
CLASA 2 KENNEDY : EDENTAŢIA UNITERMINALĂ
Lipsesc dintii posteriori doar intr-o singura parte a arcadei. Aceste situatii apar datorita
pierderii timpurii a molarilor si/sau premolarilor de pe una din partile arcadei dentare.
Este clasa cele mai dificil de tratat. Se pot incerca punti cu extensie distala desi nu au
un prognostic prea bun. Protezele mobilizabile sunt dificil de conceput. Implanturile
dentare sunt varianta de electie.
Tipuri de lucrari protetice ce se pot executa:
• Lucrari fixe sau mobilizabile pe implanturi
• Proteze mobilizabile scheletate desi sunt mai dificil de conceput
• Punti cu extensii distale doar in situatii exceptionale
CLASA 3 KENNEDY : EDENTAŢIA INTERCALATĂ POSTERIOARĂ
Lipsesc dinti in zona posterioara a arcadei. Bresa edentata este marginita atat in fata
( mezial ) cat si in spate ( distal ) de dinti.
Este clasa cu cea mai potrivita indicatie pentru puntile dentare fixe daca bresa nu
este exagerat de lunga. Implanturile dentare se pot folosi cu succes si in aceasta
situatie.
Tipuri de lucrari protetice ce se pot executa
• Punti dentare fixe pe dinti naturali
• Lucrari fixe sau mobilizabile pe implanturi
• Proteze mobilizabile scheletate daca bresa este foarte intinsa.
CLASA 4 KENNEDY : EDENTATIA INTERCALATA ANTERIOARA
Lipsesc dinti din partea anterioara a arcadei. Cu alte cuvinte, lipsesc incisivii, iar
edentatia trece de o parte si de alta a liniei mediane. In aceste situatii pretentiile
estetice sunt foarte ridicate.
Este o situatie clinica in care puntile dentare se pot folosi cu succes. Datorita
pretentiilor estetice ridicate, se indica folosirea lucrarilor ceramice sau din zirconiu.
Puntile dentare pe implanturi sunt, de asemenea, o solutie excelenta.
Tipuri de lucrari protetice ce se pot executa
• Punti dentare fixe pe dinti naturali
• Punti dentare pe implanturi
• Proteze mobilizabile scheletate in anumite situatii.
CLASE COMBINATE
Evident, in practica curenta se intalnesc multe situatii clinice in care, edentatile
reprezinta o combinatie intre aceste clase. In aceste cazuri, prima intrebare este cum
restauram bresa cea mai dificila? Aceasta bresa apartine clasei cu numarul cel mai
mic.
• În imaginea de mai jos avem o edentatie intercalata posterioara si o edentatie
uniterminala. Asadar, ar fi o combinatie intre clasele 2 si 3 kennedy.
• In asemenea situatii, este mult mai dificila restaurarea edentatiei terminale ( care are
numar mai mic ) deoarece lipseste sprijinul posterior.
• Cea mai indicata conduita terapeutica este conceperea unei lucrari care sa restaureze
ambele brese.
 CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

CLASA I (ANGLE) CUPRINDE ANOMALIILE DENTO-MAXILARE ÎN CARE CELE

DOUĂ BAZE MAXILARE SUNT PLASATE CORECT ÎN PLAN SAGITAL CU RAPORT
NEUTRAL LA MOLARUL DE 6 ANI. ACEASTA CLASĂ DE ANOMALII INCLUDE
ANOMALIILE PREZENTE ÎN ZONA FRONTALĂ:
• ÎNGHESUIRI (DDM CU ÎNGHESUIRI)
• ANGRENAJE INVERSE
• OCLUZII ADÂNCI
• OCLUZII DESCHISE
CLASA A II-A (ANGLE): SUNT PREZENTE ANOMALII ÎN CARE MAXILARUL
INFERIOR ESTE SITUAT MAI POSTERIOR FAȚĂ DE CEL SUPERIOR CU
RAPOARTE DE DISTALIZARE LA NIVELUL MOLARILOR UNU PERMANENȚI
CU ½ CUSPID (ANTAGONISM SINGULAR) SAU 1 CUSPID. EXISTĂ 2
SUBDIVIZIUNI ÎN FUNCȚIE DE RAPORTURILE FRONTALE ÎN PLAN VERTICAL:
❖ CLASA II/1 (TIP RESPIRATOR ORAL) ÎN CARE DINȚII FRONTALI SUPERIORI
SUNT ÎN PROALVEOLODONȚIE, MAXILARUL ESTE ÎNGUST ȘI ALUNGIT;
❖ CLASA II/2 (TIP RESPIRATOR NAZAL) ÎN CARE DINȚII FRONTALI
SUPERIORI SUNT ÎN RETROALVEOLODONȚIE.

CLASA A III-A (ANGLE): APARE RAPORT DE MEZIALIZARE LA NIVELUL MOLARILOR PRIMI PERMANENTI
CU ½ CUSPID, 1 CUSPID ȘI, DE OBICEI OCLUZIE INVERSĂ FRONTALĂ.
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DUPĂ ȘCOALA FRANCEZĂ (CAUHEPE) – IA IN CONSIDERARE
FACTORII ETIOLOGICI DAR ȚINE CONT ȘI DE TOPOGRAFIA ANOMALIILOR .EXISTĂ TREI CLASE
DE ANOMALII:
1. ANOMALII ALE OASELOR MAXILARE:
• ANATOMICE – SE MODIFICĂ DIMENSIUNEA BAZELOR OSOASE; DATE DE FACTORI
GENETICI;
• FUNCȚIONALE – SE MODIFICĂ RAPOARTELE DINTRE CELE DOUĂ MAXILARE ȘI ÎNTRE
ELE ȘI BAZA CRANIULUI; DATE DE FACTORI DISFUNCȚIONALI;
2. ANOMALII ALE PROCESELOR ALVEOLARE – DATE DE FACTORI DISFUNCTIONALI
LOCOREGIONALI; 3. ANOMALII DENTARE – MODIFICȘRI DE NUMĂR, FORMĂ, VOLUM, POZIȚIE,
STRUCTURĂ; DATE DE FACTORI GENETICI
CLASIFICAREA ȘCOLII GERMANE (KORKHAUS, REICHENBACH, KANTOROVITZ) ESTE O
CLASIFICARE PE SINDROAME, ANOMALIILE DIN CADRUL ACELUIAȘI SINDROM AVÂND UN
SIMPTOM COMUN CONSIDERAT PATOGNOMONIC:
1.SINDROMUL COMPRESIEI DE MAXILAR
2. SINDROMUL OCLUZIEI ÎNCRUCIȘATE
3. SINDROMUL PROGENIC
4. SINDROMUL OCLUZIEI DISTALE
5. SINDROMUL OCLUZIEI ADÂNCI
6. SINDROMUL OCLUZIEI DESCHISE
7. CONSECINȚELE PIERDERII PREMATURE A DINȚILOR TEMPORARI
8. ANOMALII DENTARE DE NUMĂR ȘI POZIȚIE
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DUPĂ ȘCOALA BUCUREȘTEANĂ (ACAD. PATRU FIRU, ACAD.
BOBOC) – ȚINE CONT DE CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA DIFERITĂ A ELEMENTELOR
COMPONENTE ALE ADM:
• BAZA CRANIULUI – DEZVOLTARE ENCONDRALĂ
• BAZELE OSOASE MAXILARE - DEZVOLTARE DESMALĂ
• BAZELE OSOASE MANDIBULARE - DEZVOLTAREA ENCONDRALĂ
• PROCESELE ALVEOLARE - DEZVOLTARE DESMALĂ
• ARCADELE DENTARE - DEZVOLTARE MIXTĂ ECTO-MEZODERMICĂ
1.DIZARMONII MAXILARE (DISGNAȚII) – SE MODIFICĂ DIMENSIUNEA ȘI FORMA BAZELOR
OSOASE MAXILARE; DATE DE FACTORI GENERALI;
2. DIZARMONII ALE PROCESELOR ALVEOLARE (DISALVEOLII) – SE MODIFICĂ RAPOARTELE
DINTRE ARCADELE ALVEOLARE SAU DINTRE ELE ȘI BAZA MAXILARULUI; DATE DE FACTORI
DISFUNCȚIONALI;
3. DIZARMONII DENTARE DE GRUP – SE MODIFICĂ RAPOARTELE DINTRE ARCADELE DENTARE;
DATE DE FACTORI DISFUNCȚIONALI, PANTE DE CONDUCERE CUSPIDIANĂ;
4. DIZARMONII DENTO-ALVEOLARE – INCONGRUENȚA ÎNTRE DIMENSIUNEA ARCADELOR
DENTARE ȘI DIMENSIUNEA ARCADELOR ALVEOLARE DUC LA ÎNGHESUIRI SAU SPAȚIERI; DATE
DE FACTORI GENETICI;
5. DIZARMONII DENTARE IZOLATE – MODIFICĂRI DE NR, VOLUM, FORMĂ, STRUCTURĂ; DATE
DE FACTORI GENETICI ȘI LOCO-REGIONALI;
OBIECTIVE TERAPEUTICE:
1.ELIMINAREA TUTUROR FACTORILOR ETIOLOGICI
2. REEDUCAREA FUNCȚIONALĂ (RESPIRAȚIE, DEGLUTIȚIE)
3. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE A ADM
4. DILATAREA MAXILARULUI
5. CORECTAREA PROTRUZIEI DINȚILOR FRONTALI ÎN SPAȚIUL EXISTENT SAU CREAT PRIN
DILATARE
6. NIVELAREA PLANULUI DE OCLUZIE
7. REDUCEREA SUPRAACOPERIRII
8. CORECTAREA RAPOARTELOR DE OCLUZIE (OCLUZIE ÎNCRUCIȘATĂ, OVERJET, CORECȚIA
LINIEI INTERINCISIVE)
9. ARMONIZAREA CELOR DOUĂ SISTEME (OSOS ȘI DENTAR) ȘI A RELAȚIILOR DE OCLUZIE
PENTRU OBȚINEREA UNUI OPTIM MORFOFUNCȚIONAL ȘI ESTETIC
 CLASIFICAREA TIPURILOR DE TRATAMENT
1. DETARTRAJUL DENTAR
DETARTRAJUL DENTAR ESTE O IGIENIZARE DENTARA MAI PROFUNDA REALIZATA
PRINTR-O CURATARE PROFESIONALA CE CONSTA IN INDEPARTAREA DEPOZITULUI
SUBGINGIVAL DE TARTRU, PRIN INTERMEDIUL APARATULUI DE DETARTRAJ CU
ULTRASUNETE. SCOPUL DETARTRAJULUI  ESTE SA CURETE DINTII DE BACTERII SI SA-I
LUSTRUIASCA, LASAND O SENZATIE FOARTE PLACUTA DE “NETED SI CURAT” SI DE
ASEMENEA O RESPIRATIE PROASPATA.
2. ALBIREA DENTARA
• ALBIREA DINTILOR ESTE UNA DINTRE PROCEDURILE CELE MAI CAUTATE DE ACEI
PACIENTI CE ISI DORESC UN ZAMBET STRALUCITOR, DEMN DE INVIDIAT. PE PIATA
EXISTA O MULTIME DE PRODUSE CE PROMIT DINTI MAI ALBI, DAR CEA MAI EFICIENTA,
DURABILA SI RAPIDA METODA DE A-I SI OBTINE ESTE O VIZITA LA MEDICUL DENTIST. 
• PRIN ACEASTA PROCEDURA, CULOAREA DINTILOR SE POATE DESCHIDE CU CATEVA
NUANTE, INSA REZULTATELE DEPIND DE GRADUL DE INGALBENIRE A DANTURII. DE
ASEMENEA, CAT TIMP SE VOR MENTINE REZULTATELE DEPINDE DE FIECARE PACIENT
IN PARTE. IN CAZUL PERSOANELOR CARE FUMEAZA SI CONSUMA VIN ROSU, CAFEA,
CEAI ORI ALTE LICHIDE SI ALIMENTE CE POT PATA DINTII, EFECTUL DE ALBIRE NU VA
DURA ATAT DE MULT. 
 SUNT MAI MULTE TIPURI DE TRATAMENTE DE ALBIRE A DINTILOR. UNUL DINTRE
ACESTEA CONSTA IN APLICAREA UNUI GEL DE ALBIRE PE SUPRAFATA DINTELUI SI
ACTIVAREA ACESTUIA CU AJUTORUL UNEI LAMPE SPECIALE. O ALTA METODA
CONSTA IN REALIZAREA UNUI MULAJ AL DINTILOR PACIENTILOR SI
CONFECTIONARE IN LABORATORUL DENTAR A UNEI GUTIERE IN CARE VA PUTEA FI
APLICAT GELUL DE ALBIRE. ACEASTA VA FI PURTATA ZILNIC, TIMP DE CATEVA ORE,
PANA LA OBTINEREA REZULTATELOR DORITE.
3. FATETELE DENTARE
• PACIENTII CARE ISI DORESC UN REZULTAT MAI SPECTACULOS POT OPTA PENTRU
FATETELE DENTARE. 
• SUNT STRUCTURI DE PORTELAN FOARTE SUBTIRI REALIZATE IN LABORATORUL DE
TEHNICA DENTARA CE VOR FI LIPITE PE SUPRAFATA DINTILOR, DANDU-LE ASTFEL UN
ASPECT ESTETIC MULT IMBUNATATIT. IN ESTETICA DENTARA, FATETELE POT DA UN
ASPECT PLACUT DINTILOR FRONTALI PRIN UMPLEREA SPATIILOR INTERDENTARE,
FIIND FOARTE EFICIENTE IN CAZUL DINTILOR CU DISCROMII SI USOARE MALPOZITII. 
• ACESTEA POT REZISTA CHIAR SI 10 ANI, IN FUNCTIE DE MATERIALUL DIN CARE SUNT
REALIZATE, MOTIV PENTRU CARE POT FI CONSIDERATE O INVESTITIE FOARTE BUNA.
4. IMPLANTUL DENTAR
IMPLANTURILE DENTARE
 SUNT DISPOZITIVE SUB
FORMA DE SURUB FOLOSITE
PENTRU A INLOCUI
RADACINA UNUI DINTE CE A
FOST PIERDUT. ROLUL LOR
ESTE ACELA DE A SUSTINE
ACELE LUCRARI CE VOR
INLOCUI DINTII LIPSA. CEL
MAI ADESEA, ACESTEA SUNT
REALIZATE DIN TITAN, UN
MATERIAL CE VA FUZIONA CU
OSUL MAXILARULUI, CEEA
CE INSEAMNA CA NU EXISTA
RISCUL DE A SE DEPLASA.
 ALBIREA DINŢILOR DEVITALI – PREZENTARE
DE CAZ CLINIC
MATERIAL ŞI METODĂ PENTRU ALBIREA (DECOLORAREA) DINŢILOR DEVITALI: SE
APLICĂ AGENTUL DE ALBIRE ATÂT PE SUPRAFAŢA SMALŢULUI DINTELUI DE
TRATAT (ALBIRE EXTERNĂ) CÂT ŞI ÎN CAMERA PULPARĂ (ALBIRE INTERNĂ). ÎN
CAZUL TEHNICII DE ALBIRE EXTERNĂ A DINŢILOR DEVITALI, AGENTUL DE ALBIRE
ARE PROPRIETATEA DE A PENETRA PRISMELE DE SMALŢ, AJUNGÂND LA NIVELUL
DENTINEI UNDE ALTEREAZĂ MOLECULELE ORGANICE COLORATE,
TRANSFORMÂNDU-LE ÎN MOLECULE INCOLORE. ÎN CAZUL TEHNICII DE ALBIRE
INTERNĂ A DINŢILOR DEVITALI, AGENTUL DE ALBIRE PĂTRUNDE ÎN
CANALICULELE DENTINARE ŞI DEGRADEAZĂ MOLECULELE ORGANICE COLORATE.
CU CÂT CONCENTRAŢIA SUBSTANŢELOR DE ALBIRE ESTE MAI MARE, CU ATÂT RATA
DESCOMPUNERII ÎN IONI DE OXIGEN ESTE MAI MARE ŞI TIMPUL DE ACŢIUNE ESTE MAI
SCURT. DE ACEEA AM ALES PENTRU CAZUL CLINIC PREZENTAT UN PRODUS PE BAZĂ DE
PEROXID DE HIDROGEN 38% (OPALESCENCE XTRABOOST, ULTRADENT). TEHNICA DE
ALBIRE FOLOSITĂ ESTE „PAINTON”, ADICĂ APLICAREA INDIVIDUALĂ, PE FIECARE DINTE,
A GELULUI DE ALBIT.
CAZUL CLINIC
PACIENTA F.R., ÎN VÂRSTĂ DE 19 ANI S-A PREZENTAT ÎN CABINETUL DE MEDICINĂ DENTARĂ
FIIND NEMULŢUMITĂ DE ASPECTUL DINŢILOR SĂI DIN GRUPUL FRONTAL SUPERIOR. PACIENTA
SE FEREA SĂ ZÂMBEASCĂ, ÎN TIMPUL VORBIRII DESCHIDEA FOARTE PUŢIN GURA, FIIND
PERMANENT ATENTĂ LA CÂT DE MULT SE VEDEAU DINŢII FRONTALI SUPERIORI. DIN
ANAMNEZĂ A REIEŞIT CĂ PACIENTA A SUFERIT REPETATE INTERVENŢII LA DINŢII DIN GRUPUL
FRONTAL SUPERIOR, ACESTE INTERVENŢII FIIND FĂCUTE CU SCOPUL DE A STOPA EVOLUŢIA
UNOR PROCESE CARIOASE APĂRUTE LA ACEST NIVEL. LA EXAMENUL CLINIC EFECTUAT PRIN
INSPECŢIE ŞI PALPARE AM CONSTATAT EXISTENŢA UNOR RESTAURĂRI CORONARE DIN
COMPOZIT FOTOPOLIMERIZABIL LA NIVELUL 1.2., 2.1., 2.2.. ACEŞTI DINŢI AVEAU O COLORAŢIE
GRI-CENUŞIU, CARACTERISTICĂ DINŢILOR DEVITALI, DAR ŞI O COLORAŢIE ROZ-GĂLBUI,
DATORATĂ ENDOMETAZONEI FOLOSITĂ PENTRU TRATAMENTUL ENDODONTIC. 1.2., 2.1., 2.2. AU
FOST INVESTIGAŢI RADIOLOGIC, CONSTATÂND EXISTENŢA UNOR OBTURAŢII DE CANAL
CORECT EFECTUATE. OBTURAŢIILE CORONARE ERAU INCORECT ADAPTATE ŞI PREZENTAU O
COLORAŢIE MARGINALĂ BRUN-CENUŞIE. EFECTUL ERA DEOSEBIT DE INESTETIC, AVÂND ÎN
VEDERE ÎNTINDEREA DESTUL DE MARE A OBTURAŢIILOR PE FAŢA VESTIBULARĂ A DINŢILOR.
TEHNICA DE LUCRU
ÎN PRIMA ŞEDINŢĂ S-A EFECTUAT UN DETARTRAJ ŞI PERIAJ PROFESIONAL PENTRU
ÎNDEPĂRTAREA PETELOR ŞI A COLORAŢIILOR DE PE SUPRAFAŢA DENTARĂ.

ÎN A DOUA ŞEDINŢĂ S-A PROCEDAT LA EFECTUAREA UNEI ALBIRI EXTERNE. PEROXIDUL DE

HIDROGEN ESTE CAUSTIC PENTRU ŢESUTURILE MOI DE LA NIVELUL CAVITĂŢII BUCALE,
NECESITÂND O IZOLARE RIGUROASĂ A ACESTORA ÎN MOMENTUL APLICĂRII GELULUI. TRUSA
OPALESCENCE EXTRABOOST CONŢINE O SERINGĂ CU O RĂŞINĂ SPECIALĂ PE CARE A,
APLICAT-O LA NIVELUL COLETULUI DENTAR ŞI AM FIXAT-O PRIN FOTOPOLIMERIZARE. EA
IZOLEAZĂ ASTFEL GINGIA DE ACŢIUNEA IRITATIVĂ A PEROXIDULUI.
ÎN PLUS, S-AU FOLOSIT RULOURI DE VATĂ ŞI DEPĂRTĂTOARE PENTRU A PROTEJA BUZELE ŞI
OBRAJII PACIENTEI.

GELUL L-AM APLICAT DUPĂ CORECTA ŞI COMPLETA IZOLARE A DINŢILOR DE TRATAT ŞI

DUPĂ I-AM USCAT ÎN PREALABIL.
TIMPUL DE ACŢIUNE AL GELULUI ESTE, CONFORM INDICAŢIILOR PRODUCĂTORULUI, DE 10-15
MINUTE, DUPĂ CARE L-AM ÎNDEPĂRTAT CU BULETE DE VATĂ ŞI PRIN SPĂLĂTURI ABUNDENTE.
ÎN A TREIA ŞEDINŢĂ AM ÎNDEPĂRTAT RESTAURĂRILE CORONARE. CHIAR DACĂ RADIOLOGIC
AM CONSTATAT EXISTENŢA UNOR OBTURAŢII DE CANAL CORECT EFECTUATE ÎN SCOPUL
APLICĂRII AGENTULUI DECOLORANT ÎN CAMERA PULPARĂ A TREBUIT SĂ NE ASIGURĂM CĂ
ÎNCHIDEREA CANALELOR ESTE ETANŞĂ. ÎN LIPSA ACESTEI ETANŞEIZĂRI EXISTĂ RISCUL
INFILTRĂRII SUBSTANŢEI OXIDANTE ÎN ZONA APICALĂ AVÂND DREPT CONSECINŢĂ APARIŢIA
UNOR FENOMENE DE IRITAŢIE SAU OSTEONECROZĂ. ASTFEL, AM PROCEDAT LA
ÎNDEPĂRTAREA UNEI PORŢIUNI DE 2 MM DIN REGIUNEA CORONARĂ A OBTURAŢIEI DE CANAL
ŞI ÎNLOCUIREA ACESTEIA CU UN IONOMER DE STICLĂ. DE ASEMENI, AM LĂRGIT PREPARAŢIA
CORONARĂ REALIZATĂ ÎN TIMPUL CREĂRII ACCESULUI ENDODONTIC ÎNDEPĂRTÂND TOATE
RESTURILE DE MATERIAL DE OBTURAŢIE RĂMASE LA NIVELUL CAMEREI PULPARE. DUPĂ
REALIZAREA IZOLĂRII, AM APLICAT GELUL DE ALBIRE ATÂT PE SUPRAFEŢELE EXTERNE ALE
DINŢILOR CÂT ŞI IN CAMERA PULPARĂ. DUPĂ EXPIRAREA TIMPULUI DE ACŢIUNE AM
ÎNDEPĂRTAT GELUL ÎN ÎNTREGIME ŞI AM ÎNCHIS CAMERA PULPARĂ CU O BULETĂ DE VATĂ ŞI
CIMENT PENTRU OBTURAŢIILE PROVIZORII.
Aceeaşi paşi au fost urmaţi în cursul următoarelor şedinţe. Pentru
a preveni apariţia unei resorbţii externe am aplicat în camera
pulpară o pastă de hidroxid de calciu ce are rolul de a penetra
canaliculele dentinare până la nivelul straturilor superficiale.
REZULTATE
ÎN TOTAL AU FOST NECESARE CINCI ŞEDINŢE PENTRU A OBŢINE O DECOLORARE LA NIVELUL
1.2., 2.1., 2.2. ŞI OBŢINEREA UNEI CULORI ASEMĂNĂTOARE DINŢILOR VECINI. DUPĂ DOUĂ
SĂPTĂMÂNI DE LA ÎNCHEIEREA TRATAMENTULUI DE ALBIRE AM REALIZAT OBTURAŢIILE
FIZIONOMICE DIN COMPOZIT FOTOPOLIMERIZABIL. ACESTA S-A ALES ÎN ACORD CU NOUA
CULOARE A DINŢILOR. CULOAREA ALEASĂ, CONFORM CHEII DE CULORI VITA, ESTE A2.
BIBLIOGRAFIE:
-HTTPS://WWW.COURSEHERO.COM/FILE/67102767/REABILITAREA-ORAL%C4%83-ESTETIC%C4%83-%
C3%AEN-ZONA-FRONTAL%C4%83DOCX/

-HTTPS://WWW.SCRIBD.COM/DOCUMENT/266184951/ESTETICA-DENTARA
-HTTPS://LLLDENTAL.RO/ESTETICA-DENTARA/
-HTTPS://WWW.DENTALPREMIER.RO/DETARTRAJ/
-HTTPS://WWW.UMFCV.RO/FILES/8/82267.PDF