Tema: Clasificarea şi construcţia

generală a automobilului
 Subiectele temei
1. Evoluţia automobilului.
2. Destinaţia şi clasificarea automobilelor.
3. Indetificarea automobilelor.
4. Construcţia generală a automobilului.
5. Soluţii constructive de organizare generală a
automobilului.
6. Caracteristica tehnică a automobilului.
7. Automobilul, protecţia mediului ambiant şi
sănătăţii omului.
 Bibliografie:
1. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă. Automobile. Cunoaştere,
întreţinere şi reparare. Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti,
2001-2008.
2. M. Stratulat, V. Vlasie. Automobilul pe înţelesul tuturor. Editura
tehnică., Bucureşti, 1991.
3. V. Poroseatcovschii, T. Russu. Avtomobili, osnovî construcţii.
Chişinău 2008.
4. A. Pehalschii, I. Pehalischii. Ustroistvo avtomobilei. Moscva 2005.
5. V. Perederii. Ustroistvo avtomobilea. Infra-M, 2005.
6. A. Bogatîriov i. dr. Avtomobili, Moscva “Colos”, 2004.
7. E. Tur i dr. Ustroistvo avtomobilea.Moscva “Maşinostroenie”, 1991.
8. A. Ivanov i dr. Osnovî construcţii avtomobilea. M. OOO “Cnijnoe
izdatelistvo”, 2005.
9. V. Vahlamov i dr. Avtomobili. Osnovî construcţii. Moscva, 2008
10. Resurse Internet (www.google.md), etc.
 1. Evoluţia automobilului
Apariţia primelor automobile este strîns
legată de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu
abur şi a motorului cu ardere internă.
Primul proiect de automobil a fost opera lui
Leonardo da Vinci (1452 – 1519).
În secolul XVII, fizicianul Sir Issac Newton
a propus construirea unui vehicul, care ar putea să
meargă cu abur, dar construirea lui a avut loc mai
tîrziu, în secolul următor (1796) de către căpitanul
francez de artilerie Nicolas-Joseph Cungnot.
 Prima realizare concretă reprezintă un triciclu, care era
acţionat de un motor cu abur, cu puterea de circa 2 kW şi care
transporta pînă la 3 t de încărcătură cu viteza de 2...3 km/h.
Triciclu, acţionat de un motor cu abur
 Primul care a construit un motor cu
combustie internă a fost francezul Jean Joseph
Etienne Lenoir.
În anul 1876, germanul Nicolaus August
Otto a îmbunătăţit motorul lui Lenoir şi motorul
Otto a devenit modelul motoarelor de astăzi.
Germanii Gotlieb Daimler şi Karl Benz
(1885) realizează primul automobil cu motor cu
ardere interna.
Primul triciclu cu motor cu ardere
internă
 Primul automobil
cu motor cu ardere internă
 După сel de-al doilea război mondial, se
produce un salt calitativ important în
perfecţionarea şi modernizarea automobilelor,
acordîndu-se o atenţie deosebită economicităţii,
siguranţei circulaţiei şi reducerii masei proprii.
Sfîrşitul secolului XX se caracterizează prin
apariţia în structura automobilelor a unor
ansambluri sofisticate, în care aportul electronicii
şi automaticii au devenit predominante, ceea ce a
făcut ca mijloacele tradiţionale de control şi
verificare a stării tehnice şi de asigurare a
securităţii să devină insuficiente.
 2. Destinaţia şi clasificarea
automobilelor

Automobilul este un vehicul rutier

suspendat elastic pe roţi, dotat cu
mijloace proprii pentru autopropulsie,
destinat transportului de persoane sau
mărfuri precum şi tractării remorcilor sau
antrenării diferitelor utilaje.
 Clasificarea automobilelor

După destinaţie:
pentru traficul de pasageri: autoturisme şi
autobuze;
pentru traficul de mărfuri sau
autocamioane;
automobilele cu destinaţie specială;
automobilele specializate.
 Clasificarea autoturismelor

După capacitatea cilindrică a motorului:

foarte mici < 1,2 l;
mici 1,2 – 1,8 l;
mijlocii 1,8 – 3,5 l;
mari > 3,5 l.
 Clasificarea autoturismelor

După masa totală:

foarte uşoare < 850 kg;
uşoare 850 – 1150 kg;
mijlocii 1150 – 1500 kg;
grele 1500 – 1700 kg;
foarte grele > 1700 kg.
 Clasificarea autoturismelor

După tipul caroseriei:

cu caroserie închisă;
cu caroserie deschisă;
cu caroserie decapotabilă.
 Clasificarea autoturismelor
După tipul şi forma caroseriei:
 sedan;
 berlină;
 cupeu;
 sedan-cupeu;
 faeton;
 universal;
 faeton-universal;
 hаtcibec;
 fastbec;
 sedan-hardtop;
 cupeu-hardtop;
 cabrioletă-hardtop;
 liftbec;

 vagon;
 furgon;
 cabrioletă;
 cabrio-cupeu;
 landolet;
 brogam;
 targa;
 rodster;
 spider;
 limuzină;
 combi (station);
 pick-up;
 de teren etc.
Clasificarea autoturismelor
Sedan Sedan

Berlină Universal
Clasificarea autoturismelor
Hatcbec Hatcbec

Fastbec Liftbec
Clasificarea autoturismelor
Combi Vagon

Hatcivan Cupeu
Clasificarea autoturismelor
Cabriolet Rodster

Spidster Spider
 Clasificarea autoturismelor
Pick-up Pick-up

Pick-up (camion) De teren (off-road)

Clasificarea autoturismelor
Furgon Furgon

Furgon Crossover
Clasificarea autoturismelor
Landolet Targa

Brogam Brogam
 Clasificarea autoturismelor
Faeton Faeton

Faeton-universal Faeton-
universal
 Clasificarea autoturismelor
Hardtop Hardtop-sedan

Hardtop-cupeu Cabriolet-
hardtop
 Clasificarea autoturismelor
Barcheta Cabrio-cupeu

Cupeu-universal Sedan-
cupeu
 Clasificarea autoturismelor
Stritci-universal Stritci -universal

Limuzină Limuzină
 Clasificarea autoturismelor
Clasa Marca Lungimea Lăţimea Înălţimea
A (mini) VW Lupo < 3,7 m < 1,6 m < 1,5 m

B (mică) Opel Corsa 3,7 – 4,1 m 1,5 – 1,7 m < 1,5 m

C (compactă,
golf, mică- VW Golf 4,1 – 4,5 m 1,6 – 1,75 m < 1,45 m
medie)
D (medie) Opel Vectra 4,5 – 4,9 m 1,7 – 1,8 m < 1,45 m
E (mare,
BMW 5 4,7 – 5,0 m > 1,7 m < 1,45 m
busines)
F (premium,
Audi A8 > 5,0 m > 1,7 m < 1,5 m
reprezentativă)
Lamborghini
G (sport, cupeu) --- --- ---
Gallardo
Alfa Romeo
H (cabrio) --- --- ---
Spider
 Clasificarea autoturismelor
Clasa Marca Lungimea Lăţimea Înălţimea
Volvo XC70
I (crossover) --- --- ---
Cross Country
K1 (off-road I) Honda CR-V < 2100 kg
K2 (off-road II) BMW X5 2100 – 3000 kg
K3 (off-road III) Audi Q7 > 3000 kg

K4 (pick-up) Mitsubishi L200 --- --- ---

L (monovolum) Ford Galaxy --- --- ---

M (comerciale Skoda Roomster

--- --- ---
uşoare) Praktik

N (comerciale
VW Crafter --- --- ---
grele)
 Clasificarea autobuzelor

După lungimea de gabarit:

• foarte mici < 5 m;
• mici 5 – 7,5 m;
• mijlocii 7,5 – 9,5 m;
• mari 9,5 – 12 m;
• foarte mari > 12 m.
 Clasificarea autobuzelor

După numărul de locuri:

• foarte mici < 17;
• mici 18 – 30;
• mijlocii 31 – 50;
• mari 51 – 80;
• foarte mari > 81.
 Clasificarea autobuzelor

După destinaţie:
Urbane;
Suburbane;
Interurbane;
Internaţionale;
Autocare.
 Clasificarea autobuzelor

După lungimea rutelor:

pe rute cu lungimea pînă la 500 km –
minimum cu două stele;
pe rute cu lungimea între 500 – 1000 km –
minimum cu trei stele;
pe rute cu lungimea mai mare de 1000 km –
minimum cu patru stele.
 Clasificarea autobuzelor

După numărul de etaje:

cu un etaj;
cu un etaj jumate;
cu două etaje.
 Clasificarea autocamioanelor

După capacitatea de încărcare:

• foarte uşoare 0,3 – 1 t;
• uşoare 1 – 3 t;
• mijlocii 3 – 8 t;
• grele 8 – 14 t;
• foarte grele > 14 t.
 Clasificarea autocamioanelor

După destinaţie:
• cu platformă;
• autotractoare;
• autobasculante;
• autocisterne;
• autofurgoane etc.
 Clasificarea autocamioanelor

După capacitatea de trecere:

• cu capacitatea de trecere obişnuită (pentru
drum modernizat);
• cu capacitatea de trecere mărită (pentru
drum modernizat şi înafara drumului);
• cu capacitatea de trecere ridicată (lucrează
în condiţii de drum grele sau drumuri
desfundate).
 Clasificarea autocamioanelor

După numărul de punţi şi formula roţilor:

• cu două punţi – 4x2; 4x4;
• cu trei punţi – 6x2; 6x4; 6x6;
• cu patru punţi – 8x4; 8x6; 8x8 etc.
 Automobilele cu destinaţie specială
 pentru stingerea incendiilor;
 pentru lucrări de construcţii;
 ambulanţele;
 automobile comunale pentru măturarea, spălarea şi
stropirea drumurilor;
 automobile sanitare;
 automacarale;
 automagazine;
 autoateliere;
 autoscările etc.
 Automobile specializate
• pentru transportarea fermelor de montaj;
• pentru transportarea panelelor de construcţie;
• pentru transportarea lemnelor;
• pentru transportarea containerelor;
• pentru transportarea făinii;
• pentru transportarea cimentului;
• pentru transportarea mortarului etc.
 3. Indexarea automobilelor
VAZ-210630

VAZ – uzina producătoare;

2 – clasa automobilului;
1 – tipul automobilului;
06 – numărul modelului de bază;
3 – numărul de ordine a modificaţiei;
0 – numărul modelului de export.
 Clasa automobilului
Clasa automobilului Autoturism Autobuz Autocamion

1 < 1,2 l --- 0,3 – 1 t

2 1,2 – 1,8 l <5m 1–3t

3 1,8 – 3,5 l 5 – 7,5 m 3–8t

4 > 3,5 l 7,5 – 9,5 m 8 – 14 t

5 --- 9,5 – 12 m 14 – 20 t

6 --- > 12 m 20 – 40 t

7 --- --- > 40 t

8 remorcă

9 semiremorcă
 Tipul automobilului

1. Autoturism;
2. Autobuze;
3. Camioane cu platformă;
4. Autotractoare;
5. Autobasculante;
6. Autocisterne;
7. Autofurgoane;
8. De rezervă;
9. Speciale.
Indexarea remorcilor şi semiremorcilor
Masa totală, t
Grupele Indexul
Remorcă şi semiremorcă Remorcă capră

1 01 – 24 < 4,0 < 6,0

2 25 – 49 4 – 10 6 – 10

3 50 – 69 10 – 16 10 – 16

4 70 – 84 16 – 24 16 – 24

5 85 – 99 > 24 > 24
 Identificarea automobilului

VIN
17 caractere

WMI VDS VIS

3 caractere 6 caractere 8 caractere
 Identificarea automobilului
WMI – desemnează constructorul vehiculului.
1 – zona geografică;
1 şi 2 – ţara;
3 – organismul naţional.
VDS – semnifică caracteristicile generale ale vehiculului.
1 şi 2 – seria;
3 şi 4 – tipul caroseriei;
5 şi 6 – tipul motorului.
VIS – anul fabricaţiei, uzina producătoare, numărul de ordine.
1 – anul fabricaţiei;
2 – uzina producătoare;
3 – 8 – numărul de ordine;
5 – 8 – cifre arabe.
 Identificarea automobilului
Caracterele rezervate zonelor
geografice:
• de la 1 la 5 se atribuie Americii de Nord;
• de la 6 la 7 – pentru Oceania;
• 8; 9 şi 0 – pentru America de Sud;
• de la A pînă la H – pentru Africa;
• de la J pînă la R – pentru Asia;
• de la S pînă la Z – pentru Europa.
 Identificarea automobilului
Caracterele, ce definesc ţara
producătoare (America de Nord):
• 1A – 10 – Statele Unite ale Americii;
• 2A – 20 – Canada;
• 3A – 3W – Mexic;
• 3X – 37 – Costa-Rica;
• 38 – 30 – Insulele Cayman;
• 4A – 40 – Statele Unite ale Americii;
• 5A – 50 – Statele Unite ale Americii.
 Identificarea automobilului
Caracterele, ce definesc ţara
producătoare (Oceania):
• 6A – 6W – Australia;
• 6X – 60 – nu-s atribuite;
• 7A – 7E – New Zealand;
• 7F – 70 – nu-s atribuite.
 Identificarea automobilului
Caracterele, ce definesc ţara producătoare
(America de Sud):
• 8A – 8E – Argentina;
• 8F – 8K – Chile;
• 8L – 8R – Ecuador;
• 8S – 8W – Peru;
• 8X – 82 – Venezuela;
• 83 – 80 – nu-s atribuite;
• 9A – 9E – Brazilia;
• 9F – 9K – Columbia;
• 9L – 9R – Paraguay;
• 9S – 9W – Uruguay;
• 9X – 92 – Trinidad & Tobago;
• 93 – 99 – Brazilia;
• 90 – nu-s atribuite.
 Identificarea automobilului
Caracterele, ce definesc
(Africa):
• AA – AH – Africa de Sud;
• AJ – AN – Coasta de Fildeş;
• AP – A0 – nu-s atribuite;
• BA – BE – Angola;
• BF – BK – Kenya;
• BL – BR – Tanzania;
• BS – B0 – nu-s atribuite;
• CA – CE – Benin;
• CF – CK – Madagascar;
• CL – CR – Tunisia;
• CS – C0 – nu-s atribuite;
• DA – DE – Egypt;
ţara producătoare
• DF – DK – Maroc;
• DL – DR – Zambia;
• DS – D0 – nu-s atribuite;
• EA – EE – Ethiopia;
• EF – EK – Mozambique;
• EL – E0 – nu-s atribuite;
• FA – FE – Ghana;
• FF – FK – Nigeria;
• FL – F0 – nu-s atribuite;
• GA – G0 – nu-s atribuite;
• HA – H0 – nu-s atribuite.
 Identificarea automobilului
Caracterele, ce definesc ţara producătoare (Asia):

• JA – JT – Japonia;
• KA – KE – Şri Lanka;
• KF – KK – Israel;
• KL – KR – Korea de Sud;
• KS – K0 – nu-s atribuite;
• LA – L0 – China;
• MA – ME – India;
• MF – MK – Indonesia;
• ML – MR – Thailand;
• MS – M0 – nu-s atribuite;
• NF – NK – Pakistan;
• NL – NR – Turkey;
• NS – N0 – nu-s atribuite;
• PA – PE – Philippines;
• PF – PK – Singapore;
• PL – PR – Malaysia;
• PS – P0 – nu-s atribuite;
• RA – RE – Emiratele Arabe
Unite;
• RF – RK – Taiwan;
• RL – RR – Vietnam;
• RS – R0 – nu-s atribuite.
 Identificarea automobilului
Caracterele, ce definesc ţara producătoare (Europa):

• SA – SM – Marea Britanie; • UH – UM – Danemarca;

• SN – ST – Germania;
• SU – SZ – Polonia;
• S1 – S0 – nu-s atribuite;
• TA – TH – Elveţia;
• TJ – TP – Cehia;
• TR – TV – Ungaria;
• TW – T1 – Portugalia;
• T2 – T0 – nu-s atribuite;
• UA – UG – nu-s atribuite;
• UN – UT – Irlanda;
• UU – UZ – România;
• U1 – U4 – nu-s atribuite;
• U5 – U7 – Slovacia;
• U8 – U0 – nu-s atribuite;
• VA – VE – Austria;
• VF – VR – Franţa;
• VS – VW – Spania;
• VX – V2 – Yugoslavia;
 Identificarea automobilului
Caracterele, ce definesc ţara producătoare (Europa):

• V3 – V5 – Croaţia;
• V6 – V0 – Estonia;
• WA – W0 – Germania;
• XA – XE – Bulgaria;
• XF – XK – Grecia;
• XL – XR – Olanda;
• XS – XW – Russia;
• XX – X2 – Luxembourg;
• X3 – X0 – Russia;
• YA – YE – Belgia;
• •
YF – YK – Finlanda;
• YL – YR – Malta;
• YS – YW – Suedia;
• YX – Y2 – Norvegia;
• Y3 – Y5 – Belorusia;
• Y6 – Y0 – Ucraina;
• ZA – ZR – Italia;
• ZS – ZW – nu-s atribuite;
• ZX – Z2 – Slovenia;
• Z3 – Z5 – Lithuania;
Z6 – Z0 – nu-s atribuite.
 Identificarea automobilului
Corespondenţa între caracterul din indicatorul
VIS şi anul fabricaţiei vehiculului
Anul Anul Anul Anul Anul
Cod Cod Cod Cod Cod
fabricaţiei fabricaţiei fabricaţiei fabricaţiei fabricaţiei
1971 1 1981 B 1991 M 2001 1 2011 B
1972 2 1982 C 1992 N 2002 2 2012 C
1973 3 1983 D 1993 P 2003 3 2013 D
1974 4 1984 E 1994 R 2004 4 2014 E
1975 5 1985 F 1995 S 2005 5 2015 F
1976 6 1986 G 1996 T 2006 6 2016 G
1977 7 1987 H 1997 V 2007 7 2017 H
1978 8 1988 J 1998 W 2008 8 2018 J
1979 9 1989 K 1999 X 2009 9 2019 K
1980 A 1990 L 2000 Y 2010 A 2020 L
 Identificarea automobilului
Autocamioanele Mercedes-Benz
Numărul de identificare se gaseşte pe partea dreaptă a
cadrului, după el se poate de determinat după primele două cifre
masa totală (t), iar după urmatoarele două puterea în zeci de c.p.
Literele adăugătoare caracterizează modelele modificate:
A – tracţiune integrală, AF – automobil pentru pompieri cu
tracţiune integrală, AK – autobasculantă cu tracţiune integrală,
AKO – automobil a serviciilor comunale cu tracţiune integrală,
F – autocamion pentru pompieri, AS – autotractor cu tracţiune
integrală, KO – autocamion a serviciilor comunale,
L – autocamion cu suspensie pneumatică, LS – autotractor cu
suspensie pneumatică, S – autotractor.
Exemplu: Mercedes-Benz 1317 – primele două cifre -
(13) reprezintă masa totală de 13 t, urmatoarele două - (17)
puterea motorului de 170 c.p.
 Identificarea automobilului
Autocamioanele MAN
Se foloseşte informaţia din litere-cifre. Cifrele pînă
la punct dau informaţia despre masa automobilului în
tone. După punct urmează trei cifre: primele două indică
puterea motorului în c.p., a treia numărul de ordine a
generaţiei motorului. Literele care se găsesc după cifre
indică: F – cabina se gaseşte de asupra motorului,
C – şasiu, D – model cu trei axe (modelele cu două axe
n-au simbolizare), V – model cu patru axe, L – model cu
baza alungită şi cu înalţimea cadrului joasă, A – tracţiune
integrală, K – autobasculantă, S sau T - în dependenă de
ţară se simbolizează autotractorul.
Exemplu: MAN 27.463DFAK – Autobasculantă cu
trei axe, cu tracţiune integrală, cu cabina de asupra
motorului, cu masa totală de 27 t, motor de generatie a
treia cu puterea de 460 c.p.
 Identificarea automobilului
Autoturismele din Europa de Vest au notări
adăugatoare cu litere în dependentă de tipul
caroseriei, tipul antrenării pe roţi, motorului şi
felului de amplasare, şi combustibilului folosit.
• După tipul caroseriei: L – sedan, LS – hatchbak, C
– cupe, CA – cabriolet, K – universal, G – cu
capacitatea de trecere sporită, V – microautobus.
• Dupa tipul antrenării: F – tracţiune pe faţă, H
– tracţiune pe spate, Ap – tracţiune complectă pe
toate roţile, Az – tracţiune pe spate cu cuplarea
punţii din fată.
 Identificarea automobilului
• După tipul motorului: R – cilindrii în linie, V
– cilindrii în V, B – cilindrii opuşi sau boxer, W –
motor cu piston rotativ Wankel.
• După amplasarea motorului: F1 – în faţă
longitudinal, Fq – în faţă transversal, M1
– la jumătate longitudinal, Mq – la jumătate
transversal, H1 – în spate longitudinal, Hq – în spate
transversal.
• După tipul combustibilului: N – benzină Normal, S
–benzină Super, Sb – benzină Super neetilată, D –
motorină, Z – amestec pentru motoare în doi timpi.
4. Construcţia generală a automobilului

Motorul;
Echipamentul electric;
Şasiul;
Dispozitivele adiţionale;
Caroseria.
Construcţia generală a automobilului
Construcţia generală a automobilului
Construcţia generală a automobilului
Construcţia generală a automobilului
Construcţia generală a automobilului
Construcţia generală a automobilului

Motorul
• Mecanismul bielă-manivelă;
• Mecanismul de distribuţie a gazelor;
• Sistemul de răcire;
• Sistemul de ungere;
• Instalaţia de alimentare cu aer;
• Instalaţia de alimentare cu combustibil;
• Sistemul de evacuare a gazelor de eşapament.
Construcţia generală a automobilului
Echipamentul electric
• Instalaţia de aprindere;
• Sistemul de pornire;
• Aparatele de măsurat şi control;
• Instalaţia de iluminare;
• Instalaţia de semnalizare;
• Instalaţiile şi dispozitivele auxiliare.
Construcţia generală a automobilului

Şasiul
• Transmisia;
• Sistemul de rulare;
• Mecanismele de dirijare.
Construcţia generală a automobilului
Transmisia
• Ambreiajul;
• Divizorul sau multiplicatorul;
• Cutia de viteze;
• Demultiplicator;
• Cutia prizei de putere;
• Reductorul - distribuitor;
• Transmisia cardanică;
• Transmisia principală;
• Diferenţialul;
• Arborii planetari;
• Transmisia finală.
Construcţia generală a automobilului
Sistemul de rulare
• Cadrul;
• Suspensia;
• Punţile automobilului;
• Roţile.

Mecanismele de dirijare
• Sistemul de direcţie;
• Sistemul de frînare.
Construcţia generală a automobilului
Dispozitivele adiţionale
• instalaţia de încălzire şi aerisire a cabinei
automobilului;
• spălătorul şi ştergătorul de parbriz;
• Troliul etc.

Caroseria
• Cabina;
• Platforma pentru încărcătură.
5. Soluţii constructive de organizare
generală a automobilului

Clasică

Totul în faţă

Totul în spate
 Soluţia clasică
Avantajele:
• repartizare mai judicioasă a greutăţii pe punţi;
• volum mare al portbagajului;
• accesibilitate mai bună la motor şi transmisie etc.

Dezavantaje:
• ridicarea centrului de masă, ca urmare a prezenţei
transmisiei cardanice;
• stabilitate mai redusă;
• prezenţa tunelului în podeaua salonului pentru
amplasarea arborelui cardanic;
• lungimea relativ mare a automobilului;
• vibraţii datorită transmisiei cardanice;
• cost mai ridicat etc.
 Soluţia totul în faţă
Avantajele:
• stabilitate şi manevrabilitate mai bună în viraj;
• utilizare mai bună a caroseriei;
• centrul de masă mai coborît;
• accesibilitate la motor;
• distanţe mici între mecanismul de comandă şi grupul motor-
transmisie etc.

Dezavantaje:
• performanţe reduse la urcarea rampelor, datorită micşorării
greutăţii aderente la puntea din faţă prin descărcarea roţilor
motoare;
• construcţia complicată a punţii din faţă, care este şi de direcţie;
• posibilitatea pătrunderii în caroserie a gazelor de la motor;
• uzură mărită la pneurile din faţă etc.
 Soluţia totul în spate
Avantajele:
• coborîrea centrului de greutate, prin lipsa transmisiei cardanice;
• reducerea zgomotului în caroserie;
• performanţe sporite la urcarea rampelor;
• eliminarea scăpărilor de gaze în interiorul caroseriei etc.

Dezavantaje:
• stabilitate mai mică în viraj;
• distanţe mari între organele de comandă şi grupul motor-
transmisie;
• instabilitate la vînt lateral, datorită situării prea în spate a centrului
de masă;
• condiţii mai grele pentru funcţionarea motorului, acesta fiind într-
o zonă cu mai mult praf ridicat la deplasarea automobilului;
• consumul unei puteri mai mari pentru instalaţia de răcire a
motorului etc.
Soluţii constructive de organizare
generală a autobuzului

motorul în faţă

motorul sub podea la

mijlocul autobusului

motorul în spate
Soluţia cu amplasarea motorului în faţă
Avantajele:
• comenzile directe etc.

Dezavantaje:
• centrul de masă ridicat;
• posibilitatea pătrunderii gazelor de la motor în
interiorul caroseriei etc.
 Soluţia cu amplasarea motorului sub
podea la mijlocul autobusului
Avantajele:
• repartiţia mai bună a greutăţii pe punţi;
• centrul de greutate coborît, deci stabilitate mai
bună;
• grad mai mare de utilizare a suprafeţei utile etc.

Dezavantaje:
• accesibilitate redusă la motor;
• capacitate de trecere mai mică etc.
Soluţia cu amplasarea motorului în spate
Avantajele:
• mărirea suprafeţei utile a caroseriei etc.

Dezavantaje:
• complicarea sistemului de comandă al grupului
motor-transmisie, situat la distanţă mare de postul
de conducere etc.
Soluţii constructive de organizare
generală a autocamionului
motorul dispus în faţa cabinei

motorul dispus în cabină

motorul dispus între cabină şi

platforma pentru încărcătură
Soluţia cu motorul dispus în faţa cabinei
Avantajele:
• accesibilitate bună la motor;
• simplicitatea construcţiei ambreiajului şi cutiei de viteze;
• comoditatea amplasării conducătorului şi pasagerilor în
zona cu vibraţii reduse etc.

Dezavantaje:
• reducerea gradului de utilizare a lungimii totale a
automobilului;
• micşorarea vizibilităţii în faţa autocamionului etc.
Soluţia cu motorul dispus în cabină
Avantajele:
• creşterea gradului de utilizare a lungimii totale;
• mărirea vizibilităţii în faţa autocamionului etc.

Dezavantaje:
• capacitatea mică a cabinei;
• necesitatea unor măsuri speciale pentru izolarea
termică, fonică şi împotriva gazelor de la motor a
cabinei etc.
Soluţia cu motorul dispus între cabină şi
platforma pentru încărcătură
Avantajele:
• capacitatea cabinei menţinută în limitele normale;
• mărirea vizibilităţii în faţa autocamionului etc.

Dezavantaje:
• gradul de utilizare a lungimii totale mai redus;
• răcirea motorului în condiţii mai grele etc.
 6. Caracteristica tehnică a
automobilului
• tipul şi modelul automobilului;
• capacitatea de încărcare în tone (kg) sau numărul de locuri;
• masa maximă autorizată în tone (kg);
• dimensiunile de gabarit în metri (mm);
• viteza maximă (km/h);
• tipul şi modelul motorului;
• consumul de combustibil (l) la 100 km;
• caracteristicile principale ale motorului şi sistemelor lui;
• caracteristica transmisiei;
• caracteristica suspensiei şi roţilor;
• formula roţilor;
• caracteristica sistemelor de direcţie şi frînare;
• caracteristica echipamentului electric;
• caracteristica caroseriei şi dispozitivelor adiţionale etc.
7. Automobilul, protecţia mediului
ambiant şi sănătăţii omului
 Produsele arderii combustibilului
• arderea completă – bioxidul de carbon CO2 şi apa H2O;
• arderea incompletă – hidrocarburile nearse: CnHm
(parafinele, olefinele, hidrocarburile aromatice);
hidrocarburile arse incomplet: CnHm·CHO (aldehidele),
CnHm·CO (cetonele), CnHm·COOH (acidul carbolic), CO
(oxidul de carbon); produsele disocierii termice şi solvenţii
săi: C2H2, C2H4, H2 (acetilena, etilena, hidrogenul, etc.), C
(funinginea), hidrocarburile policiclice;
• produsele secundare de ardere – din azotul atmosferic:
NO, NO2 (oxizii de azot); din aditivii combustibilului:
oxizii de plumb, halogenurile de plumb; din poluatorii
combustibilului: oxizii de sulf;
• oxidanţii – în rezultatul acţiunii razelor solare asupra
gazelor de eşapament se formează următorii oxidanţi:
peroxizii organici, ozonul, nitraţii peroxiacetilici.
Valorile medii a componenţei gazelor de eşapament la MAI
Concentraţia gazelor de eşapament
Componentul gazelor de eşapament
MAS MAC
Azot N2 74 – 77% 74 – 78%
Oxigen O2 0,3 – 8,0% 2,0 – 18,0%
Vapori de apă H2O 3,0 – 5,5% 0,5 – 9,0%
Bioxid de carbon CO2 5,0 – 12,0% 1,0 – 12,0%
Oxizi de azot NOx 0,01 – 0,8% 0,004 – 0,5%
Oxid de carbon CO 0,5 – 12,0% 0,005 – 0,4%
Hidrocarburi CHx 0,2 – 3,0% 0,009 – 0,3%
Benz(a)piren C20H12 0 – 20 μg/m3 0,05 – 1,0 μg/m3
Funingine C 0 – 0,04 g/m3 0,1 – 1,1 g/m3
Oxizi de sulf SOx pînă la 0,008% 0,002 – 0,02%
Aldehide RCHO 0 – 0,2% 0,0001 – 0,002%
 Conţinutul substanţelor poluante în
diverse tipuri de combustibil
Canti-
Com-
Tipul tatea
CO, CH, NOx, SO2, Alde- puşii Metale Funin-
combusti- combus-
kg kg kg kg hide, kg plumbu- grele, g gine, kg
bilului tibilului,
lui, g
l

Benzină
1000 440 46 25 2 1,2 380 0,01 – 1,7 -
etilată

Benzină
1000 440 46 25 2 1,2 13 0,01 – 1,7 -
neetilată

Motorină 1000 47 19 41 15 34 - 0,01 – 1,7 9

Gaz
1000 m3 90 21 25 0,2 1,9 - lipsesc -
lichefiat
 Degajarea substanţelor dăunătoare în aerul atmosferic
de către transportul auto în Republica Moldova (mii
tone)

Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Substanţe
dăunătoare
174,4 110,0 118,8 122,9 130,9 139,3 152,2 161,5 145,5 173,8 224,1 157,4 146,5
gazoase şi
lichide – total

din acestea:

oxid de
121,7 74,4 80,7 85,8 87,2 100,3 108,2 114,7 105,0 126,7 159,1 106,2 102,8
carbon

hidrocarburi 29,6 19,2 20,7 22,2 12,9 14,4 15,8 16,9 15,5 17,9 25,3 15,7 14,1

dioxid de azot 13,4 9,1 9,9 10,7 15,1 16,1 18,4 20,0 18,4 19,7 28,7 18,7 14,9
 Frecvenţa accidentelor rutiere în
Republica Moldova
Coeficientul gravităţii
Anul Accidente rutiere Decedaţi Traumatizaţi urmărilor
accidentelor rutiere
1988 5172 872 5642 13,39
1989 6434 1147 7220 13,71
1990 6049 1127 6687 14,42
1991 5023 964 5531 14,84
1992 3734 755 4198 15,24
1993 2436 422 2704 13,50
1994 2646 540 2975 15,36
1995 2690 543 3062 15,06
1996 3208 554 3717 12,97
1997 3412 569 3986 12,49
1998 3037 492 3619 11,97
1999 2669 395 3096 11,31
2000 2580 406 3147 11,43
Total 49090 8786 55584 ---
Media 3776 676 4276 13,65
 Frecvenţa accidentelor rutiere în
Republica Moldova
Coeficientul gravităţii
Anul Accidente rutiere Decedaţi Traumatizaţi urmărilor
accidentelor rutiere
2001 2764 420 3389 11,03
2002 2900 413 3505 10,54
2003 2672 425 3216 11,67
2004 2447 406 2887 12,33
2005 2289 391 2770 12,37
2006 2298 382 2807 11,98
2007 2437 464 2984 13,46
2008 2875 508 3511 12,64
2009 2755 487 3297 12,87
2010 2921 452 3735 10,80
2011 2825 433 3543 10,89
Total 29183 4781 35644 ---
Media 2653 435 3240 11,84

Total 78273 13567 91228 ---

Media 3261 565 3801 12,94
Vă mulţumesc pentru atenţie!